De ce apar tulburarile de echilibru?

Starile de ameteala apar uneori brusc si nu au o cauza usor identificabila. Uneori dispar rapid, alteori dureaza ore sau chiar zile.

O tulburare de echilibru poate sa fie cauzata de mai multe afectiuni medicale, medicamente sau de probleme la nivelul creierului ori ale urechii interne.

• Ameteala;

• Senzatia iminenta de cadere, de prabusire din pozitia verticala;

• Stari de lesin;

• Confuzie, dezorientare;

• Vedere incetosata;

• Senzatia de greata, stari de voma, diaree;

• Schimbari ale ritmului cardiac;

• Stari de panica, anxietate.

Ametelile sunt mai frecvente vara, in zilele cu temperaturi ridicate, si primavara, atunci cand organismul este mai slabit si incearca sa isi refaca stocul de vitamine si minerale dupa anotimpul rece.

Ametelile pot avea drept cauza o multitudine de factori sau de afectiuni medicale. Astfel, pot fi cauzate de infectii virale sau bacteriene ale urechii, de traumatisme craniene sau de tulburari circulatorii ce afecteaza urechea interna sau creierul.

Pot fi declansate ca urmare a unui tratament medicamentos, de varsta inaintata, de afectiuni ale sistemului nervos si circulator sau de artrita.

Ameteala poate aparea si in cazul unor boli precum anemia, ca urmare a cresterii sau scaderii tensiunii, ori din cauza unor infectii la nivelul creierului, cum ar fi encefalitele.

Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli. Intoxicatia cu alcool este, de asemenea, o alta cauza a tulburarilor de echilibru.

Migrenele au si ele ca efect vertij si cefalee. Vertijul mai poate fi unul dintre simptomele epilepsiei, pacientul raportand ameteli si pierderi de constienta. In functie de cauza ametelii se va alege si tratamentul adecvat.

Vertijul. Este o senzatie de ameteala puternica, de rotire a camerei sau a obiectelor din jurul persoanei afectate si poate fi insotita de greata, varsaturi sau pierderea echilibrului.

Simptomele vertijului sunt: greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Aceste simptome sunt cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular si sistemul nervos autonom.

Pe de alta parte, vertijul care insoteste anumite afectiuni cerebrale este rareori un simptom izolat. El apare, de regula, alaturi de alte simptome neurologice cum ar fi: tulburari ale vorbirii, vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei.

Boala Meniere. Afectiunile urechii interne pot provoca tulburari de echilibru. Una dintre ele este boala Meniere, care se manifesta prin vertij.

Pacientul va avea senzatia ca se roteste totul in jurul sau, afectiunea prezentand episoade de vertij, pierderi neregulate ale auzului si zgomote la nivelul urechii.

Migrenele. Ameteala este asociata in multe cazuri cu durerea de cap persistenta. Vertijul si cefaleea apar sub forma de atac, insa intre atacuri pacientul nu prezinta ameteli sau dureri de cap.

Afectiuni ale urechii. Pacientul trebuie sa consulte un medic specialist ORL pentru stabilirea diagnosticului corect. Trebuie urmarita durata vertijului; daca este vorba de secunde sau minute, atunci este posibil sa fie un atac ischemic tranzitoriu; in acest caz pacientul fiind indrumat catre medicul specialist neurolog.

Daca ameteala persista mai multe ore si mai este insotita si de fenomene auditive, tratamentul va fi prescris de catre medicul ORL-ist.