Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Diferenta dintre ulcer si gastrita

Actualizat la data de: 12 Martie 2019
Consultant medical:

Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie

Generalitati

Sus
Diferenta dintre ulcer si gastrita

Ulcerul sau boala ulceroasa este o afectiune caracterizata de aparitia unei leziuni rotund-ovalara la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale, in urma agresiunii acidului gastric sau a sucurilor digestive.

Gastrita este tot o afectiune gastrica destul de frecventa atat la tineri, cat si la adulti, si se caracterizeaza prin inflamatia mucoasei stomacului din cauza diversilor agenti etiologici, iar daca nu se actioneaza la timp, poate preceda aparitia ulcerului.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauzele ulcerului gastric
  3. Simptomele ulcerului gastric
  4. Cauzele gastritei
  5. Simptomele gastritei
  6. Diagnostic
  7. Tratament
  8. Prevenire
  9. Citeste pe aceeasi tema

Cauzele ulcerului gastric

Sus

Poate aparea pe fondul unei gastrite cronice netratate sau tratate insuficient, dar si cand mucoasa este expusa la diversi agenti iritanti cum ar fi: hipersecretie de acid gastric sau pepsina, fumat, alcool, infectia cu Helicobacter pylori de care pacientul poate sa nu stie ca o are.

Unele medicamente pot, de asemenea, determina aparitia ulcerului gastric, precum: aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene, corticoizii, antibioticele etc.

Afectiuni precum: BPOC-ul, ciroza hepatica, policitemia vera, insuficienta renala cronica, hiperparatiroidismul pot genera in timp ulcer sub diverse forme, fie ca o complicatie a bolii, fie indus de medicamentele administrate pentru a trata afectiunea.

Prevalenta bolii ulceroase este de aproximativ 10%, cu mici variatii de la caz la caz si poate exista si un teren ereditar, mai ales in cazul celor care au rude de gradul intai cu ulcer duodenal.

Simptomele ulcerului gastric

Sus

Simptomatologia poate varia in functie de localizare sau de varsta celui afectat, iar la copii si la cei varstnici pot lipsi aceste semne de afectare a mucoasei gastrice.

In general, manifestarile clinice raman tipice prin prezenta durerilor epigastrice, descrise adesea ca senzatie de arsura sau roadere, ce apar la 1-3 ore dupa masa, ce pot fi ameliorate prin consumul de alimente sau de antiacide, dar care reapar adesea pe timpul noptii, trezind pacientul din timpul somnului in jurul orei 4.

Aceste crize pot dura saptamani intregi, dar pot avea si perioade de acalmie. Pe langa epigastralgii, bolnavii mai pot prezenta: greata sau chiar varsaturi matinale, senzatie de balonare, disconfort epigastric si eructatii excesive.

O treime dintre pacienti pot dezvolta complicatii severe care sa le puna viata in pericol daca nu se prezinta la medic.

Aceste complicatii sunt: penetrarea, hemoragia digestiva superioara sau inferioara, perforatia, ce este o urgenta chirurgicala, sau stenoza pilorica, ce se caracterizeaza prin aparitia varsaturilor alimentare ce nu mai pot trece de pilor.

Cauzele gastritei

Sus

Este determinata de perturbarea echilibrului dintre mucusul protectiv si acidul gastric.

Cauzele pot fi:

- infectia cu Helicobacter pylori, ca si in cazul ulcerului;

- candidoze;

- paraziti;

- medicamente;

- refluxul biliar ce poate irita mucoasa;

- consumul exagerat de alcool;

- stresul care duce la aparitia “gastritei de stres”;

- autoimunitatea, ce determina gastrita autoimuna;

- gastrita eroziva, ce este cauzata de acumularea celulelor eozinofilice la nivelul mucoasei gastrice.

Alte afectiuni care ar putea duce la aparitia gastritei sunt: boala Crohn, anemia prin deficit de B12, tiroida Hashimoto si chiar diabetul zaharat de tip 1 intalnit la persoanele cu varsta sub 30 de ani.

Se poate intalni in practica medicala sub doua forme: acuta, cu evolutie brusca, si cronica, ce are o evolutie de lunga durata si care se poate complica.

Simptomele gastritei

Sus

Semnele si simptomele sunt asemanatoare cu cele din ulcer, cu mici diferente care sunt esentiale in cazul anamnezei. Si in cazul gastritei poate lipsi simptomatologia, dar in majoritatea cazurilor intalnim:

- senzatie de satietate precoce;

- greata si varsaturi;

- dureri abdominale in etajul abdominal superior;

- senzatie permanenta de balonare;

- senzatie de indigestie permanenta.

Diagnostic

Sus

Se stabileste pe baza anamnezei ce ofera informatii despre debutul bolii, gradul de intensitate al durerilor, frecventa simptomelor, consumul de medicamente, tutun, cafea, perioade de recadere, plus examenul clinic, pentru a observa localizarea durerii, daca iradiaza si in alte cadrane ale abdomenului sau daca mai exista si alte comorbiditati asociate.

Pentru confirmarea diagnosticului se efectueaza investigatii suplimentare, ce constau in analiza scaunului sau a sangelui, pentru a depista o posibila infectie cu Helicobacter pylori.

Se poate efectua si o radiografie cu tranzit baritat sau o endoscopie digestiva superioara, ce permite, prin intermediul tubului flexibil introdus pe gura, vizualizarea esofagului si a mucoasei stomacului si evaluarea unei potentiale inflamatii a mucoasei, in cazul gastritei, sau a eroziunii din ulcer. In cadrul endoscopiei se poate recolta si biopsie, daca este cazul.

Suspicionarea gastritei nu prezinta o indicatie majora de endoscopie digestiva superioara, insa exceptiile ar fi urmatoarele: antecedentele heredo-colaterale de cancer gastric, durere persistenta si dupa tratament, scadere ponderala in ultimele luni, varsta peste 40 de ani si persistenta varsaturilor chiar si sub tratament.

Tratament

Sus

In ambele situatii, tratamentul de prima intentie este indepartarea factorilor iritanti: medicamente, tutun, cafea, alcool, alimente ce irita mucoasa gastrica.

Modificarea stilului de viata si a alimentatiei, in special evitarea consumului de alimente picante, prajeli sau bauturi carbogazoase cresc eficacitatea tratamentului si scad timpul de vindecare.

In cazul confirmarii unei infectii cu Helicobacter pylori se initiaza antibioterapie de electie, pentru indepartarea bacteriei din organism.

Pe langa antibioterapie, se mai asociaza si medicamente ce inhiba producerea de acid gastric, numiti inhibitori de pompa de protoni si inhibitori de receptori histaminici.

Acestia ce au rolul de a grabi vindecarea. Antiacidele au rolul de a neutraliza aciditatea sucului gastric si sunt luate de catre pacienti pentru ameliorarea simptomelor.

Prevenire

Sus

Mesele regulate trebuie sa includa 3 mese principale, 2 gustari intre ele si sa nu depaseasca mai mult de 3-4 ore de la prima masa pana la urmatoarea, iar cantitatile sa nu fie prea mari pentru a ingreuna digestia, dar nici prea mici pentru ca exista risc de hipoglicemie, mai ales in cazul persoanelor cu diabet.

Preventia consta in evitarea stresului, ce este unul din factorii declansatori, prezenta la medic imediat ce apar semne tipice de gastrita sau boala ulceroasa, evitarea consumului exagerat de antiinflamatoare si pastrarea unui regim de viata cat mai echilibrat.


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate