Epilepsia – simptome, cauze si tratament

Epilepsia isi are denumirea din greaca veche insemnand „criza, atac sau convulsie” si reprezinta o tulburare neurologica cronica in cadrul careia apar crizele epileptice.

Persoanele care sufera de epilepsie experimenteaza convulsii recurente, iar aceste convulsii sunt cauzate de faptul ca, la nivelul creierului, are loc o intensificare brusca a activitatii electrice, iar aceasta intensificare brusca genereaza o perturbare temporara in sistemul de mesaje care se transmit intre celulele creierului.

In cadrul acestui articol sunt prezentate succint care sunt tipurile de epilepsie, simptomele, tratamentele si prognosticul in cazul acestei afectiuni.

Principalul simptom in cazul epilepsiei este dat de convulsiile repetate. In situatia in care una sau mai multe dintre simptomele care sunt amintite mai jos apar, atunci este recomandat sa va adresati unui medic.

Vizita la medic este cu atat mai necesara cu cat oricare sau mai multe dintre aceste simptome sunt recurente. Iata care sunt principalele simptome care sunt resimtite in cazul epilepsiei:

- o convulsie care nu este insotita de febra.
- scurte episoade de pierdere a memoriei sau perioade de confuzie.
- perioade intermitente in care apare starea de lesin, incapacitatea de control a sfincterelor, aceste perioade fiind urmate de oboseala extrema.
- perioade scurte de timp in care persoana nu raspunde la instructiuni sau la intrebari.
- persoana intepeneste brusc, aparent fara niciun motiv.
- persoana cade din picioare dintr-o data, fara a exista un motiv pentru acest lucru.
- clipiri bruste si repetate fara a exista stimuli care sa le cauzeze.
- ameteli si imposibilitatea de a comunica pentru scurte perioade de timp.
- miscari repetitive ale corpului care par a fi total nepotrivite, anormale.
- persoana devine anxioasa fara a avea un motiv anume, putandu-se instala chiar atacuri de panica sau furie.
- schimbari ciudate la nivelul simturilor precum mirosul, atingerea sau auzul.

Totusi, trebuie subliniat faptul ca exista situatii in care anumite simptome trebuie eliminate, acestea fiind asociate in mod eronat cu epilepsia din cauza faptului ca sunt foarte similare. Astfel de simptome similare cu epilepsia, dar care nu trebuie asociate cu aceasta afectiune sunt:

- febra mare cu simptome asemanatoare epilepsiei
- lesin
- episoade recurente de somn pe timpul zilei (narcolepsia)
- perioade de slabiciune extrema la nivelul muschilor (cataplexie)
- tulburari de somn
- cosmaruri
- stari disociative
- atacuri de panica
- convulsii pshiogene

La nivelul corpului uman, fiecare functie este declansata pe baza sistemului de mesaje transmis de la nivelul creierului nostru. Epilepsia apare atunci cand in cadrul acestui sistem apare o ruptura ca urmare a unei activitati electrice defectuoase la nivelul creierului.

In cele mai multe dintre cazurile de epilepsie, cauzele acestei afectiuni nu sunt cunoscute. Exista persoane care au mostenit genetic anumiti factori care sunt favorizanti in aparitia mai frecventa a epilepsiei.

Pe langa acesti factori genetici mosteniti care duc la aparitia mai frecventa a epilepsiei la anumite persoane, exista si o serie de alti factori de risc crescut in aparitia epilepsiei, factori care includ:

- afectiuni cerebrale, precum tumori sau accident vascular cerebral.
- traumatisme cranio-cerebrale, cum ar fi de exemplu in timpul unui accident de masina.
- leziuni prenatale sau leziuni la nivel cerebral care au survenit in timpul nasterii.
- boli infectioase cum sunt encefalita virala sau SIDA.
- tulburari de dezvoltare, precum autismul sau neurofibromatoza.

S-a observat faptul ca in cele mai multe dintre cazuri, epilepsia este mai predispusa sa apara in cazurile copiilor cu varsta sub 2 ani si a persoanelor care au peste 65 de ani.

Ceea ce un pacient diagnosticat cu epilepsie simte difera in functie de care parte a creierului este afectata si cat de repede si in ce mod convulsiile sunt raspandite din acea zona a creierului.

Cu toate acestea, cel mai adesea nu exista o cauza identificata pentru aparitia epilepsiei. La nivelul intregii planete, exista peste 50 de milione de persoane care sufera de epilepsie, conform unei estimari a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMT).

Exista trei diagnostice pe care un medic le poate pune atunci cand trateaza un caz de epilepsie, si anume:

- idiopatica – atunci cand nu exista nicio cauza aparenta.
- criptogena – atunci cand medicul are o parere cu privire la o cauza principala, dar nu poate spune exact care este aceasta.
- simptomatica – atunci cand doctorul cunoaste cauza convulsiilor epileptice.

In functie de zona din creier de unde incepe activitatea epileptica, exista trei tipuri de descrieri ale convulsiilor. Astfel, exista convulsii partiale (simple sau complexe), convulsii generalizate (tonico-clonice, absente, tonice, clonice sau atonice) si convulsii generalizate secundare. La randul lor, fiecare astfel de tip de convulsii are mai multe subtipuri.

La ora actuala nu exista tratamente pentru vindecarea epilepsiei. Cu toate acestea, interventiile chirurgicale pot stopa anumite tipuri de convulsii de la a avea loc si in multe cazuri acestea pot fi controlate.

Mai mult decat atat, daca epilepsia este diagnosticata, atunci medicul va prescrie medicamente care sa previna convulsiile. Daca medicamentele nu dau rezultate, atunci optiunea urmatoare este interventia chirurgicala sau o dieta speciala.

Scopul medicului este acela de a preveni aparitia convulsiilor, dar si de a evita efecte secundare pentru pacient si in cele din urma sa ii ofere pacientului o viata normala si activa.

Majoritatea medicamentelor antiepileptice sunt luate pe cale orala. Pentru ca nu toti pacientii reactionaza la fel, tipul de medicament difera de la caz la caz. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul ca intr-un procent de 70% din cazuri medicamentele ajuta in controlarea convulsiilor epileptice. Medicamentele folosite cel mai des in epilepsie includ valproatul de sodiu, carbamazepina, lamotrigina si levetiracetamul.

Cu toate ca singurul simptom in cazul epilepsiei sunt convulsiile, nu intotdeauna convulsiile trebuie asociate cu epilepsia. Conform Societatii de Epilesie din Regatul Unit al Marii Britanii, convulsiile care nu au legatura cu epilepsia nu sunt cauzate de activitatea electrica la nivelul creierului, ci au cauze fizice, emotionale sau psihologice.

In ciuda numeroaselor studii, cauzele epilepsiei nu sunt in toate cazurile cunoscute. Cu toate acestea, tratamentele folosite in reducerea convulsiilor epileptice sunt eficente intr-un procent foarte bun si astfel viata pacientilor este imbunatatita considerabil.

Totusi, conform cercetatorilor de la Universitate Oxford si Universitatea College din Londra, persoanele care sufera de epilepsie prezinta un risc mai ridicat de deces prematur comparat cu restul populatiei.