Coronavirus Update

Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie

Actualizat la data de: 17 Decembrie 2020
Consultant de specialitate: Dr. Cora Balaban-Popa
Medic neonatolog
Clinica: Spitalul Maria Sklodowska Curie

Ce este epilepsia

Sus
Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie

Epilepsia este o afectiune ce cauzeaza schimbari bruste, repetate in activitatea electrica a creierului. Aceasta se poate prezenta ca o miscare involuntara (convulsie), implicand un membru al corpului daca este partiala sau tot corpul daca este generalizata. Ceea ce sta la baza afectiunii, este descarcarea electrica in exces a neuronilor. Boala neurologica se caracterizeaza prin crize repetitive neprovocate (minim doua crize la interval de minimum 24h)

Potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in Romania sunt intre 200 000-300 000 de pacienti ce sufera de aceasta boala, dintre care aproximativ 57% dintre acestia sunt adulti.

Cuprins articol

  1. Ce este epilepsia
  2. Epilepsia de-a lungul istoriei
  3. Care este cauza epilepsiei la adulti?
  4. Cum o putem diagnostica?
  5. Cum putem preveni epilepsia?
  6. Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie
  7. Tipuri de tratamente
  8. Viata cu epilepsie
  9. Citeste pe aceeasi tema

Epilepsia de-a lungul istoriei

Sus

In trecutul mult indepartat, epilepsia se considera a fi o problema spirituala. Textele medicale de atunci contineau semne si simptome, chiar si unele variante de tratament, insa cunostintele medicale despre aceasta boala nu erau dezvoltate, lasand boala sa fie tratata de zei.

Hippocrat a fost cel care a propus ca boala isi are originea la nivelul creierului. In anii 1800, bromura de potasiu a fost primul medicament folosit ca tratament pentru epilepsie.

Care este cauza epilepsiei la adulti?

Sus

Exista numerosi factori ce ar putea declansa o criza sau o tulburare epileptica, insa principala cauza in aproximativ 50% dintre pacienti nu este cunoscuta. Printre factori putem enumera mostenirea genetica, fiind mai comuna in randul tinerilor, traumatismele post-accidentale, tumori, AVC, acestea din urma fiind asociate la persoanele inaintate in varsta.

O categorie aparte o reprezinta persoanele ce sufera de Alzheimer, fiind a doua cauza cea mai cunoscuta pentru aparitia epilepsiei. Desi apare mai des in randul copiilor si al adultilor aflati la varste inaintate, epilepsia poate aparea in orice perioada a vietii, indiferent de istoricul medical.

Saracia si lipsa de acces la apa potabila, alimente necontaminate, igiena, fac ca tarile in curs de dezvoltare sa aiba un procent marit de adolescenti si adulti tineri afectati de epilepsie.

Criza epileptica nu inseamna epilepsie deoarece, cum am mentionat mai sus, pentru a se putea numi intr-adevar epilepsie, este nevoie de minimum 2 crize. Unele crize se pot manifesta prin senzatii de furnicaturi, cunoscute ca si parestezii, ce debuteaza pe un segment al jumatatii de corp opus originii centrului epileptic. Aceste manifestari se pot extinde si pe alte segmente ale corpului.

Pot de asemenea debuta atat episoade de halucinatii vizuale manifestate prin halucinatii simple (puncte, stelute) sau prin halucinatii mai complexe (persoane, obiecte), cat si episoade de metamorfopsie manifestate prin perceptia modificata a persoanelor sau obiectelor din jur, acestea fiind vazute mai mici, mai mari sau distorsionate.

Cum o putem diagnostica?

Sus

Un diagnostic corect se poate pune pe baza istoricului evenimentelor anterioare si descrierii tipului de criza. Ca investigatie principala este folosita electroencefalograma (EEG), recomandata pentru pacientii cu o probabilitate mare sa fi avut o criza pe baza istoricului simptomelor. In plus, EEG ajuta si la diferentierea intre tipurile de crize. Reprezinta un dezavantaj faptul ca poate da un rezultat fals pozitiv. Imagistica cerebrala se foloseste pentru a putea cunoaste in detaliu cauzele, dar nu intotdeauna ofera informatii esentiale pentru diagnostic.

