splina globulara
Cauze si tratament in durerea abdominala
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Ce este durerea abdominala? Durerea abdominala este un disconfort oriunde in regiunea abdominala. Adesea ne gandim la durerea abdominala ca „durere de stomac”, dar durerea din abdomen ar putea veni si din alte organe in afara de stomac. Abdomenul contine: -Stomac. -Ficat. -Vezica biliara. -Pancreas. -Intestinul subtire. -Intestinul gros. Acestea sunt toate organele din sistemul dumneavoastra digestiv. Dar durerea poate fi si in peretele abdominal, pielea si muschii care alcatuiesc invelisul exterior al abdomenului. Si uneori, durerea pe care o simtiti in burta poate veni din alta parte, cum ar fi pieptul, pelvisul sau spatele, sa fie iradiata. Durerea abdominala poate lua mai multe forme si poate insemna multe lucruri. Se poate simti: -Usoara sau severa. -surda sau ascutita. -Arsura. -Crampe sau colici. -Constanta sau intermitenta. -Localizata (intr-un singur loc) sau generalizata (pe tot). Cat de frecventa este durerea abdominala? Aproape toata lumea va... [continuare]
Cat de sanatos este pancreasul tau?
Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala
Generalitati Pancreasul este situat in cavitatea abdominala, intre duoden/ ficat si splina si este un organ care are dubla functie, exocrina si endocrina; el excreta enzimele necesare digestiei, dar si secreta hormonii insulina si glucagon cu rol in reglarea glicemiei. Pancreasul este unul dintre organele vitale ale organismului uman, functiile sale fiind extrem de importante. Practic, pancreasul este, dupa ficat, a doua glanda ca marime din sistemul digestiv si reprezinta un organ vital, fara de care nu se poate trai. Rolul pancreasului Atunci cand pancreasul nu mai functioneaza in parametri optimi pot aparea probleme grave de sanatate. De exemplu, atunci cand pancreasul nu mai produce insulina, dar continua sa secrete enzime digestive, apare diabetul de tip 1, iar pacientul are nevoie de tratament pentru a-si regla nivelul de insulina din organism, deoarece hormonii produsi de pancreas au un rol important in controlul metabolismului intermediar al glucidelor,... [continuare]
Importanta clinica a tiroglobulinei
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Generalitati Tiroglobulina, cunoscuta si dupa prescurtarea TG, este o proteina globulara ce se intalneste doar la nivelul tiroidei si are rolul de captare si de concentare a tiroxinei, in vederea transmiterii acesteia in circulatie la stimularea TSH a hipofizei. Aceasta tiroglobulina este diferita de la un individ la altul si apare in sange, indiferent de afectiunea tiroidiana, fiind asociata mai mult cu volumul tiroidei. Valorile tiroglobulinei In cazul cancerului tiroidian, dupa efectuarea tiroidectomiei si a radioterapiei, se asteapta ca tiroglobulina sa fie spre zero, adica sub limita de detectie. O valoare bazala a tiroglobulinei sub 0, 2ng/ml releva un raspuns bun la tratamentul ablativ. Valorile crescute pot fi interpretabile, dar in majoritatea cazurilor trebuie retratate. Mai exista insa doua situatii clinice diverse: prima este data de acele cazuri in care cancerul tiroidian este tratat, dar tiroglobulinemia este mare, ceea ce rezulta ca pacientul nu este considerat... [continuare]
Ce este si cum se manifesta sindromul blau?
Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog
Ce este Sindromul Blau Sindromul Blau este o afectiune genetica inflamatorie foarte rara. Simptomele sale pot afecta diverse zone ale corpului, dar cel mai frecvent vizate sunt articulatiile, pielea si ochii. In cazuri mai rare, sindromul Blau poate afecta si ficatul, splina, sistemul limfatic, vasele de sange, creierul, plamanii sau inima. Conform specialistilor, sindromul Blau afecteaza mai putin unul dintr-un milion de copii din intreaga lume. Cu toate acestea, afectiunea mai este cunoscuta si sub alte denumiri, cum ar fi artrita granulomatoasa pediatrica, granulomatoza artro-cutaneo-uveala, granulomatoza familiala de tip Blau sau granulomatoza sistemica juvenila familiala. Indiferent de numele avut, afectiunea este una genetica si, de obicei, produce simptome sau semne inainte de varsta de 4 ani. Cateva manifestari ale sindromului Blau sunt reprezentate de febra, leziuni nervoase sau cresterea presiunii intravasculare. Simptomatologie Tabloul clinic al sindromului Blau... [continuare]
Splenomegalia sau marirea splinei - cauze, simptome, tratament
Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Ce este splenomegalia? Splina, cunoscuta si ca „cimitirul globulelor rosii”, este cel mai mare organ limfoid din corpul uman avand rolul, asa cum ii spune si numele, de a capta si inlatura din sistem globulele rosii imbatranite sau nefunctionale. Totodata, alaturi de nodulii limfatici sintetizeaza anticorpi specifici si limfocite T cu rol in raspunsul imun umoral specific aparand organismul impotriva agresiunii diferitor bacterii. In mod normal, greutatea splinei variaza intre 70 g si 200 g raportat la constitutia si sexul persoanei in cauza. Ceea ce trece de 400 g este o marire in volum a acestui organ si poarta numele de splenomegalie. Aceasta poate fi la randul ei usoara sau masiva in situatia in care greutatea ei depaseste 1000g. De mentionat este faptul ca in mod fiziologic splina nu este palpabila in etajul abdominal superior stang sub rebordul costal. Cand acest lucru este insa posibil se ridica suspiciunea de splenomegalie si sunt necesare investigatii suplimentare... [continuare]
Splenectomia sau indepartarea splinei - cand si de ce este recomandata
Autor: SfatulMedicului
Ce este splenectomie? Splenectomia este operatia de rezectie si indepartare a splinei, un organ parenchimatos din cavitatea abdominala. Splina este localizata in portiunea stanga superioara a abdomenului si este o parte importanta a sistemului limfactic, avand astfel rol in imunitatea organismului. Unele patologii si traumatisme la nivelul splinei induc necesitatea unei splenectomii. Oamenii pot trai fara splina, intrucat ficatul si maduva osoasa preiau din functiile acesteia in absenta organului. Totusi, splenectomia este considerata o interventie chirurgicala majora de indepartare a unui organ important. Cand se realizeaza? Cele mai comune doua indicatii pentru splenectomie includ traumatismele splenice majore si patologiile sanguine (hemopatii). Astfel, afectiunile ce pot necesita o splenectomie ca si optiune de tratament, includ: - Ruptura splenica: traumatismele splenice pot induce hemoragii interne severe, amenintatoare de viata. Loviturile directe,... [continuare]
Acum 3 luni mama a inceput sa resimta junghiuri in partea dreapta pe sub coaste, stare de greata fara varsaturi, gust amar si normal lipsa poftei de mancare. Ne-am adresat medicului de familie, care in urma ecografiei abdominale i a comunicat ca are ''''cariera la ficat si rinichi''''. A urmat regim alimentar timp de 3 saptamani si medicatia- Rowachol. A efectuat o noua ecografie cu schimbarea tratamentului fara sa ne spuna nimic de ficat desi trebuia sa ne recomande un chirurg ptr.indepartarea laparoscopica a fierei.A efectuat analize de sange, urina si fecale care nu au evidentiat nimic.Pentru ca a inceput sa acuze dureri si in partea stanga( sub coaste si in piept) ne-am adresat unui chirurg. In urma ecografiei a reiesit ca are steatoza hepatica, nu are pietre ci doar mal, ca splina si pancreasul sunt bune. Acelasi medic i a facut endoscopie si a trimi-so la radioscopia cu bariu. Pe baza acesteia din urma s a concluzionat ca ar avea hernie hiatala. Am primit recomandare petru... [continuare]
buna ziua,as dori sa aflu daca valoarea eritrocitelor..25..pentru baiatul meu de 16 ani este ceva grav a facut un set de analize in ultimul timp si o ecografie abdominala la ecografie a reiesit splina mare(11,3cm) are stari de oboseala si somnolenta daca puteti sa mi dati un raspuns va multumesc anticipat [continuare]
De cateva zile am o durere in parte dreapta, in zona ficatului.Am facut ecografie si mi s-a scris>steatoza hepatica discreta, colecist in semivacuitate, pancreas ecranat partial, splina accesorie 12 mm, rinichi in limite. Domnul doctor care m-a consultat nu a fost multumit de interpretare si mi-a recomandat sa fac in alta parte ecografia. Dumneavoastra cum interpretati?Va multumesc! e-mail [email protected] [continuare]
Va rog frumos, de vreo luna de zile, dupa ce mananc, orice, ma ia o stare de greata cu slabiciune foarte mare, si balonare si durere in capul pieptului si cateodata am dureri de splina si ficat. Mi-am facut niste analize de rutina si fierul mi-a iesit marit, eu care aveam mereu fierul foarte scazut. Daca ati putea, va rog sa ma sfatuiti, deoarece mi s-a zis ca as fi suspecta de diabet, dar eu ma gandesc mai degraba ca poate o fi vreo hepatita... Multumesc. [continuare]
31OCT-TGP=113 TGO=80(DUPA O RACEALA PUTERNICA DE M-A INTORS DE CATEVA ORI TRATATA CU ANTIBIOTIC-RESTUL ANALIZELOR TOATE OK PE FICAT) TRATAMENT ESENTIALE SARGENOR+SPLINA 16 CM 07NOI-Splina 15,6 11-NOI TGP=80 RESTUL OK 15-NOI EPSTEIN-BARR SI CMV POZITUV 16-Noi-tratament isoprinosine,astenor Vitamine 03dec-Ebv igm negativ Cmv pozitiv 03-Splina 11,7,ficat normal (mereu a fost omogen si in masarutori normale) Poate sa mai fie ceva?am trait un soc cu aceea splina ... [continuare]
Voluminoasa masa chistica cu pereti fini si continut fluid, omogen, masa incepe in FID( portiunea infero anterioara a FID si merge in contact cu psoasul drept pana in spatiul interhepato-renal, ac***a contact atat cu ficatul cat si cu polul inferior renal drept si amprentand usor colecistul, masa chistica masoara 15/12/5.5 cm. mentionez ca : -ficat dimensiuni normale, - colecist aspect normal, - calea bliara normala, -splina dimensiuni normale -pancreasdimensiuni normale - rinichi cu aspect IRM dimensiuni normale acestea sunt interpretarile dupa RMN [continuare]
Buna seara, de vreo cateva ore am o durere difuza...ciudata in zona pelviana stanga dar este greu de detectat zona exacta...doare la mers..cand pãsesc. Nu am cazut....nu am avut evenimente ciudate. Doare doar de azi.... La descrierea data unui cunoscut ar fi sugerat o splina "obosita" Ar fi vreo sansa? Sau poate fi si un inceput de apendicita? [continuare]
in urma unei eco mi s-a spus ca am ficatul si splina marite si anume: lob drept 151mm, lob stang 74mm, lob caudat 29mm, ax spleno-portal13,8mm, splina ax lung 161mm, fiere alitiazica. Mentionez ca mi-am facut si analize: TGO19 U/L, TGP25U/L, bilirubina directa 0,6 si bilirubina totala 0,31. Ce as putea sa am? De cand mi-am facut eco a inceput sa ma si doara in dreapta, ceea ce nu mi s-a intamplat pana acum! Multumesc! [continuare]
Ce pot face sa scada numarul de trombocite?
Am facut analize de sange iar numarul meu de trombocite intrece cota de 1.000.000 mai exact 1.250.000, recent am fost operat si mi sa inlaturat splina deoarecw am avut fractura de splina de gradu 4. Am doar 17 ani si nu stiu cum sa fac ca acest numar sa scada. [continuare]
În anul 2002, în urma unei gripe, am fost internat la Brăila. Aveam stare generală rea, febră, vărsături. Diagnosticul inițial a fost pneumopatie acută cu pleurezie dreaptă bazală. După 4 zile de tratament cu pencilină + biseptol starea mea s-a agravat și am fost transferat în secția ATI. Acolo am fost diagnosticat greșit cu ocluzie intestinală, din cauză că nu mai avusesem scaun de 4 zile (nici nu aveam cum să am scaun deoarece vomitam tot ce mâncam). Am refuzat intervenția chirurgicală; a doua zi am avut scaun și am plecat pe proprie răspundere la Spitalul Fundeni. Am fost internat la secția de gastro-enterologie, mi s-a administrat ciprinol i.v. și am început să-mi revin. Mi s-au făcut investigații: -ecografie abdominală – LSN φ AP = 8,3 cm; LC φ TR = 4,8 cm; LD φ PR = 13,3 cm. S. hep. relativ regulată, marg. antero inf. transvers. Colecist mărit mult de volum fără colecții. Exces de gaz în stomac. Retro-gastric practic în loja... [continuare]
BUNICA are in urma ANALIZEI DE biopsie--- carcinom epidermoid keratinizat,bine diferentiat,infiltrativ cod morfologic CIM -O-3: M-8071/31 C53.9 ,DESCRIERE MACROSCOPICA 3 FRAGMENTE TISULARE CEL MAI MARE 8X6X2mm si descriere microscopica ;CARCINOM EPIDERMOID KERATINIZANT.BINE DIFERENTIAT,INFILTRATIV(biopsie tumora col uterin) buletinul de examinare TDM spune dg TU COL UTERIN Examinarea ; CT abdomino-pelvina cu contrast oral(sol urografin) si I.V. (OPTIRAY 100 100 de ml a fost efectuata prin sectiuni de 5 mm in plan axial si evidentiaza Epansament fluid pleural deciv stg de 12 mm Mica hernie hiatala axiala Ficat omogen de dimensiuni normale cu priza omogena Ax spleno-portal normal de dimensiuni normale, permeabil VB enorma destinsa, nelocuita cu pereti subtiri Pancreas ,splina RS, fara particularitati CT Calcificari grosolane in artera splenica RS cu ureterohidronefroza de grad I / II CU URETER VIZIBIL PANA LA... [continuare]
Cat de grav era tatal meu in momentul transferului la alt spital?
.Buna seara.Va rog sa-mi spune-ti cat de grava era starea de sanatate al tatalui meu in momentul transferului de la Spital Onesti la Spital TBC Bacau,conform diagnosticului din BILET DE IESIRE DIN SPITAL. -ANEMIE NUTRITIONALA -FIBROZA PULMONARA CORD PULMONAR -ARITMIE EXTRASISTOLARA VENTRICULARA -PLEUREZIE DREAPTA -PNEUMADOROX DR. IATROGEN -ETILISM CRONIC REZUMATUL FOII DE OBSERVATIE Bonlav mare fumator si consumator de alcool caz social.Se interneaza pt. dispnee,folare,astemie,fatigabilitate cu abolirea urinatului vezicular in masa dr. Paraclinic: Anemie,sdr.inflamator marit. Aspect radiologic de pleurezie dr. Examen biochimic al lichidului pleural-indica exudat. Sub tratament cu penicilina,fier(nu stiu ca am inteles bine ca scrie fier) bonlavul este febril permanentinapetent si lichidul pleural se reface dupa evacuare.Prin caus. fiziologic. Se decide internarea la Sp.TBC Bc. ECOGRAF ABD. -Ficat mai biperogen,omogen cu unghiuri rotunjite. LHS=70m: LHD=129 m... [continuare]
In dec.2010 am facut un set de analize: limfocite-45.9, nr.absolut limfocite-4.5, LDL colesterol-146, TGP-71, in feb.2011 AcHCV-reactiv, in noi.2010 la ecograf: ficat ,pancreas, splina fara modificari ecografice.Cit de grav ar putea sa fie? [continuare]
Limfocite ly
Limfocitele reprezinta o categorie de leucocite. Leucocitele sunt o parte importanta a sistemului imunitar. Acestea ajuta organismul sa lupte impotriva antigenelor precum: bacterii, virusuri si infectii care pot cauza imbolnavirea. Atunci cand sistemul imunitar este slabit, inseamna ca nu exista destule celule albe din sange. Maduva osoasa produce in mod constant celule care vor deveni limfocite. Unele vor intra in sange, dar majoritatea vor fi prezente in sistemul limfatic. Sistemul limfatic este grupul de tesuturi si organe, cum ar fi splina, amigdalele si ganglionii limfatici, care protejeaza organismul de infectie. Aproximativ 25% din noile limfocite raman in maduva osoasa si devin celule B. Celelalte 75% se deplaseaza catre timus si devin celule T. Exista diferite tipuri de celule B si celule T. Limfocitele B si limfocitele T lucreaza impreuna pentru a lupta impotriva infectiilor. Celulele T se formeaza in timus, un organ mic plasat intre plamani. Aceste celule furnizeaza... [continuare]
Leucocite (numarul de celule albe) sange wbc
Celulele albe, denumite si leucocite, sunt celule care exista in sange, in sistemul limfatic si in tesuturi, care reprezinta o parte importanta a sistemului de aparare al organismului. Acestea ajuta la protejarea impotriva infectiilor si, de asemenea, au un rol in raspunsuri alergice si protectia impotriva cancerului. Sangele este alcatuit din cateva tipuri diferite de celule suspendate in plasma numita fluid: celule albe (leucocite), celule rosii (eritrocite) si trombocite. Toate aceste celule sunt produse in maduva osoasa si ulterior sunt eliberate in sange pentru a circula. Unele boli afecteaza producerea de celule albe de catre maduva osoasa, rezultand fie o crestere sau o scadere a numarului de celule albe circulante. Leucocitele provin din maduva osoasa, dar circula in fluxul sanguin. Exista cinci tipuri majore de leucocite: neutrofile, limfocite, eozinofile, monocite, bazofile. Simptomele unui numar redus de leucocite includ: febra, frisoane, dureri de cap, dureri... [continuare]
Haptoglobina (sange)
Haptoglobina este o proteina produsa de ficat. Se leaga de hemoglobina, o proteina specifica hematiilor (eritrocitelor). Hematiile (celulele rosii) au rolul de a transporta oxigenul din plamani in inima si in restul corpului. Acestea sunt produse de catre maduva osoasa si sunt in cele din urma distruse in ficat si splina. Cand celulele rosii sunt distruse, acestea elibereaza hemoglobina. Hemoglobina eliberata se numeste "hemoglobina libera". Haptoglobina se leaga de hemoglobina libera pentru a crea un complex haptoglobin-hemoglobina. Acest complex se deplaseaza in ficat, unde este indepartat din corp. In mod normal, organismul mentine echilibrul intre distrugerea celulelor rosii si productia lor. Atunci cand acest proces este tulburat, celulele rosii din sange pot fi eliminate intr-un ritm mai rapid. Astfel, se va reduce nivelul de haptoglobina, deoarece proteina este eliminata din organism mai rapid decat ficatul poate face acest lucru. Niveluri scazute de hepatoglobina: Un... [continuare]
Colinesteraza eritrocitara
Colinesterazele au rolul de a metaboliza anumite medicamente. Ele sunt enzime ce degradeaza acetilcolina (neurotransmitator) la colina si acid acetic si sunt larg raspandite in organism, atat in structurile neuronale, cat si in cele non-neuronale. Generic sunt denumite carboxilesteraze, care in functie de substrat si de locatie se impart in: acetilcolinesteraza sau colinesteraza reala (AChE) si pseudocolinesteraza sau butirilcolinesteraza (BChE). Pseudocolinesteraza, se gaseste in serul sanguin si in alte tesuturi in afara celor nervoase (vase, inima, pancreas, intestin), avand rolul de a hidroliza, pe langa acetilcolina, si alti esteri, precum succinilcolina, suxametonium, mivacurium, atracurium. Unele studii au demonstrat ca exista unii pacienti (aproximativ 1% din populatie) la care aceasta enzima hidrolizeaza mai taziu medicamentele miorelaxante (succinilcolina, hexametoniul, dibucaina). Aceste persoane reprezinta o apnee prelungita dupa administrarea acestor... [continuare]
Colinesterazele au rolul de a metaboliza anumite medicamente. Ele sunt enzime ce degradeaza acetilcolina (neurotransmitator) la colina si acid acetic fiind larg rapandite in organism, atat in structurile neuronale, cat si in cele non-neuronale. Generic sunt denumite carboxilesteraze, care in functie de substrat si de locatie se impart in: acetilcolinesteraza sau colinesteraza reala (AChE) si pseudocolinesteraza sau butirilcolinesteraza (BChE). Aceticolinesteraza se gaseste cu precadere in neuronii colinergici, atat in corpul celular, cat si in terminatiile nervoase, dar si in alte tesuturi, precum plamani, splina. Aceasta este o enzima specifica multor tipuri de intoxicatii Pseudocolinesteraza, se gaseste in serul sanguin si in alte tesuturi in afara celor nervoase (vase, inima, pancreas, intestin), avand rolul de a hidroliza, pe langa acetilcolina, si alti esteri, precum succinilcolina, suxametonium, mivacurium, atracurium. Unele studii au demonstrat ca exista unii pacienti... [continuare]
Monocite mo
Monocitele fac parte din globulele albe (leucocite) din sange, functia acestora fiind de a lupta impotriva infectiilor, a germenilor si a inflamatiilor si de a mentine sistemul imunitar sanatos. De asemenea, monocitele (agranulocite) au rol fagocitar, reprezentand aproximativ 4-8% din numarul total de leucocite, acestea dezvoltandu-se in maduva osoasa. Numarul ridicat de monocite poate insemna ca organismul unei persoane lupta cu infectiile sau ca exista o boala inflamatorie. Numarul scazut al monocitelor poate fi ddeterminat de un deficit nutritional, anemie sau afectiuni mai grave. Procentul de monocite este de obicei intre 2%-10% din numarul total de leucocite. Prezenta unui numar anormal de monocite este asimptomatica. Cu toate acestea, se pot observa anumite simptome ale afectiunilor ce determina valori crescute sau scazute ale monocitelor. De exemplu, un nivel crescut al monocitelor, ca urmare a unei infectii sau inflamatii, poate cauza simptome precum: febra,... [continuare]
Sideremie (fier seric) fe sau si
Fierul prezinta un rol important in transportul oxigenului catre tesuturi, dar si pentru producerea de energie, pentru buna functionare a muschilor si a organelor. Aproximativ 70% din fierul organismului este legat de hemoglobina in celulele rosii din sange. Restul este legat de alte proteine (transferina in sange sau feritina din maduva osoasa) sau depozitat in alte tesuturi ale corpului. Atunci cand hematiile se degradeaza, fierul este eliberat si transportat prin transferina la maduva osoasa si la alte organe, cum ar fi ficatul si splina. In maduva osoasa, fierul este depozitat si utilizat pentru a produce noi hematii. Sideremia reprezinta nivelul seric al fierului legat de transferina. Alimente bogate in fier sunt: spanacul, urzicile, lintea, fructele uscate, ouale, carnea, ficatul, vinul. Organismul are nevoie de mai mult fier in momentele de crestere (cum ar fi in timpul adolescentei), in perioada de sarcina, in timpul alaptarii sau in momentele cand exista niveluri... [continuare]
Factor antihemofilic a sau factor de coagulare viii (sange) fviii
Factorul VIII (antihemofilic A) este un coprofactor sintetizat in ficat, splina, rinichi, tesut limfoid. Exista mai multe forme de factor VIII in sange, toate formand un complex cu factorul von Willebrand. Factorul von Willebrand este o proteina transportatoare a factorului VIII. Mutatiile factorului determina deficite cantitative sau calitative, afectand astfel coagularea si cauzand cresterea riscului hemoragic (hemofilie). Hemofilia A reprezinta 85% din totalul hemofiliilor si se manifesta prin: - sangerari externe: in urma unei extractii dentare, hematurie, epistaxis, hemoragie digestiva, gingivoragie; - sangerare interna (frecvente si grave): subcutanate, intraviscerale, intracavitare. Hemofilia debuteaza in primul an de viata, episoadele fiind declansate spontan sau dupa traumatisme, extractie dentara, injectii intramusculare etc. si se caracterizeaza prin: - hemartroze (efuziune de sange intr-o articulatie), de cele mai multe ori localizate in cavitatea articulara a... [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter