Tinerii si tensiunea arteriala: riscuri ignorate si importanta monitorizarii

Studiile epidemiologice sustin existenta unei corelari puternice intre valorile tensiunii arteriale si incidenta evenimentelor cardiovasculare majore.

Acesta este motivul pentru care se instituie tratamentul antihipertensiv, faptul ca reducerea tensiunii arteriale ofera protectie cardiovasculara.

Demonstrarea efectului tratamentului a fost posibila in studiile cu esantioane de pacienti varstnici cu risc cardiovascular crescut, intrucat acestia prezinta suficiente evenimente pentru a permite analiza rezultatelor.

Datele si studiile lipsesc in cazul pacientilor mai tineri, cu simptome mai putin complexe.

Abordarea traditionala de asteptare pana la varsta mijlocie pentru a se concentra pe sanatatea cardiovasculara s-a dovedit inadecvata in contextul cresterii ratelor hipertensiunii arteriale in randul tinerilor adulti.

Desi hipertensiunea arteriala este asociata generic cu populatia varstnica, aceasta se poate dezvolta la orice varsta, tinerii nefiind in afara riscului.

Mai multi factori de risc pot creste probabilitatea de a dezvolta hipertensiune arteriala la o varsta frageda, printre care se numara istoricul familial de hipertensiune arteriala (determina dublarea riscului), diferenta de gen (barbatii tineri fiind mai predispusi sa fumeze si sa consume alcool, iar femeile au un risc crescut din cauza hipertensiunii arteriale legate de sarcina si a consumului de contraceptive hormonale), excesul de greutate (peste 30% dintre adolescentii obezi au hipertensiune arteriala) si afectiuni precum diabetul zaharat sau bolile de rinichi.

De asemenea, se cunosc si factori legati de stilul de viata, asupra carora se poate interveni, precum: consumul de tutun, vapatul si consumul excesiv de alcool, stresul cronic (declanseaza modificari hormonale care contracta arterele, reducand lumenul vaselor), lipsa activitatii fizice (ce determina crestere in greutate si rezistenta la insulina, ambele crescand tensiunea arteriala), apneea in somn si consumul excesiv de sodiu (frecvent adaugat in alimentele ultraprocesate).

Constientizarea factorilor personali de risc si luarea de masuri pentru a-i gestiona este esentiala pentru prevenirea hipertensiunii arteriale si protejarea sanatatii pe termen lung.

In unele situatii, hipertensiunea arteriala este secundara unor afectiuni subiacente, precum bolile renale, apneea de somn sau afectiunile tiroidiene.

Consumul unor medicamente intre care se numara antiinflamatoarele nonsteroidiene, pilulele anticonceptionale si drogurile ilicite (cocaina) poate creste tensiunea arteriala.

Investigatiile cheie care se recomanda in diagnosticarea hipertensiunii arteriale la adultii tineri au rolul de a identifica existenta unor cauze subiacente, a ghida tratamentul si de a evalua afectarea organelor.

Analizele de sange de rutina masoara glicemia, electrolitii (sodiu, potasiu) si functia renala (creatinina, azot ureic din sange). Potasiul scazut poate indica dezechilibre hormonale precum hiperaldosteronismul, in timp ce creatinina crescuta sugereaza leziuni renale.

Profilul lipidic verifica valorile colesterolului total, HDL, LDL si ale trigliceridelor, intrucat hipertensiunea arteriala coexista adesea cu hipercolesterolemia, crescand suplimentar riscul cardiovascular.

Testele functiei tiroidiene (TSH si fT4) evalueaza existenta hipertiroidismului, intrucat o tiroida hiperactiva poate creste tensiunea arteriala.

Hemoleucograma completa evalueaza existenta anemiei sau infectiei. De asemenea, mai poate fi dozat nivelul reninei si aldosteronului, pentru a se evalua hormonii care regleaza tensiunea arteriala si echilibrul fluidelor.

Aldosteronul ridicat asociat cu valorile scazute ale reninei poate indica aldosteronism primar, o cauza tratabila a hipertensiunii arteriale. Testele de cortizol masoara nivelul cortizolului din sange sau saliva, excesul (sindromul Cushing) fiind asociat cu hipertensiunea arteriala.

Sumarul de urina detecteaza prezenta glucozei, proteinelor sau sangelui in urina si are o importanta deosebita intrucat proteinuria poate semnala leziuni renale, o complicatie frecventa a hipertensiunii arteriale.

Colectarea urinei pe 24 de ore masoara excretia totala de proteine sau hormoni precum cortizolul si catecolaminele, fiind implicata in diagnosticarea cauzelor rare, cum ar fi feocromocitomul (tumora a glandei suprarenale) sau sindromul Cushing.

Explorarile imagistice precum ecografia renala vizualizeaza rinichii si arterele renale, detectand anomalii structurale (chisturi renale) sau stenoza arterei renale.

O alta explorare este reprezentatata de ecocardiografie ce permite identificarea ingrosarii muschiului cardiac (hipertrofia ventriculara stanga), semn al hipertensiunii arteriale pe termen lung.

Tensiunea arteriala poate fi monitorizata ambulator printr-ul holter (ABPM) portabil ce masoara regulat tensiunea pe parcursul a 24 de ore, confirmand diagnosticul si excluzand hipertensiunea arteriala de halat alb.

Screeningul pentru apneea de somn presupune efectuarea polisomnografiei cu scopul de a monitoriza tiparele respiratorii si nivelurile de oxigen din timpul somnului.

Apneea obstructiva in somn este o cauza frecventa si reversibila a hipertensiunii arteriale la adultii tineri.

Testele enumerate mai sus sunt ghidate de medic in functie de contextul clinic si sunt extrem de importante, intrucat spre deosebire de adultii in varsta, o treimedintre pacientii tineri cu hipertensiune pot avea o cauza secundara identificabila.

Pasii si recomandarile pentru evitarea cresterii tensiunii arteriale vizeaza minimizarea factorilor de risc.

In cazul consumului de tutun, se recomanda abordarea strategiilor de renuntare la fumat, precum stabilirea motivatiei, implicarea familiei si suportul apropiatilor, gestionarea sevrajului cu terapie de susbstitutie nicotinica sau medicamentoasa, evitarea factorilor declansatori ai dorintei de a fuma, precum anturajul sau alcoolul, cresterea activitatii fizice zilnice si descoperirea unor noi metode de relaxare.

Mentinerea unei greutati sanatoase este cruciala pentru a reduce suprasolicitarea vaselor de sange si acumularea de placi lipidice.

Daca sunteti supraponderal, o scadere in greutate de doar 4-5 kg va poate scadea tensiunea arteriala catre intervalul normal.

Consumul unor cantitati reduse de sare este un alt pilon important in gestionarea tensiunii arteriale, aportul zilnic recomandandu-se a fi sub 1,5 grame pe zi, precum si combaterea sedentarismului prin cel putin 90 de minute de miscare saptamanal.

Mancarea sanatoasa alaturi de limitarea consumului de alcool reprezinta ultimele recomandari.

In acest sens, se recomanda adoptarea unei diete sarace in grasimi saturate si trans si bogate in fructe, legume si cereale integrale.

Hipertensiunea arteriala exercita un efect asupra cordului, vaselor si organelor:

- Leziuni cardiace: presiunea arteriala ridicata a sangelui in mod constant forteaza inima sa lucreze mai intens pentru a pompa sangele si pentru a face fata diverselor solicitari zilnice, ducand la hipertrofia muschilor si reducerea functiei in timp.

- Leziuni vasculare: arterele ingustate sau intarite limiteaza fluxul sanguin si nu fac fata la presiunea crescuta, conducand catre dezvoltarea anevrismelor si declin cognitiv.

- Leziuni ale organelor: organele tinta ale hipertensiunii arteriale sunt cordul, ochii, creierul si rinichii, cresterea tensiunii arteriale fiind legata de pierderea vederii, dementa si insuficienta renala.

Adultii tineri pot sa nu constientizeze pe deplin riscurile si impactul pe termen lung al obiceiurilor lor, insa schimbari simple ale stilului de viata — mentinerea unei greutati sanatoase, evitarea fumatului activ si pasiv si adoptarea unui stil de viata activ, cu reducerea sedentarismului — pot scadea semnificativ riscul de a dezvolta hipertensiune arteriala.

Bibliografie
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12331881/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4314-hypertension-high-blood-pressure
https://medlineplus.gov/howtopreventhighbloodpressure.html