Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

palmier dintat serenoa serrulata

Haas (operatia)

Din Dictionar Termeni

Transplantarea insertiei humerale a marelui rotund pe marele dintat paralizat. [continuare]

Este un arbore ce face parte din familia Betulacee, creste in muntii Himalaya, la inaltimi de peste 4200 de metri. Poate ajunge pana la 20 de metri inaltime. Coaja este de culoare alba si este marcata de dungi fine, rozalii si se desface cu usurinta in fasii subtiri. Frunzele sunt alternante, dintate, ovoidale si cu vinisoare fine. Florile sunt monoice (cele feminine si cele masculine sunt separate) si se deschid cu putin timp inaintea aparitiei frunzelor, sunt formate in grupuri de cate trei si au culoarea galben-maroniu. Acest arbore este bogat in Betulina, lupeol, acid oleanolic, acid betulinic si acid karachic. In fitoterapie se utilizeaza mai ales coaja, dar si sucul si frunzele. Calitatea sa principala - este un bun antiseptic, dar are si efecte diuretice. Planta este utilizata si in industria hartiei, in marochinarie, in cosmetica, ca lubrifiant si este un excelent combustibil.   Uz intern: - icter, afectiuni... [continuare]

Planta face parte din flora spontana, apartine familiei Onagraceae si este raspandita in Europa, Asia, si unele parti ale Americii. Este o planta iubitoare de soare si umiditate. In Romania o intalnim de preferinta pe marginea paraielor si raurilor, precum si langa santuri. Tulpina sa are intre 18-80 cm, este acoperita cu perisori fini, este cilindrica si la baza ei cresc lastari.  Frunzele sunt ingust – lanceolate, marunt si ascutit dintate, cele inferioare si mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate cate trei. Frunzele de la baza tulpinii formeaza o rozeta. Florile sunt mici si culoarea lor variaza intre roz-deschis pana la violet deschis. Semintele plantei au atasat o fibra pufoasa, alba, care le ajuta sa se raspandeasca atunci cand se deschide capsula care le adaposteste. Printre componentele chimice se numara: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi... [continuare]

Ginseng

Din Plante medicinale

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Zmeur (rubus idaeus)

Din Plante medicinale

Zmeurul face parte din familia Rosaceae si este specific zonelor de clima temperata. In tara noastra creste ca flora spontana, preferand locuri umbroase, adancuri si luminisuri de padure, coaste stancoase, tufisuri dese, taieturi de fag si brad, din zone deluroase si montane, pana la altitudini de 2000 m. De asemenea este si cultivat in tara noastra pentru fructele sale, in gradini sau plantatii intensive. Zmeurul este un arbust cu lastari taratori, prevazuti cu ghimpi drepti asemanatori unor ace, tulpinile sale sunt arcuite la varfuri, simple sau ramificate, ajung pana la 2 m lungime. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori. Florile sunt mici, albe, cu 5 petale, sunt grupate in raceme. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. fructele se numesc zmeura si sunt polidrupe rosii, suculente, aromate, dulci-acrisoare. Alte utilizari: din zmeura se extrage... [continuare]

Splinuta (solidago virgaureae)

Din Plante medicinale

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Busuiocul cerbilor (mentha pulegium)

Din Plante medicinale

busuiocul cerbilor este o planta inrudita cu menta si face parte din flora spontana din Europa, Asia de Vest, dar si Nordul Africii. Este o planta iubitoare de soare, prefera solurile umede. creste pana la 30 de cm in inaltime, are tulpina in patru muchii, ramificata la baza, cu frunzele dispuse la baza nodurilor, de obicei in perechi opuse. Frunzele sunt ovale, usor dintate. Florile sunt de culoare roz-violaceu si cresc la baza frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele contin uleiuri volatile care se emana o aroma mentolata, proaspata, daca sunt sfaramate. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, care se recolteaza atunci cand jumatate din flori sunt inflorite. Perioada de inflorire este iulie- septembrie. Planta este foarte bogata in uleiuri volatile (pulegona, mentona, piperitona) si tanin. Planta are efect carminativ, diaforetic, emenagog (stimuleaza menstruatia), usor sedativ. Busuiocul... [continuare]

Schinel (cnicus benedictus)

Din Plante medicinale

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Cuisoare (syzygium aromaticum)

Din Plante medicinale

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Buberic (scrophularia nodosa)

Din Plante medicinale

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Sporis (verbena officinalis)

Din Plante medicinale

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Unguras (marrubium vulgare)

Din Plante medicinale

Ungurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]

Sulfina (melilotus officinalis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

Maces (rosa canina)

Din Plante medicinale

Macesul este un arbust inalt, cu tulpina acoperita de spini cu varful curbat. Planta multianuala, creste pe dealuri, la marginea padurilor, fanetelor sau pe marginea drumurilor. Frunzeles sunt dintate. Florile au culoare roz sau alba, formate din cinci petale. La maturitate, in receptaculul plantei formeaza se in interior, fructele de maces (achene) care au culoare portocaliu inchis sau rosie. Planta infloreste in luna iunie. fructele se recolteaza incepand din luna august pana in septembrie, inainte de venirea toamnei, cand fructele isi schimba culoarea in rosu-portocaliu. Fructele contin o cantitate mare de vitamina c. In scop fitoterapeutic se folosesc fructele, florile si frunzele. Macesul contine acid dehidroascorbic, vitamina a, vitamina b1, vitamina B2, vitamina P, vitamina K, acid nicotinic, compusi terpenici, acizi citric si malic, apa, zaharuri, proteine, minerale, vitamina E, vitamina PP. Uleiul din semnintele de macese contine acizi esentiali, lecitine,... [continuare]

Cerentel (geum urbanum)

Din Plante medicinale

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Anin negru (alnus glutinosa)

Din Plante medicinale

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Zarna (solanum nigrum)

Din Plante medicinale

Zarna este o planta din flora spontana, nativa din Eurasia, dar aclimatizata si in America si Australia. In Romania poate fi intalnita mai ales pe terenurile ingrasate, ca buruiana in culturi, mai ales in cele de cartofi, pe marginea drumurilor. Este o planta ce creste pana la un metru inaltime, are tulpinile triunghiulare in sectiune. Frunzele sunt ovale si dintate. plante are flori mici, rotunde, albe, dispuse in cime. Din flori se dezvolta fructele, care sunt bace, verzi cand sunt crude si negre atunci cand sunt coapte. Se aseamana foarte mult cu planta de cartof. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: grasimi, fitosteroli, glicozizi steroidici,zaharuri, vitamina c, solanina, acid clorogenic. Principala calitate a plantei: analgetica externa. In uzul intern se recomanda folosirea produselor prelucrate farmaceutic. Intra in compozitia ceaiurilor pentru probleme gastrice sau icter, regeneratoare hepatice. Uz extern: - fracturi sau dureri reumatismale... [continuare]

Gulia este originara din Bazinul Marii Mediterane, unde creste ca flora spontana. In Romania ea este intalnita in culturi intense sau in sere. Planta este legumicola, are frunze mari, dintate si tulpina ingrosata, sfenoidala, comestibila, desi deseori este confundata ca fiind radacina, gulia creste de fapt la suprafata. In fitoterapie sunt utilizate tulpina ingrosata si frunzele. Dintre elementele chimice ale plantei amintim: saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele a, B, C, fier si cupru. Principalele proprietati sunt: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, racoritor, pectoral, emolient. Este utilizata si ca atare in salate de cruditati sau in diferite produse culinare. Uz intern: - afectiuni pulmonare, angina, bronsite, cistite, enterite, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse – sub forma de decoct de frunza si gulie, sirop de gulie. Uz extern: - abcese,... [continuare]

Urzica moarta (lamium album)

Din Plante medicinale

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Ce este Haloperidol, picaturi orale, solutie si pentru ce se utilizeaza Indicatii Haloperidol-Richter contine o substanta numita haloperidol. Aceasta apartine unui grup de medicamente numite „antipsihotice”. Haloperidol-Richter este utilizat pentru tratamentul pacientilor adulti si al copiilor cu varsta peste 3 ani. Acest medicament este indicat pentru schizofrenie, psihoze, manii, hipomanii, tulburari mentale sau comportamentale. Aceste boli care afecteaza modul in care ganditi, simtiti sau va comportati va pot face: - sa va simtiti confuz; - sa vedeti, sa auziti sau sa simtiti lucruri care nu sunt acolo (halucinatii); - sa credeti lucruri care nu sunt adevarate (delir); - sa va simtiti neobisnuit de suspicios (paranoia); - sa va simtiti foarte emotionat, agitat, entuziast sau hiperactiv; - sa va simtiti foarte agresiv sau violent. Acest medicament este indicat, de asemenea, pentru: - sindromul Gilles de la Tourette si miscarile pe care nu le puteti controla... [continuare]

Invega

Din Medicamente

Ce este Invega si pentru ce se utilizeaza Indicatii INVEGA este indicat in tratamentul schizofreniei la adulti si adolescenti cu varsta de 15 ani si peste. INVEGA este indicat pentru tratamentul tulburarilor schizoafective la adulti. Mod de administrare Doze Schizofrenie (adulti) Doza recomandata de INVEGA pentru tratamentul schizofreniei la adulti este de 6 mg, o data pe zi, administrata dimineata. Nu este necesara titrarea initiala a dozei. Unii pacienti pot beneficia de doze mai mici sau mai mari in limitele recomandate, de 3 mg pana la 12 mg, o data pe zi. Ajustarea dozelor, daca este indicata, trebuie sa se faca numai dupa reevaluarea clinica. Cand sunt indicate cresteri ale dozei, se recomanda cresteri de 3 mg pe zi si, in general, la intervale mai mari de 5 zile. Tulburare schizoafectiva (adulti) Doza recomandata de INVEGA pentru tratamentul tulburarii schizoafective la adulti este de 6 mg, o data pe zi, administrata dimineata. Nu este necesara titrarea initiala a... [continuare]

Pagina 2 din 6 (154 rezultate)