Trebuie stiut ca o singura criza epileptica nu sta la baza stabilirii diagnosticului de epilepsie. Pentru a pune un diagnostic de epilepsie de catre medicul specialist neurolog (pediatru sau de adulti) sunt necesare cel putin doua astfel de crize.

La adulti, trebuie testat nivelul sanguin al electrolitilor (ionograma) si glicemia pentru a putea fi excluse cauzele metabolice. EKG-ul poate exclude patologii ale cordului, iar pentru infectii la nivelul SNC poate si facuta punctie lombara.

Exista un numar destul de mare de afectiuni ce se pot confunda cu debutul epilepsiei cum ar fi: sincopa, migrenele, atacul de panica sau hiperventilatia.

Persoanele cu epilepsie sunt monitorizate printr-o buna comunicare cu medicul, descriindu-i toate modificarile aparute de la debut pana la ziua controlului si chiar si dupa tratament.

Cum putem preveni epilepsia?

Sus

Din pacate, o multitudine de cazuri nu pot fi prevenite, insa este util sa ne straduim sa evitam loviturile in zona capului, sa punem la dispozitie ingrijiri corespunzatoare in perioada sarcinii/nasterii si de a evita mediile posibil contaminate cu paraziti.

Alti factori ce duc la posibila aparitie a crizelor pot fi stresul si lipsa de somn. Din acest motiv, medicii ne sfatuiesc sa ne odihnim indeajuns, sa facem miscare repetata si sa gasim activitati care pot reduce stresul.

Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie

Sus

Rolul primului ajutor este de a mentine in siguranta persoana afectata. Trebuie sa ii asezam jos pentru a evita o cadere si o eventuala lovire, punand sub cap un obiect moale; sa inlaturam obiectele ascutite de langa ea pentru a nu se rani singura; si sa incercam sa eliberam caile aeriene, in cazul in care imbraca o camasa sau poarta o cravata, pentru a avea suficient aer. Necesita asezare pe o parte, impiedicand lichidele sa ajunga in plamani.

Multi au auzit ca persoanele ce au o criza isi pot inghiti limba. Acest lucru nu este posibil. Sub nicio forma nu se introduc in gura persoanei degete sau apasator de limba, acest lucru inducand voma sau rani atat suferindului cat si persoanei care intervine.

Este important sa ne pastram calmul, iar daca respectiva criza dureaza mai mult de 5 minute, serviciile medicale trebuie anuntate.

Tipuri de tratamente

Sus

Tratamentul medicamentos in epilepsie este reprezentat de medicatia anticonvulsivanta (antiepileptica). Acesta se alege in functie de caracterul crizei, varsta si stil de viata.
Este posibil si tratamentul prin interventie chirurgicala la persoanele la care criza persista, desi pacientul urmeaza tratamentul medicamentos. Acesta presupune sectionarea hipocampusului si a corpului calos pentru a diminua numarul crizelor.

Viata cu epilepsie

Sus

Epilepsia este o boala misterioasa ale carei cauze nu sunt complet elucidate. Multi o dezvolta in copilarie si reusesc sa o gestioneze fara multe recaderi, dar uneori epilepsia poate persista si in perioada adulta.

Crizele pot fi intrerupte si pot cateodata cauza rani, dar pot fi diminuate si controlate prin tratament. Multe persoane care sufera de aceasta afectiune ne pot demonstra ca epilepsia nu trebuie sa ne opreasca din a ne bucura de placerile din viata noastra si din a ne gasi succesul prin tot ceea ce facem.


Medici specialisti Neurologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Epilepsia si crizele epileptice in perioada sarcinii Epilepsia si crizele epileptice in...

    Generalitati Epilepsia in sarcina este o problema de sanatate care poate fi tinuta sub control cu ajutorul unei medicatii speciale si a unei monitorizari permanente. Aproximativ 90% dintre femeile cu epilepsie nasc normal si au copii sanatosi. Declansarea...citeste mai mult

  • Tulburarea dezintegrativa a copilariei Tulburarea dezintegrativa a copilariei

    Generalitati Tulburarea dezintegrativa a copilariei (cunoscuta si sub numele de sindrom Heller, psihoza dezintegrativa sau dementia infantilis) este o afectiune caracterizata prin dezvoltarea normala a unui copil pana la varsta de 2-4 ani, urmata de o regresie severa...citeste mai mult

  • Accidentul vascular cerebral (AVC) Accidentul vascular cerebral (AVC)

    Generalitati Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate