Poate stresul sa cauzeze vertij?

Vertijul este o afectiune in care apare senzatia de ameteala si ca totul in jur se invarte, chiar daca nu este asa, iar pacientul sta, de fapt, pe loc. Unii oameni ar putea spune ca aceasta senzatie seamana cu ameteala, dar vertijul si ameteala nu sunt acelasi lucru. Uneori, vertijul poate fi insotit de alte simptome neplacute precum transpiratie, dureri de cap, senzatie de rau si varsaturi.

Vertijul se prezinta sub doua forme principale, respectiv periferic si central. Se ia in considerare posibilitatea de a avea vertij periferic atunci cand exista o problema cu urechea interna. Vertijul central apare, in schimb, atunci cand creierul nu functioneaza corect. Unele dintre cauzele acestuia pot fi infectiile, tumorile cerebrale, traumatismele craniene si accidentele vasculare cerebrale.

Pana si simpla schimbare a pozitiei capului sau mutarea corpului intr-o pozitie diferita poate crea senzatia de ameteala in cazul vertijului. Printre simptomele cel mai frecvent semnalate de catre persoanele afectate, se numara senzatia de invartire sau inclinare, pierderea echilibrului, precum si senzatia de a fi impins intr-o anumita directive.

De asemenea, vertijul provoca si alte simptome, printre care senzatia de greata, varsatura, dureri de cap, transpiratie, miscarea anormala sau sacadata a ochilor, pierderea auzului sau tiuitul in urechi.

Simptomele vertijului pot dura incepand de la cateva minute si pana la cateva ore sau mai mult. Totodata, ele pot aparea si disparea in mod constant.

Vertijul este, de obicei, cauzat de probleme ale urechii interne, lucru care care ingreuneaza mentinerea echilibrului.
Astfel ca unele dintre principalele cauze ale vertijului pot fi labirintita (o infectie a urechii interne cauzata de un virus, cum ar fi raceala sau gripa), nevrita vestibulara (inflamarea nervului vestibular) sau boala lui Ménière (o afectiune rara la nivelul urechii interne ce poate provoca tiuitul in urechi sau pierderea auzului). De asemenea, vertijul pozitional paroxistic benign (BPPV) este un tip de vertij care apare la miscarea capului in anumite moduri.

De multe ori, totusi, nimeni nu stie ce s-a intamplat sau ce a cauzat vertijul.

Pe scurt, da. Un numar considerabil de pacienti declara ca stresul le creeaza starea de ameteala, facandu-i sa simta ca sunt afectati de vertij. Acest lucru i-a determinat pe oamenii de stiinta si pe cercetatori sa incerce sa afle daca exista o legatura intre cele doua afectiuni.

Desi folosite frecvent drept cuvinte interschimbabile, ameteala si vertijul nu definesc aceeasi afectiune. Cu toate acestea, ambele au o legatura similara cu stresul. Stresul nu ii face pe oameni sa se simta ametiti in mod direct – dar, la fel ca vertijul, poate afecta sistemul vestibular, care se ocupa de echilibru si coordonare.

Atunci cand sistemul vestibular este afectat, poate aparea senzatia de lesin. Insa nu toate persoanele care se confrunta cu stres – pe termen scurt sau pe termen lung – va experimenta aceleasi simptome.

Hormonilor precum cortizolul le creste nivelul atunci cand o persoana este stresata. Dezechilibrul poate sa apara ca efect al cresterii hormonilor stresului.
Intr-un studiu din 2016, cercetatorii au descoperit ca un grup de pacienti cu boala Ménière, care provoaca ameteli, au experimentat mai putine simptome atunci cand nivelul de vasopresina, un hormon al stresului, a fost redus. Ceea ce indica, asadar, o legatura cu stresul si potentialul acestuia de a accentua simptomele vertijului.

Traiul intr-o stare constanta de stres cronic pentru o perioada lunga de timp poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii generale. Stresul cronic a fost corelat cu probleme de sanatate precum hipertensiunea arteriala, bolile de inima, obezitatea si problemele de somn.

Pe de o parte, deci, este posibil ca in conditiile unui nivel de stres foarte ridicat, acesta sa fie o cauza a vertijului. Pe de alta parte, insa, este la fel de posibil ca vertijul sa nu aiba nicio legatura cu stresul. Vertijul a fost, de asemenea, corelat cu afectiuni precum diabetul, leziuni la nivelul capului, tensiune arteriala scazuta si scleroza multipla.

Pentru cei mai multi pacienti, vertijul dispare de la sine. Acest lucru se datoreaza faptului ca creierul uman se poate adapta, cel putin partial, la schimbarile din urechea interna, folosind alte modalitati de a reusi cu succes mentinerea echilibrului.

Unii pacienti au, insa, nevoie de tratament, caz in care abordarea va depinde in mod direct de factorii care au cauzat vertij.

Tratament medicamentos

Daca infectia a fost cauza principala, tratarea acesteia cu ajutorul antibioticelor sau steroizilor va fi prima etapa. De asemenea, se pot prescrie exercitii pentru incercarea restabilirii echilibrului.

Unele dintre simptomele de vertij pot fi ameliorate si cu ajutorul antihistaminicelor, precum si a altor medicamente care se pot administra pentru a ameliora simptome precum greata sau raul de miscare. Persoanelor cu boala Ménière li se pot administra diuretice, numite si "pastile de apa", pentru a usura presiunea cauzata de acumularea de lichid.

Interventii chirurgicale

Vertijul poate fi uneori rezolvat cu ajutorul unei interventii chirurgicale. Daca este cauzat de o afectiune mai serioasa, cum ar fi o tumoare sau o leziune la nivelul creierului sau al gatului, tratarea acestei afectiuni grave poate ajuta la disparitia vertijului.

Psihoterapie

Terapia cognitiv-comportamentala reprezinta unul dintre cele mai eficiente tipuri de terapie pentru a ajuta persoanele cu stres cronic. Un studiu a aratat, de asemenea, ca CBT functioneaza eficient pentru tratarea unor simptome de vertij.

Nu toti cei care traiesc cu stres cronic au vertij, iar vertijul poate aparea si ca rezultat al altor cauze. Totusi, daca ameteala apare atunci cand esti stresat pentru o perioada indelungata sau in situatiile stresante, acest lucru ar putea insemna ca stresul si vertijul sunt conectate in cazul tau.

In aceasta situatie, se recomanda o strategie de gestionare a stresului. Printre cele mai bune modalitati de a gestiona stresul sunt exercitiile fizice, acordarea unui timp optim de odihna, eliminarea factorilor stresanti si meditatia.

Exercitiile fizice au fost corelate timp indelungat cu reducerea stresului, iar o plimbare rapida de 30 de minute in fiecare zi este o modalitate excelenta de a incepe. In privinta somnului, se recomanda o medie de cel putin 7-8 ore pe noapte pentru un adult, cu atat mai mult in perioade stresante. Nu in ultimul rand, stresul poate fi redus eliminand factorii provocatori ce pot fi controlati si practicand exercitii de meditatie si respiratie.

Bibliografie:
https://medlineplus.gov/ency/article/001432.htm
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21769-vertigo
https://www.nhs.uk/conditions/vertigo/
https://www.verywellmind.com/can-stress-cause-vertigo-6834237
https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment
https://mintal.ro/stres/totul-despre-stres/