Atacul migrenos

Migrena este o boala neurologica organica. O migrena are loc atunci cand un factor fiziologic determina vasodilatatie la nivelul vaselor sanguine craniene, proces in urma caruia are loc eliberarea de serotonina.

In urma unui atac migrenos, in functie de stadiul acestuia, persoana in cauza poate manifesta diverse simptome: tulburari de vedere, sensibilitate la lumina, sunete sau mirosuri, senzatie de rau si varsaturi. Migrenele pot dura de la cateva minute la cateva ore.

Atacul migrenos are patru faze. Nu orice persoana va experimenta toate cele patru faze, iar acestea pot varia chiar si de la un atac la altul.

1. Faza de prodrom - Desi aceasta etapa a atacului migrenos apare cu cateva ore sau cateva zile inainte de aparitia durerilor de cap, acesta este considerat a fi o parte integranta a procesului migrenos. Faza de prodrom este, deseori, un semn de avertizare ca migrena este iminenta. Printre manifestarile acestei faze se numara:

simptome fizice:

• rigiditate musculara, in special in zona gatului
• perceptie modificata a caldurii si frigului
• senzatie accentuata de sete
• cresterea cantitativa a urinei
• pofte alimentare
• pierderea poftei de mancare
• cascat
• constipatie
• diaree
• retentie de lichide
• sensibilitate la lumina si/sau sunete.

simptome psihice:

• depresie
• euforie
• iritabilitate
• neliniste
• hiperactivitate
• oboseala
• somnolenta
• dificultati de concentrare.

Unele persoane nu sunt constiente intotdeauna de aceste semne sau le pot confunda cu factorii declansatori ai migrenelor.

2. Aura - Aceasta implica aparitia uneia sau mai multor simptome focale neurologice. Aceasta este experimentata de aproximativ 20% dintre suferinzii de migrena, desi nu vor fi prezente toate semnele specifice fazei la fiecare atac migrenos. Aceasta faza are loc chiar inainte de aparitia durerilor de cap, iar la unii pacienti se poate suprapune cu durerile de cap. Printre manifestarile acestei faze se numara:

• aparitia de scotoame (diverse semne care apar in campul vizual)
• margine luminoasa in jurul unei suprafete (spectru cu fortificatii)
• lumini intermitente
• distorsionarea marimii si formei obiectelor
• vedere incetosata
• parestezie unilateriala senzoriala care, de obicei, debuteaza cu amorteala degetelor unui brat si migreaza in partea superioara a corpului, ajungand spre fata, buze si limba
• slabiciune musculara
• paralizie partiala a unei parti a corpului
• disfazie temporara.

3. Durerea de cap - Aceasta etapa este caracteristica migrenelor si este intalnita cel mai des la majoritatea persoanelor care au atac migrenos. Durerea de cap este simptomul pentru care cei mai multi dintre cei care sufera de migrena, ajung la medic pentru consult. De obicei, durerea de cap intalnita in cazul migrenei are urmatoarele caracteristici:

• dureaza intre 4 si 72 de ore
• variaza ca intensitate (de la moderata la severa)
• debutul este, de obicei, treptat
• are caracter pulsatil sau trepidant
• este unilaterala la 70% dintre persoane
• este amplificata de activiatea fizica de rutina
• se extinde de la zonele din jurul orbitelor si din zona frontala in regiunile temporo-parietale si occipitale si uneori poate cuprinde si zona umerilor.
• cel mai frecvent este prezenta dimineata, dupa trezire.

De asemenea, durerea de cap ar putea fi insotita si de alte simptome care o intensifica. Printre acestea, cel mai frecvent sunt intalnite:

• greata si varsaturile
• fotofobia si osmofobia
• rigiditate sau sensibilitate a gatului.

Alte manifestari care pot fi intalnite in aceasta faza sunt:

• vederea incetosata
• diareea
• crampele abdominale
• paloare faciala
• senzatie de caldura sau frig
• edem localizat la nivelul fetei sau in regiunile periorbitale
• simptome craniene vegetative, cum ar fi congestia nazala, rinoree sau lacrimare.

4. Faza de postdrom - Postdromul sau faza de rezolutie urmeaza dupa durerea de cap si poate persista chiar si pana la 48 de ore. Multe dintre manifestarile acestei faze apar initial in timpul prodromului sau in faza durerilor de cap. De obicei, postdromul include:

• oboseala
• dureri musculare
• intoleranta alimentara
• indispozitie
• alterarea starii de spirit
• afectarea concentrarii
• sensibilitate la nivelul scalpului
• scaderea nivelului de energie si necesitatea persoanei in cauza de a se odihni.

Un mic procent dintre cei care sufera un atac migrenos se simt energici, euforici si pot reveni imediat la activitatile normale.

Printre tipurile de atacuri migrenoase se numara:

- Migrena silentioasa sau migrena acefalica - lipseste durerea de cap, dar bolnavul are alte simptome

- Migrena abdominala - este intalnita mai ales la copii si este insotita de varsaturi, dureri abdominale si greata

- Migrena de tip bazilar sau migrena de artera bazilara - este un subtip de migrena cu aura. Acest tip de atac migrenos poate provoca orbirea temporara si scaderea nivelului de constiinta.

- Migrena hemiplegica - o forma mai rara de atac migrenos care poate imita un accident vascular cerebral, epilepsia si alte conditii neurologice. Cei care sufera de migrena hemiplegica pot manifesta slabiciuni sau chiar paralizia partiala a membrelor, dupa atacul migrenos.

- Migrena cu aura - este o boala neurologica genetica caracterizata de dureri severe de cap, simptome vizuale, senzoriale si dificultati de vorbire.

- Migrena fara aura - acesteia ii sunt specifice durerile de cap localizate unilateral, care sunt pulsatile sau trepidante.

- Migrena oftalmica - cei care sufera de acest tip de migrena raporteaza tulburari de vedere care variaza de la usoare la severe.

- Migrena retiniana - presupune afectarea vederii la un singur ochi, lumini intermitente si chiar orbire temporara.

- Statusul migrenos - este atacul migrenos care persista peste 72 de ore. Aceasta conditie poate determina leziuni si creste probabilitatea aparitiei accidentului cerebral vascular, coma sau deces.

Indiferent de tipul de migrena, este recomandat ca persoanele care manifesta simptomele specifice atacului migrenos sa se prezinte la medic pentru diagnostic si tratament adecvat.