Coronavirus Update

Achalazia esofagiana - incapacitatea de a inghiti alimente

Actualizat la data de: 05 Mai 2022

Ce este achalazia

Sus
Achalazia esofagiana - incapacitatea de a inghiti alimente

Achalazia esofagiana sau simplu, achalazia, este o afectiune esofagiana ce consta in incapacitatea muschiului neted de a se relaxa, ceea ce duce la hipertonia si spasticitatea sfincterului esofagian inferior. Desi poate aparea si in alte segmente ale tubului digestiv, precum rectul, achalazia se refera de obicei la achalazia esofagiana.

Esofagul este un organ tubular, lung, cuprins intre faringe si stomac, facand parte din tractul digestiv superior. Sfincterul inferior esofagian este locul de unire a esofagului cu stomacul, fiind ,,poarta prin care alimentele ajung in stomac. Sfincterul este format din fibre musculare netede ce se deschid atunci cand exista alimente ce trebuie sa ajunga in stomac, respective se inchide in restul timpului. In cadrul acestei afectiuni, sfincterul nu se poate deschide, ceea ce impiedica alimentarea corespunzatoare.

Cuprins articol

  1. Ce este achalazia
  2. Consecinte asupra esofagului
  3. Semne si simptome
  4. Cine este la risc?
  5. Cauze posibile
  6. Complicatii ale achalaziei
  7. Metode de diagnostic
  8. Optiuni de tratament
  9. Prognostic si complicatii
  10. Concluzie
  11. Citeste pe aceeasi tema

Consecinte asupra esofagului

Sus

Consecintele asupra esofagului sunt paralizia si dilatarea acestuia, in timp, pana la pierderea completa a motilitatii esofagiene. Bolul alimentar se acumuleaza si ramane in esofag, unde poate fermenta, fiind apoi regurgitat. Pacientii cu achalazie descriu adesea o senzatie de reflux, achalazia fiind usor confundata cu boala de reflux gastro-esofagian. Diferenta majora dintre cele 2 boli digestive este sursa continutului: in achalazie, refluxul provine din esofag, in timp ce in boala de reflux, acesta provine din stomac.

Semne si simptome

Sus

Simptomele date de achalazie apar insidios, treptat, si se inrautatesc cu timpul. Acestea includ:

• Disfagie (incapacitatea de a inghiti, cu senzatia de mancare si bautura ramasa in gat). Disfagia se aplica atat pentru alimente solide, cat si pentru orice fel de lichid
Regurgitare salivara
• Regurgitare de alimente, varsaturi
• Durere toracica, retrosternala, cu caracter de arsura (pirozis)
• Tuse iritativa, uscata, mai ales in timpul noptii
• Pneumonie (prin aspirarea alimentelor catre trahee si plamani)
• Scadere marcata in greutate, neintentionala
Tulburari de tranzit intestinal, din cauza lipsei de alimente

Cine este la risc?

Sus

Achalazia apare la 1 la 100.000 de persoane, in fiecare an. Acest lucru o face o afectiune rara. Aceasta poate fi diagnosticata la varste variate, in functie de momentul agravarii simptomelor, de regula la varsta adulta, intre 25 si 60 de ani. Nu afecteaza grupuri etnice sau rasiale in mod particular, si nici nu are transmitere familiala. Femeile si barbatii sunt afectati in mod egal.

Cauze posibile

Sus

Motivul si mecanismul prin care musculatura esofagiana nu se mai contracta si relaxeaza normal, sunt necunoscute pana in acest moment. Una dintre teoriile mentionate de catre cercetatori este ca achalazia ar fi o boala autoiumna, declansata la un moment dat printr-o infectie virala. Nervii de la nivelul esofagului, ce controleaza activitatea musculaturii netede, se degradeaza treptat, din motive necunoscute.

Astfel, achalazia ramane o boala a carei etiologii nu este cunoscuta, fiind astfel denumita o afectiune idiopatica. Sunt necesare studii stiintifice pentru a identifica una sau mai multe cauze posibile.

Complicatii ale achalaziei

Sus

Principala complicatie a achalaziei este circularea alimentelor pe un alt traiect decat cel normal, catre stomac. Astfel, alimentele ce nu pot trece de sfincterul esofagian inferior, vor regurgita in faringe si de acolo vor lua calea traheei. Prin trahee, bolurile alimentare vor ajunge in plamani cauzand penumonie de aspiratie, abcese pulmonare si alte infectii respiratorii.

O alta complicatie este cancerul esofagian. Pacientii diagnosticati cu achalazie au risc mai mare de a dezvolta acest tip de cancer.

Metode de diagnostic

Sus

Odata stabilita disfagia pentru solide si lichide, 3 investigatii paraclinice specifice ne pot confirma diagnosticul de achalazie esofagiana. Acestea sunt:

• Testul cu bariu.  In cadrul acestei examinar, pacientul va inghiti un preparat marcat cu bariu (fie o pastila fie o cantitate mica de lichid), preparat ce va lua calea esofagului si va putea fi urmarit la radiografie. Acest test va arata o ingustare a esofagului la nivelul sfincterului inferior.

• Endoscopia digestiva superioara. Respectand principiul oricarei enodscopii, se va folosi un tub lung si subtire dotat cu o mica camera de filmat la capat. Tubul va fi introdus prin cavitatea bucala si avansat prin esofag, pana la nivelul sfincterului inferior. Medicul vede, prin camera, toate formatiunile si modificarile esofagiene.

• Manometria masoara timpii contractiei si relaxarii sfincterului esofagian inferior, precum si puterea de contractie a muschiului neted esofagian. Incapacitatea sfincterului de a se relaxa, ramanand astfel inchis partial sau complet, confirma diagnosticul de achalazie.

Desi toate cele 3 teste sunt utile, testul considerat ,,standard de aur’’ pentru diagnosticul achalaziei este manometria.

Optiuni de tratament

Sus

Exista cateva variante de tratament, atat chirurgicale cat si nechirurgicale. Scopul tratamentului este relaxarea sfincterului esofagian inferior, pentru a permite alimentarea.

Chirurgie minim invaziva. Operatia utilizata in achalazie se numeste esofagomiotomie laparoscopica sau miotomie Heller. Fiind o operatie minim-invaziva, se face cu ajutorul unui tub intordus pana in esofag (endoscop), printr-o incizie mica. Cu ajutorul endoscopului sunt taiate fibrele musculare din sfincterul esofagian inferior. Efectul advers major este refluxul gastroesofagian ulterior, ce apare fiindca sfincterul nu se va mai inchide complet. Chirurgii pot efectua anumite interventii pentru a reduce acest efect advers.

Dilatarea cu balon. O optiune de tratament nechirurgicala, ci endoscopica. Pacientul este sedat usor, pentru a suporta bine toata procedura. Cu ajutorul endoscopului este intordus un balon, pana la nivelul sfincterului inferior, care este apoi umflat. Balonul va mentine sfincterul relaxat si calea catre stomac va fi astfel deschisa. Dilatarea cu balon poate fi facuta de multiple ori, o data la cativa ani.

Tratament medicamentos. In cazul in care nu sunteti un candidat pentru dilatarea cu balon sau interventie chirurgicala, puteti beneficia de injectiile cu Botox. Botoxul sau toxina botulinica are rolul de a relaxa musculatura spastica. Acesta functioneaza prin blocarea semnalului de la nervi catre musculatura sfincterului, contractia acestuia fiind astfel impiedicata. Injectiile trebuie facute periodic, pentru a evita reluarea contractiei excesive si reaparitia simptomelor.

Esofagectomia. Interventie chirurgicala invaziva, extrema, de indepartare completa a esofagului. Aceasta este optiunea finala de tratament, atunci cand nimic altceva nu functioneaza.

Prognostic si complicatii

Sus

Achalazia devine o afectiune serioasa, severa si periculoasa atunci cand nu este tratata. Pacientii cu achalazie vor avea dificultati din ce in ce mai mari de a inghiti alimente solide si lichide. Astfel se instaleaza malnutritia globala, scaderea in greutate, deshidratarea, complicatii ce vor duce, in timp, la deces. De asemenea, creste riscul de cancer esofagian. Este esential sa discutati cu un medic daca aveti simptome specifice si dificultati de alimentare, pentru a evita complicatiile.

Atunci cand este monitorizata si tratata, achalazia este o afectiune cu care se poate trai. Pacientii vor trebui sa ia cateva precautii si sa isi monitorizeze eventualele complicatii si consecinte (precum refluxul gastroesofagian).

Concluzie

Sus

Achalazia apare de regula la varsta adulta si consta in incapacitatea sfincterului esofagian de a se relaxa si deschide. Alimentele si lichidele nu vor mai ajunge in stomac, pacientul avand disfagie semnificativa, cu numeroase consecinte. Diagnosticata corect, achalazia beneficiaza de optiuni variate de tratament ce vor salva si usura considerabil viata pacientului.

Bibliografie:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17534-achalasia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/achalasia/symptoms-causes/syc-20352850


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate