Colesterolul crescut la copii si tineri – un fenomen in crestere

Organismul are nevoie de colesterol pentru a functiona corect, fiind necesar pentru anumite functii, precum sinteza vitaminei D, hormonilor steroizi si a acizilor biliari.

HDL, numita si colesterolul bun, are rolul de a transporta colesterolul in exces catre ficat pentru a fi metabolizat, avand un rol protector impotriva afectiunilor cardiovasculare. LDL – colesterolul rau – realizeaza transportul in sens invers, mai exact din ficat catre celule, promovand astfel depunerea colesterolului in peretii arteriali, determinand aparitia aterosclerozei, ce este precursorul infarctului miocardic si al accidentului vascular cerebral.

Colesterolul crescut este, in general, o afectiune asociata varstnicilor si adultilor de varsta mijlocie, insa nivelurile crescute ale acestui sterol au inceput sa fie depistate si la tineri.

Conform, Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, peste 95 de milioane de oameni cu varsta de 20 de ani si peste au nivelul colesterolului peste 200 mg/dl.

In anul 2021, cercetatorii au stabilit in urma unui studiu ca 26,3 milioane de tineri adulti din SUA cu varsta cuprinsa intre 18-39 de ani au avut colesterolul LDL la limita superioara sau crescut, adica 27% dintre persoanele din acel interval de varsta

In general, nu exista semne sau simptome care sa orienteze catre explorarea nivelului de colesterol al unui tanar.

Nivelurile extrem de ridicate ale colesterolului, in special cele determinate de cauze genetice, pot determina aparitia xantoamelor (leziuni benigne, care se acumuleaza in derm sau in jurul tendoanelor, avand aspectul unor noduli aurii) si xantelasmei (forma de xantom, ce este localizata la nivelul pleoapei superioare sau inferioare).

In ceea ce priveste copiii si tinerii, se cunosc trei factori principali cu impact asupra valorii colesterolului: dieta nesanatoasa, cu un consum ridicat de grasimi saturate, obezitatea, antecedentele familiale de hipercolesterolemie, cu precadere in situatia in care unul sau ambii parinti se confrunta cu aceasta afectiune.

Hipercolesterolemia familiala reprezinta o boala mostenita, ce se caracterizeaza printr-un nivel foarte crescut al colesterolului rau, inca din copilarie.

Alti factori de sanatate si ai stilului de viata influenteaza valorile colesterolului, precum fumatul, consumul de alcool si al anumitor medicamente (contraceptive orale, unele medicamente antihipertensive, antipsihotice atipice, medicatia pentru HIV/SIDA, retinoizii indicati in tratamentul acneei, imunosupresoarele), stresul si stilul de viata sedentar.

De asemenea, diabetul, boala hepatica cronica, boala renala cronica, hipotiroidismul, HIV/SIDA, apneea in somn si lupusul eritematos sistemic pot determina cresterea colesterolului la tineri.

Depistarea nivelului de colesterol se face prin prelevarea unei probe de sange, care va fi analizata biochimic ulterior.

Acesta se poate depista cu ocazia recomandarii analizelor de laborator gratuite in urma vizitei anuale la medicul de familie.

Profilul lipidic se recolteaza dimineata, in urma unui post de 9-12 ore, pentru a avea o acuratete cat mai buna si se masoara colesterolul total, LDL, HDL si trigliceridele.

In unele cazuri, se pot face si teste genetice, cu scopul de a evidentia hipercolesterolemia familiala.

Avand in vedere ca cel mai frecvent nu sunt prezente simptome, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor recomanda ca persoanele de peste 20 de ani cu risc scazut de boli cardiovasculare sa se testeze la 5 ani, iar cei cu factori de risc sa se evalueze mult mai frecvent.

Screening-ul suplimentar, in cazul depistarii unor niveluri ridicate ale colesterolului presupune evaluarea riscului cardiovascular prin electrocardiograma (EKG), ecografie Doppler carotidiana (pentru a detecta placile de aterom) si teste pentru markerii inflamatori.

Copiii si tinerii care au colesterolul ridicat pot dezvolta numeroase probleme de sanatate pe masura ce inainteaza in varsta.

Principala problema este reprezentata de acumularea in peretii vaselor de placi de aterom care ingusteaza lumenul si care blocheaza fluxul sanguin catre creier, inima sau membrele inferioare, determinand aparitia unor afectiuni precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau boala arteriala periferica.

Daunele provocate asupra arterelor sunt cumulative si ireversibile, cu cat o persoana a avut colesterolul ridicat o perioada mai lunga de timp, cu atat riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este mai crescut.

Primul pas in gestionarea valorilor crescute ale colesterolului este schimbarea dietetica si a stilului de viata, prin consumul alimentelor sanatoase, reducerea consumului de grasimi si a produselor ultraprocesate, precum si prin cresterea activitatii fizice, promovarea miscarii zilnice, reducerea timpului petrecut in fata ecranelor si scaderea in greutate.

Daca imbunatatirea acestor aspecte nu este suficienta pentru a scadea nivelul colesterolului catre intervalul normal, se poate recomanda tratament medicamentos, in situatia in care copilul are varsta de peste 10 ani.

Decizia de a initia tratamentul este luata tinand cont de valoarea colesterolului, existenta altor factori de risc pentru bolile cardiovasculare (obezitate, fumat, diabet zaharat, boala Kawasaki, hipertensiune arteriala, lupus eritematos sistemic, HIV/SIDA), antecedente ale parintilor de infarct miocardic precoce, placi coronariene sau hipercolesterolemie familiala sau daca dupa 6 luni de respectare a dietei si a activitatii fizice, colesterolul nu a scazut catre valoarea tinta.

Schimbarile in stilul de viata necesare pentru mentinerea colesterolului in limite normale sunt aceleasi cu cele impuse pentru a mentine sanatatea sistemului cardiovascular.

Se recomanda astfel adoptarea unei diete bazate pe proteine slabe, cereale integrale, fructe si legume, cu limitarea aportului de sodiu, zahar adaugat, grasimi saturate si alimente ultraprocesate sau de tip fast-food.

Consumul de grasimi saturate se poate inlocui cu grasimi sanatoase, precum nuci, avocado, ulei de masline si peste gras.

Cantitatea totala de grasimi consumata de un copil trebuie sa fie de cel mult 30% din totalul caloriilor zilnice, iar in acest sens un dietetician va poate ajuta in conturarea unor planuri de masa ce respecta aceste proportii.

Un alt aspect important in gestionarea nivelului de colesterol este scaderea in greutate pana la greutatea tinta corespunzatoare varstei si sexului si mentinerea acestei constante ulterior, prin intermediul dietei si activitatii fizice.

De asemenea, este foarte importanta renuntarea la fumat, practicarea exercitiilor fizice timp de cel putin 30 de minute, de 5 ori pe saptamana, reducerea consumului de alcool pentru persoanele care au implinit varsta de 18 ani si interzicerea consumului pentru minori.

Activitatile aerobice regulate, precum alergarea, inotul, mersul cu bicicleta, mersul pe jos ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare si la cresterea nivelului de HDL colesterol.

Din cauza stilului de viata si a lipsei de activitate fizica adoptata tot mai des de copii si tineri, cresterea nivelului de colesterol nu mai reprezinta o modificare specifica varstnicului.

Printr-o urmarire periodica a parametrilor biochimici si in urma preocuparii asupra starii de sanatate, aceasta afectiune se poate gestiona in majoritatea cazurilor prin interventii in ceea ce priveste dieta si activitatea fizica.

Bibliografie
https://medlineplus.gov/highcholesterolinchildrenandteens.html
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12113-high-cholesterol-in-children
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/diagnosis-treatment/drc-20350806
https://medlineplus.gov/cholesterol.html
https://www.healthline.com/health/can-young-adults-have-high-cholesterol