Importanta administrarii probioticelor in timpul tratamentului cu antibiotice

Sistemul imunitar lupta zilnic sa mentina bacteriile si microorganismele din mediul extern cat mai departe de organismul nostru. La aceasta contribuim si noi prin masurile de protectie pe care le utilizam in fiecare zi prin mentinerea normelor de igiena si adoptarea unui stil de viata cat mai sanatos.

Exista insa si bacterii benefice aflate in mod fiziologic in corpul nostru. Acestea sunt cunoscute sub numele de probiotice si alcatuiesc microbiomul intestinal sau flora comensala. La nivelul organismului uman se estimeaza ca s-ar afla 100 de trilioane de bacterii care colonizeaza mucoasele ( respiratorie, orala, conjunctivala, gastro-intestinala, uro-genitala), saliva si tegumentele. Contaminarea altor teritorii decat cele in care bacteriile se afla in mod normal sau imunodepresia organismului pot fi conditii in care flora comensala devine patogena cauzand infectii.

La nivelul musoasei gastro-intestinale se gasesc bacterii precum Bifidobacterium bifidum, E. Coli, Clostridium, flora vaginala este formata de Lactobacillus, Candida, Streptococi. Pe tegument se gasesc, de asemenea, Stafilococi, Streptococi, fungi, Malassezia, iar in tractul respirator se afla colonizat de Streptococcus Pyogenes, Haemophilus influenzae, Neisseria nonpatogenic, acestea fiind doar cateva dintre microorganismele florei comensale, fiecare avand un rol benefic la nivelul teritoriului pe care se localizeaza.

Probioticele actioneaza ca un filtru protector impotriva microorganismelor agresive din mediul extern care ar putea patrunde la nivelul organismului cauzand infectii sau alte afectiuni medicale. Astfel, ele sustin sistemul imunitar pentru a tine infectiile la distanta. In cazul tubului digestiv, probioticele regleaza tranzitul gatro-intestinal, previn tulburarile si dezechilibrele care pot aparea la acest nivel, ameliorand si simptomele manifestate in bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si colita ulcerativa) sau in sindromul de colon iritabil.

Totodata, probioticele contribuie la sinteza unor vitamine din grupul B (B1, B2, B6, B12), a acidului folic si a biotinei, elemente necesare pentru buna functionare a sistemelor organismului. Detoxifierea organismului de substante toxice cum ar fi amoniacul, hormonii aflati in exces si surplusul de colesterol este o alta functie a organismului pe care o sustine prezenta probioticelor.

Flora comensala poate suferi modificari in functie de factorii din jur care pot interactiona cu aceasta. Dieta alimentara bogata in alimente super –procesate, zaharurile rafinate si grasimile hidrogenate pot produce dezechilibre ale bacteriilor benefice existente in organism. Administrarea unor medicamente precum corticosteroizii, medicamentele anticonceptionale orale, antiinflamatoarele nesteroidiene si antibioticele perturba microbiomul cauzand sindroame dispeptice si alte efecte secundare.

Alergiile si infectiile recurente ale tractului respirator, dermatitele si prezenta infectiilor repetate ale sistemului uro-genital sunt probleme medicale care pot aparea si ca urmare a dezechilibrelor existente la nivelul microbiomului care colonizeaza tegumentele si mucoasele respective. Acestor persoane li se recomanda administrarea de suplimente probiotice pentru restabilirea echilibrului acestor colonii bacteriene necesarea bunei functionari a sistemelor organismului.

Etimologic, cuvantul antibiotic se traduce drept „impotriva vietii”, pe cand probiotic inseamna „pentru viata”, fiecare avand insa rolul sau benefic in functie de cauza pentru care se administreaza si modul in care se face aceasta administrare. Multe boli existente la ora actuala cunosc beneficiile descoperirii medicamentelor antibiotice in tratarea si preventia acestora. Numeroase infectii sunt tratate cu succes prin utilizarea antibioticelor. Preventia patrunderii unor microorganisme la nivelul corpului in urma unor manevre medicale precum interventiile chirurgicale, existenta unor solutii de continuitate, plagi sau utilizarea dispozitivelor medicale de tipul perfuzoarelor si al cateterelor se realizeaza tot prin administrarea de antibiotice.

Este cunoscut faptul ca utilizarea de antibiotice nu se face de fiecare data tinand cont de investigatiile medicale necesare, efectuarea antibiogramei, recomandarile medicilor specialisti si pe baza retetelor prescrise de catre acestia. Acest lucru este unul dintre factorii care au contribuit la rezistenta bacteriana fata de antibioticele care erau eficiente pana la un moment dat impotriva unor agenti patogeni.

De mentionat este si faptul ca, desi antibioticele au efect in tratarea infectiilor bacteriene, acestea sunt administrate uneori si in infectii virale, gripe sezoniere sau alte afectiuni medicale. Pe langa faptul ca acestea nu isi fac efectul asteptat, pot de asemenea, sa deregleze flora comensala. Sensibilitatea organismului poate avea drept consecinta in cazul unor persoane, aparitia tulburarilor de tranzit gastro-intestinal, sindroame dispeptice manifestate prin greturi si varsaturi, aparitia candidozei bucale sau a mucoasei vaginale, iar uneori instalarea unor alergii sau a problemelor de tract respirator.

De multe ori, tratamentul cu medicamente antibiotice se asociaza cu o serie de efecte secundare nedorite, dintre care majoritatea afecteaza tractul gastro-intestinal. Utilizarea pe termen lung a antibioticelor poate duce la aparitia sindroamelor dispeptice manifestate prin greturi, varsaturi si diaree. Acest lucru se intampla atunci cand antibioticul administrat schimba varietatea si numarul bacteriilor care colonizeaza in mod normal tractul intestinal. Odata perturbat microbiomul, agentii patogeni din exterior sau bacteriile oportuniste din flora comensala vor agresa organismul conducand la instalarea sindroamelor inflamatorii si crescand susceptibilitatea la diverse infectii.

Rolul administrarii de probiotice, fie pentru dezechilibrele preexistente la nivelul microbiomului, fie concomitent administrarii de antibiotice, a fost demonstrat de-a lungul timpului in numeroase studii medicale. Sanatatea tractului intestinal este ajutata de existenta probioticelor la nivelul acestuia prin prevenirea unor afectiuni frecvent intalnite precum sindromul de colon iritabil, enterocolita necrotica, a diareei de cauza infectioase sau secundara utilizarii de antibiotice.

Probioticele reprezinta antagonisti pentru agentii microbieni care pot patrunde la nivelul organismului. Mecanismul fiziopatologic prin care se realizeaza acest lucru are la baza competitia cu agentii patogeni pentru substantele nutritive sau pentru situsurile de legare de la nivelul celulelor mucoaselor si a tegumentelor pe care se pot cantona. De asemenea, acestea pot sintetiza substante bactericide sau cu activitate antimicrobiana moduland si stimuland raspunsurile sistemului imunitar atat la nivel local, cat si sistemic.

Desi studiile clinice sunt inca in proces de documentare a efectelor benefice pe care le au probioticele in ceea ce priveste administrarea lor in timpul terapiei cu antibiotice, acestea sunt considerate sigure pentru persoanele care au sau nu diverse afectiuni. In continuare se efectueaza cercetari stiintifice pentru a determina modul in care administrarea de probiotice poate reprezenta o reduta terapeutica eficienta in tratamentul si preventia diverselor afectiuni gastro-intestinale si sistemice prin modularea corecta a microbiomului.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32046317/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/antibiotic-associated-diarrhea/diagnosis-treatment/drc-20352237
https://www.healthline.com/health-news/should-you-take-a-probiotic-while-taking-an-antibiotic