Legatura intre menopauza si sanatatea cardiovasculara

Modificarile hormonale asociate acestei perioade pot determina experimentarea unor schimbari fizice si emotionale care produc disconfort.

Desi unele femei au simptome usoare sau nu au deloc, pentru altele, tranzitia catre menopauza se insoteste de bufeuri, transpiratii nocturne, dereglarea tiparelor de somn, iritabilitate, schimbari ale dispozitiei, disconfort articular, dureri in timpul actului sexual, dificultate de concentrare si tulburari ale memoriei.

In cazul in care aceste simptome influenteaza calitatea vietii, se sugereaza un consult ginecologic pentru recomandarea unei conduite precum modificarea stilului de viata, terapia medicamentoasa sau o combinatie a acestora.

Majoritatea persoanelor inregistreaza debutul menopauzei la varste cuprinse intre 45 si 55 de ani, varsta medie a menopauzei fiind de 51 de ani.

Aproximativ 10% dintre femei au debut al menopauzei tardiv, adica peste 55 de ani.

Menopauza determina schimbari semnificative in organism, iar conform celor mai noi cercetari, varsta la care aceasta apare este un indicator fidel al sanatatii cardiace.

Un studiu publicat in ianuarie 2025 in Circulation Research a concluzionat ca femeile a caror menstruatie s-a oprit mai tarziu, erau mai putin predispuse la infarct miocardic acut si accidente vasculare cerebrale in anii de menopauza si aveau vasele de sange mai sanatoase, comparativ cu cele care au intrat in menopauza precoce.

Studiile au demonstrat si ca nivelurile sanguine ale lipidelor erau mai bune in cazul primei categorii de femei, precum si nivelurile de markeri de stres oxidativ, ceea ce motiveaza sanatatea cardiovasculara.

Pentru a studia variatiile in ceea ce priveste menopauza cu debut normal si cea cu debut tardiv, populatia participanta la studiu a fost evaluata prin vasodilatare mediata de flux a arterei brahiale – principala artera de la nivelul bratului.

Evaluarea presupune o ecografie Doppler, fiind o metoda neinvaziva, cu risc scazut, ce ofera indicatii despre biodisponibilitatea oxidului nitric si se coreleaza cu patologiile coronariene.

Vasodilatarea se produce ca urmarea eliberarii oxidului nitric in urma cresterii fluxului determinat de ocluzia tranzitorie a vasului.

Alti parametri evaluati au fost reprezentati de functia mitocondriilor (organite producatoare de energie, ce se afla in fiecare celula din corpul uman) din celulele vaselor de sange, nivelurile hormonale, precum si cele ale lipidelor sanguine.

Rezultatele cercetarilor au fost conform asteptarilor: femeile aflate in perioada de postmenopauza au inregistrat o functie a vaselor de sange mai slaba decat a femeilor aflate in perioada de premenopauza, din cauza scaderii estrogenului si altor parametri ca urmare a imbatranirii, vasele fiind mai rigide.

Aceasta nu este singura modificare constatata, mitocondriile fiind mai reduse ca numar si eliberand radicali liberi – molecule instabile daunatoare, neutralizate in mod normal de catre antioxidanti.

In momentul in care numarul radicaliilor liberi nu poate fi balansat de catre antioxidanti, apare stresul oxidativ, ce se insoteste de modificari patologice si ulterior, de afectiuni precum diabetul zaharat si bolile cardiovasculare.

Cu toate acestea, persoanele cu menopauza cu debut tardiv inregistrau un declin mai redus al sanatatii cardiovasculare.

Astfel, functia vaselor femeilor cu menopauza precoce a fost cu 51% mai redusa fata de cele aflate in premenopauza, insa femeile cu debut tardiv au inregistrat o depreciere de doar 24%.

De asemenea, femeile aflate in grupul cu debut tardiv al menopauzei aveau si o functie mitocondriala mai buna, deci mai putini radicali liberi si mai putin stres oxidativ, precum si niveluri mai reduse ale profilului lipidic in sange.

Desi conform studiului mentionat anterior, sanatatea inimii variaza in functie de momentul debutului menopauzei, in cazul tuturor participantelor s-a depistat o depreciere a calitatii vaselor si a inimii, precum si un risc mai mare de evenimente cardiovasculare.

Factorul principal in acest sens este reprezentat de estrogen.

Acest hormon este cunoscut ca avand un efect protector impotriva bolilor cardiace, efect care se reduce odata cu scaderea nivelurilor de estrogen asociata menopauzei.

Deprecierea nivelurilor este asociata cu cresteri ale valorilor colesterolului si ale tensiunii arteriale, in ciuda faptului ca stilul de viata si dieta raman neschimbate.

Explicatia rolului protector al menopauzei tardive este, astfel, simplu: cu cat se produce estrogen – hormonul protector – mai mult timp, cu atat sanatatea si functia cardiovasculara se conserva, arterele coronare fiind mai rezistente la stresul oxidativ, iar in momentul scaderii nivelurilor, femeile sunt expuse riscurilor mentionate anterior.

Cercetarile anterioare au sugerat faptul ca scaderea functiei mitocondriale ar putea fi legata tot de estrogen, insa sunt necesare studii suplimentare cu privire la mecanismele prin care estrogenul exercita acest efect cardioprotector.

Investigarea suplimentara a acestei teorii este esentiala in gestionarea si protejarea sanatatii femeilor pe masura ce inainteaza in varsta.

Dupa menopauza, aproximativ un sfert dintre femei sunt diagnosticate cu fibrilatie atriala, ce este favorizata de stresul zilnic si insomnie, conform unui studiu publicat in Journal of the American Heart Association (JAHA).

De asemenea, riscul de insuficienta cardiaca este amplificat, eveniment favorizat de obezitate.

Riscul de boli cardiovasculare este amplificat de izolarea sociala si de singuratate, evenimentele cardiovasculare fiind crescute cu 29%.

Pe langa afectiunile mentionate, femeile care au un debut timpuriu al menopauzei au cu 35% mai multe sanse de a dezvolta dementa odata cu inaintarea in varsta, in comparatie cu cele cu debutul menopauzei in jurul varstei de 50 de ani.

In afara situatiei in care se induce menopauza din motive medicale, varsta debutului acestui proces nu este sub controlul femeilor.

Masurile protective care pot fi adoptate pentru a mentine santatea inimii si a vaselor sunt masurile generale care se recomanda pentru a se mentine sanatatea.

Astfel, sunt recomandate dieta sanatoasa, cu cresterea consumului de legume si fructe, precum si cereale integrale si reducerea aportului de carne, in special cea rosie si cea procesata si de lactate grase, cu scopul de a gestiona valorile colesterolului prin intermediul alimentatiei.

De asemenea, este importanta si activitatea fizica practicata cu regularitate, cel putin 30 de minute pe zi in majoritatea zilelor saptamanii, fiind preferate atat exercitiile cardio, cat si cele cu greutati.

Un alt aspect important este calitatea somnului, care este esential in perioada de menopauza, in care insomnia, transpiratiile nocturne si alte simptome asociate pot face odihna dificila.

Pentru a creste calitatea somnului se recomanda respectarea unui orar de somn, cu limitarea timpului petrecut in fata ecranelor inainte de somn.

Avand in vedere ca varsta de debut a menopauzei este asociata cu o sanatatea cardiovasculara si ca nu poate fi influentata, exercitiile fizice regulate, dieta sanatoasa si somnul de calitate pot avea un rol protector in ceea ce priveste sanatatea cardiovasculara, pe masura inaintarii in varsta.

Bibliografie
https://www.health.com/menopause-age-heart-health-risk-study-11681357
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21841-menopause
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/menopause-and-the-cardiovascular-system
https://newsnetwork.mayoclinic.org/discussion/mayo-clinic-minute-menopause-and-the-heart-connection/