Inflamatia cronica

Inflamatia este un raspuns imun la o infectie, o iritatie sau o leziune. Celule ale sistemului imunitar se concentreaza la locul afectat prin intermediul fluxului de sange. Vasele de sange invecinate devin in mod miraculos permeabile, iar zona prejudiciata devine calda si rosie, ca urmare a intensificarii fluxului sanguin.

Inflamatia este o parte a sistemului natural de aparare al organismului impotriva bolilor si leziunilor.

Semnele de inflamatie includ roseata la locul inflamatiei, umflarea articulatiilor, senzatie de caldura, rigiditate si dureri articulare. Oboseala, febra, durerile de cap si pierderea poftei de mancare pot fi simptome ale inflamatiei. Imobilitatea si pierderea functiei articulatiilor pot fi rezultatele inflamatiei cronice.

Makeri specific inflamatiei pot fi detectati in urma analizelor de sange. Proteina C-reactiva este unul dintre makerii cei mai importanti. Acesti indicatori ai inflamatiei ajuta si la prezicerea riscului de a dezvolta anumite tipuri de boli.

Ce cauzeaza raspunsul inflamator? Exista o multitudine de factori care contribuie la inflamatia cronica. Iata unii dintre cei mai importanti:

- dezechilibrul aportului de grasimi omega-3 si omega-6. Acizii grasi esentiali omega-6 se gasesc din abundenta in uleiurile vegetale polinesaturate cum ar fi cele de floarea soarelui, soia, seminte de bumbac si porumb si este transformat in acid arahidonic de catre organism. Acidul arahidonic este folosit la randul sau pentru a genera celule si hormoni proinflamatorii.

Pe de alta parte, acizii grasi esentiali omega-3 pot fi asimilati din alimente cu rol anti-inflamator puternic, cum ar fi somonul salbatic din Alaska, ce furnizeaza organismului acizi eicosapentaenoic, care contribuie la cresterea productiei de substante antiinflamatorii.

- stresul mental. Nu este nici o surpriza ca stresul poate creste productia de produse chimice cu rol proinflamator din organism. Persoanele care au experimentat dureri abdominale sau alte simptome fizice inainte de a un eveniment important, cum ar fi sustinerea unui examen pot atesta efectele stresului asupra organismului uman.

Studiile au constatat ca stresul mental poate provoca modificari la nivelul sistemului imunitar, facandu-ne mai vulnerabili la boli infectioase si incetineste vindecarea prin scaderea productiei de hormoni proinflamatorii in locurile in care este necesara actiunea acestora.

- alimente care cresc brusc nivelurile de insulina. Unele dintre alimente pot ridica brusc valorile zaharului din sange. Printre acestea se numara painea alba, fursecurile, prajiturile si sucurile. Organismul tebuie sa produca mai multa insulina pentru a normaliza nivelul de glucoza. Excesul de insulina ridica nivelul de acid arahidonic din sange, creste productia de celule si hormoni proinflamatorii. Iata un alt motiv bun de a evita consumul excesiv de carbohidrati rafinati si zaharuri.

- lipsa unui somn de calitate. Lipsa somnului face ravagii asupra sistemului imunitar, iar nivelul inflamatiei din organism creste. Mai suprizator este ca, uneori, chiar si cateva ore de somn pierdute pot intoarce sistemul imunitar impotriva dumneavoastra.

- toxinele din mediu. Inhalarea de aer poluat care contine particule chimice iritante si toxice, cum ar fi fumul de tigara, pesticidele, praful de carbune si azbest pot dezechilibra sistemul imunitar, care nu poate elimina in mod eficient aceste particule straine. Rezultatul va fi inflamatia cronica a plamanilor si in alte zone ale corpului si, cresterea riscului aparitiei cancerului.

- microorganisme. Bacteriile, virusurile si parazitii sunt cunoscuti pentru faptul ca pot determina inflamatie cronica, ce se manifesta sub forma a numeroase boli fizice. Netratate, infectiile cauzate de microorganisme pot determina cancerul. De exemplu, bacteria Helicobacter pylori care infecteaza stomacul poate provoca inflamatie, ulcere si chiar cancer de stomac.

- sensibilitate alimentara. Intoleranta alimentara spre deosebire de alergia la alimente nu provoaca o reactie imediata in organism. In schimb acestea se descompun incet in intestin si inflamatia cronica va persista multi ani. Multe persoane cu intoleranta la produsele alimentare sunt constiente de problema lor, dar continua sa consume alimente care le declanseaza dureri de cap, oboseala, artrita sau le dezechilibreaza sistemul imunitar.

- celule grase. Oamenii de stiinta au descoperit ca celulele grase nu reprezinta doar un exces de grasime in stare latenta. Acestea secreta de fapt acid arahidonic, care se transforma in substante proinflamatorii, care circula prin organism. Cu cat o persoana are mai multe celule grase, cu atat creste nivelul de inflamatie din organism.

Printre cele mai periculoase alimente, care trebuie evitate se numara:

• Grasimile trans inihba enzimele din corpurile noastre care proceseaza acizii grasi omega-3. Acesta este un motiv de a evita untul, de exemplu.
• Glucidelele rafinate: zaharul alb si siropul de porumb care este bogat in fructoza, deprima sistemul imunitar.

Pentru mentinerea normala a functiei articulatiilor se va face fizioterapie si exercitii fizice.

Sunt folosite si tratamente termice pentru reducerea inflamatiei, intrucat caldura contribuie la concentrarea sangelui in zona afectata, reducerea durerii si a rigiditatii articulatiilor.

Alte tratamente medicale pentru reducerea durerii si inflamatiilor includ folosirea de medicamente eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi aspirina, ibuprofenul, naproxenul, corticoizii, dar si medicamente recomandate de medic.

Mai multi factori din stilul de viata ai unei persoane pot avea un efect pozitiv asupra inflamatiei. Dieta mediteraneana scade riscul aparitiei bolilor de inima si reduce nivleul inflamatiei din organism. In urma unor studii s-a descoperit ca la persoanele care practica yoga, scad makerii specifici inflamatiei din sange in cazul bolilor cardiovasculare.

De asemenea, cercetatorii au constatat ca umorul are efectul unui medicamente: nivelurile de proteina C reactiva scade, mai mult decat in cazul tratamentelor standard.