Coronavirus Update

Cerebelul: anatomie, functii, tulburari, profilaxie

Actualizat la data de: 04 Martie 2022
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Clinica: Spitalul de Psihiatrie Voila

Ce este cerebelul

Sus
Cerebelul: anatomie, functii, tulburari, profilaxie

Cerebelul este o parte a creierului care joaca un rol vital in miscare. Practic, aceasta parte a creierului ajuta o persoana sa arunce o minge, sa conduca sau sa mearga pe strada. Cerebelul contribuie, de asemenea, la miscarea ochilor si la procesul de vedere.

Tulburarile care afecteaza cerebelul sunt destul de rare si de obicei includ dificultati de coordonare si miscare.
In acest articol vom explora impreuna anatomia, functiile si posibilele tulburari care pot afecta cerebelul. La final veti primi si niste sfaturi despre cum ne putem proteja santatea creierului, in special a cerebelului.

Cuprins articol

  1. Ce este cerebelul
  2. O scurta lectie de anatomie
  3. Cerebelul si trunchiul cerebral
  4. Functiile principale ale cerebelului
  5. Tulburarile functiei cerebelului
  6. Tulburarile ataxice degenerative
  7. Cum ne putem proteja cerebelul?
  8. Citeste pe aceeasi tema

O scurta lectie de anatomie

Sus

Creierul este o structura extrem de complexa, insa, la nivel de baza este compus din emisferele cerebrale, trunchi cerebral si cerebel.

Emisferele cerebrale sunt compuse din 4 lobi

Cei patru lobi cerebrali participa la gandire si actiune, fiecare avand o utilitate distincta.

Lobul frontal este localizat in partea anterioara (frontala, de unde si numele) a creierului. Este responsabil de functiile inalte ale gandirii si comportamentului, precum planificarea, ratiunea, luarea deciziilor, controlul impulsurilor si atentia.

Lobul parietal isi are locul in spatele lobului frontal si are rol in preluarea informatiilor senzoriale si in intelegerea pozitiei corpului in mediu.
Lobul temporal are granite comune cu ceilalti lobi si se ocupa de memoria vizuala, limbaj si emotii.

Iar nu in cele din urma, lobul occipital este localizat in partea din spate a creierului, procesand informatiile venite de la analizatorii vizuali (ochii).

Cerebelul si trunchiul cerebral

Sus

Aceste doua componente importante ale creierului acompaniaza emisferele cerebrale in promovarea unei functii fizice si mentale optime.
Trunchiul cerebral gestioneaza functiile vitale cum sunt respiratia, circulatia, somnul, digestia si deglutitia. Acestea sunt procese involuntare controlate de sistemul nervos autonom.
Trunchiul cerebral controleaza, de altfel, si reflexele.

Functiile principale ale cerebelului

Sus

Cerebelul este zona din spatele si partea dorsala a creierului, in spatele trunchiului cerebral. Are numeroase functii legate de miscare si coordonare precum:
• Mentinerea echilibrului: cerebelul are senzori speciali care detecteaza modificari ale echilibrului si miscarii. Trimite semnale in intreg corpul pentru corectarea si ajustarea miscarilor.
• Coordoneaza miscarea: majoritatea miscarilor corporale necesita coordonarea multiplelor grupe musculare. Cerebelul sincronizeaza actiunea muschiilor in asa fel incat corpul sa se miste fluid, fara probleme.
• Vedere: cerebelul are rol in coordonarea miscarilor oculare.
• Invatarea motorie: ne ajuta sa invatam miscari care necesita exercitiu si perfectionare, cum ar fi mersul pe bicicleta sau invatarea folosirii unui instrument muzical.
• Alte functii: cercetatorii considera ca cerebelul poate avea un rol si in gandire, mai ales in procesarea limbajului si dispozitiei.

Tulburarile functiei cerebelului

Sus

Deoarece exista o relatie stransa intre cerebel si miscare, majoritatea simptomelor unei disfunctii cerebeloase includ si o tulburare a controlului muscular precum: lipsa controlului muscular si a coordonarii, dificultati ale mersului si mobilitatii, dificultati de vorbire, miscari anormale ale ochiilor si dureri de cap.

Exista numeroase tulburari care pot afecta cerebelul, iar aici includem accidentul vascular, hemoragii, expunerea la toxine, anomalii genetice, scleroza multipla, infectii (de obicei virale, precum varicela) sau cancer.

Ataxia

Principalul simptom al unei disfunctii cerebeloase este ataxia.

Ataxia inseamna pierderea coordonarii si controlului muschilor. De exemplu, un virus sau o tumora poate afecta structura si functia cerebelului si poate determina aparitia acestor simptome.

Lipsa coordonarii este de regula primul semn al ataxiei, iar tulburarile de vorbire urmeaza imediat dupa. Alte simptome pot fi:
Vedere incetosata
• Tulburari de inghitire
• Oboseala
• Dificultati in controlul muscular fin
• Dereglari ale dispozitiei sau gandirii

De obicei ataxia este reversibila atunci cand factorul cauzal este indepartat sau tratat. In alte cazuri, ataxia se rezolva spontan, fara interventie medicala.

Tulburarile ataxice degenerative

Sus

Tulburarile ataxice sunt afectiuni degenerative. Ele pot fi genetice sau sporadice.

O mutatie genetica produce ataxia genetica sau ereditara. Exista diferite mutatii si tipuri. Sunt destul de rare, iar cel mai comun tip – ataxia Friedreich – afecteaza 1 la 40.000 de persoane.
Medicii vor diagnostica ataxia Friedreich dupa ce exclud celelalte cauze. Testarea genetica identifica aceasta afectiune, care apare in copilarie.

Ataxia sporadica apartine grupului de tulburari degenerative de miscare pentru care nu exista dovada unei mosteniri genetice. Are o progresie lenta si se poate dezvolta intr-o atrofie multi-sistem.
Simptomele cele mai frecvent intalnite sunt senzatia de lesin, tulburari de ritm cardiac, disfunctie erectila si pierderea controlului vezicii urinare.

Tulburarile ataxice au un prognostic destul de rezervat. Nu exista un tratament care sa amelioreze sau sa vindece simptomele, cu exceptia cazurilor unde factorul cauzal este o deficienta de vitamina E.

Exista astazi diferite dispozitive care pot ajuta bolnavii cu ataxie ireversibila, precum cadre de mers specializate si computere adaptate care ajuta la imbunatatirea mobilitatii, vorbirii si controlului muscular.

Ataxia cauzata de toxine

Cerebelul este vulnerabil la toxine precum alcoolul sau anumite substante farmaceutice, care pot afecta celulele nervoase ale cerebelului, ducand la ataxie.

Urmatoarele substante pot cauza ataxie:
• Alcoolul
• Medicamente precum barbituricele sau benzodiazepinele
• Metale grele, precum mercurul sau plumbul
• Solventi, precum decapantul pentru vopsea
Tratamentul si recuperarea depind de tipul de toxina si de extinderea afectarii nervoase.

Ataxia virala

Atunci cand un virus este principalul vinovat pentru aparitia unei ataxii, tulburarea poarta numele de ataxia cerebeloasa acuta si este intalnita cel mai des la copii. De regula apare ca o complicatie a infectiei cu virusul varicelo-zoosterian (varicela). Alte virusuri asociate cu ataxia cerebeloasa acuta sunt Coxsackie, Epstein-Barr sau HIV.
Nu exista tratament pentru ataxia virala. Se vindeca in cateva luni, dupa ce infectia dispare.

Ataxia cauzata de un accident vascular cerebral sau de o tumora

Accidentul vascular cerebral poate fi produs de un cheag de sange sau de o hemoragie in orice parte a creierului. Cerebelul este o parte mai ferita de AVC, spre deosebire de emisferele cerebrale, insa uneori poate aparea si in aceasta zona.

Aceleasi caracteristici apar si in cazul tumorilor de cerebel, care sunt deseori benigne.

Simptomele care pot aparea in cazul unui accident vascular sau unei tumori in zona cerebelului sunt:
Dureri de cap
• Senzatie de greata si voma (in cazul tumorilor apare direct voma, fara senzatia de greata)
• Ameteala
• Ataxie

Cum ne putem proteja cerebelul?

Sus

Renunta la fumat si la consumul de alcool! Fumatul creste riscul de accident vascular prin ingrosarea sangelui si cresterea tensiunii arteriale. Consumul de alcool poate afecta direct cerebelul.
Fa miscare! Activitatea fizica regulata aduce numeroase beneficii creierului si inimii.

Protejeaza-ti capul! Purtand centura de siguranta, casca de siguranta si alte masuri de protectie reduc semnificativ riscul de traumatism cranian.
Evita manevrarea metalelor grele, precum plumbul. Companiile de constructii nu mai folosesc plumb, insa casele mai vechi pot avea tevi sau vopsea care contin plumb.

Bibliografie:
http://www.hopkinsmedicine.org/neurology_neurosurgery/centers_clinics/movement_disorders/ataxia/conditions/ataxia_symptoms.html
http://www.cdc.gov/stroke/healthy_living.htm
• https://ghr.nlm.nih.gov/condition/friedreich-ataxia
• http://www.ataxia.org/learn/ataxia-diagnosis.aspx
https://medlineplus.gov/cerebellardisorders.html
http://www.mayoclinic.org/brain-lobes/img-20008887


Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate