Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Colita

Actualizat la data de: 17 Noiembrie 2017

Generalitati

Sus
Colita

Colita este o inflamatie a mucoasei colonului, cu caracter acut sau cronic, cauzata de infectii, paraziti sau substante toxice. Aceasta afectiune se manifesta prin durere abdominala, insotita adesea de diaree sau constipatie.
Exista numeroase motive care determina inflamatia colonului:

- infectia;
- pierderi de sange la nivelul colonului;
- boli inflamatorii ale intestinului;
- depozitarea de colagen sau de celule albe/limfocite pe peretele colonului.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze si tipuri
  3. Simptome
  4. Consultul de specialitate
  5. Diagnosticare
  6. Tratament
  7. Alte terapii
  8. Profilaxie
  9. Citeste pe aceeasi tema

Cauze si tipuri

Sus

Toate tipurile de colita sunt asociate cu inflamatia colonului. Prezenta durerilor abdominale si a diareei cu sau fara sange in scaun impun diagnosticarea corecta a tipului de colita, deoarece tratamentele difera de la caz la caz.

1. Colita infectioasa

Majoritatea bacteriilor se afla, in mod normal, la nivelul colonului. Acest lucru este compatibil cu buna functionare a organsimului si nu cauzeaza simptome.

Acest tip de colita apara din cauza ingerarii unor bacterii, precum:
- Campylobacter;
- shigella;
- E. coli;
- salmonella.

Aceste infectii, cu exceptia celei provocate de Campylobacter, se manifesta prin diaree cu sange, care ulterior conduce la deshidratarea organismului. Simptome similare pot fi observate in cazul infectiilor virale si al celor parazitare, desi infectiile virale gastrointestinale se manifesta predominant la nivelul intestinului subtire, si nu la nivelul colonului.

Colita poate aparea si din cauza administrarii unor antibiotice indicate pentru tratarea infectiilor din corp. Antibioticul scade numarul bacteriilor normale din colon si permite suprapopularea acestuia cu alte bacterii, care pot declansa colita - adesea este implicata bacteria numita Clostridium difficile.

Acesta produce toxine, care provoaca diaree asociata cu febra. Diagnosticul in aceasta situatie este de colita pseudomembranoasa - denumirea provine de la resturile necrozate cu leucocite, care se gasesc pe suprafata interioara a mucoasei colonului si care au aspect de membrane false.
2. Colita ischemica

Pentru a functiona normal, colonul are nevoie de o cantitate suplimentara de sange care sa furnizeze oxigen si substante nutritive. Cand vasele de sange care iriga colonul sunt afectate (hipotensiune sau vasoconstrictie), apar leziunile inflamatorii.

Practic, este vorba despre ischemie, care presupune scaderea fluxului sangvin dintr-o anumita zona a corpului sau organ. Alimentarea necorespunzatoare cu sange a colonului provoaca durere, febra si diaree sanguinolenta.

Acest tip de colita se manifesta mai ales la persoanele in varsta, deoarece arterele sanguine se ingusteaza. Diminuarea sau blocarea circulatiei sangelui catre colon determina inflamatia sau chiar distrugerea ireversibila a acestuia.

Arterele se subtiaza in cazul in care exista deja predispozitii in acest sens: diabet zaharat, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, fumat etc.

Ischemia este cauzata de hipotensiune arteriala sau anemie (numar scazut de globule rosii), deoarece reduc fluxul sanguin si implicit cauzeaza ingustarea arteriala. Alimentarea cu sange a colonului poate fi compromisa si in cazul obstructiei mecanice a vaselor de sange (de exemplu printr-o rasucire a intestinului sau a herniei peretelui abdominal).
3. Bolile inflamatorii intestinale

Colita ulcerativa si boala Crohn sunt cele doua tipuri de boli inflamatorii intestinale care conduc la aparitia colitei.

Colita ulcerativa debuteaza in rect si colonul sigmoid si in timp progreseaza de-a lungul colonului ascendent si transversal. Este considerata a fi o boala cauzata de hiperactivitatea sistemului imunitar (raspuns imun anormal impotriva bacteriilor saprofite care exista in mod firesc in intestinul gros). De regula, se caracterizeaza prin dureri abdominale, sangerari si diaree.

Boala Crohn se caracterizeaza prin ulceratia si inflamatia tractului digestiv si se poate manifesta oriunde in tractul digestiv: esofag, stomac, intestin subtire, colon (cel mai des sunt implicate, insa, intestinul subtire si colonul).

4. Colite microscopice

Exista doua tipuri de colite microscopice:
1. colita colagenoasa;
2. colita limfocitara.

Indiferent de tip, acestea se manifesta prin modificari inflamatorii la nivelul colonului (fara alte transformari sau ulceratii ale mucoasei).

Caracteristicile colitelor microscopice:
- nu sunt frecvent intalnite;
- pot fi incadrate in segmentul bolilor autoimune;
- se manifesta mai ales la femeile in varsta;
- simptomul caracteristic este diareea apoasa.
5. Colita chimica

Ingerarea substantelor chimice conduce la aparitia inflamatiei colonului.
Una dintre reactiile negative ale clismei este tumefierea mucoasei colonului cauzata de substante chimice agresive.

Simptome

Sus

Inflamatia colonului provoaca spasme intermitente si crampe dureroase. De obicei, durerea este localizata in partea inferioara a abdomenului. Deoarece muschii nu se pot contracta in mod firesc, iar continutul colonului se deplaseaza si se evacueaza rapid, exista sanse scazute ca apa sa fie resorbita.

Aceasta este cauza care duce la diareea apoasa. In cazul in care mucoasa colonului este inflamata si deteriorata, pot fi declansate hemoragii.

In cazul colitei, in mod special al celei care se manifesta la nivelul colonului distal (rect si colonul sigmoid), durerile cresc in intensitate si preced scaunul diareic. Dupa scaun, crampele dispar pana la urmatorul episod dureros.

Adesea, colita este asociata cu prezenta durerilor abdominale si a diareei; febra si starea generala de rau apar numai in anumite situatii.

Alte simptome:

- nevoia constanta de a defeca;
- sange in scaun;
- dureri abdominale care cresc in intensitate si scad dupa scaunul diareic;
- durere constanta;
- febra, frisoane si alte semne de infectie si inflamatie (in functie de cauza colitei).

Consultul de specialitate

Sus

Simptomul tuturor tipurilor de colita mentionate mai sus este diareea. In majoritatea cazurilor, vindecarea consta in administrarea unui tratament simptomatic, odihna, consum de lichide si regim alimentar special. Daca diareea persista, consultati medicul pentru stabilirea cauzei si a diagnosticului corect.

Consultati medicul de urgenta daca:

- observati prezenta sangelui in scaun. Sangele poate proveni de la hemoroizi, dar si din alte cauze grave care necesita investigatii. Colita nu este singura problema a sangerarii rectale; alti factori sunt: diverticulita, polipii colonici, fisurile anale sau chiar cancerul.

- diareea cronica a declansat o deshidratare severa. In mod normal, acest simptom se amelioreaza prin consumul de lichide sau substante de rehidratare orala. Manifestarile deshidratarii sunt: ameteala, slabiciune, uscaciune a gurii, scaderea volumului de urina.

- prezentati febra. Aceasta poate fi asociata cu diareea, avertizand existenta unei infectii acute care necesita consultul medical de specialitate si investigatii medicale suplimentare.

- durerile abdominale nu sunt firesti. Diareea poate fi insotita de crampe de intensitate scazuta - prezenta durerilor abdominale severe sau moderate trebuie investigate.

Diagnosticare

Sus

1. Istoricul medical al pacientului

Identificarea colitei si depistarea cauzelor bolii au la baza istoricul medical al pacientului, care va ghida directia de diagnostic si tratament.

- in cazul pacientilor care manifesta dureri abdominale si diaree, este important sa se afle cand au debutat simptomele, care este durata lor, daca se manifesta in crize, daca exista alimente sau alte cauze care le declanseaza, le accentueaza sau le calmeaza.

Medicul poate intreba pacientul daca a calatorit in ultima perioada, deoarece din tarile slab dezvoltate pot fi contractate diverse boli. De cele mai multe ori, bolnavul doreste sa stie daca simptomele au fost declansate de o intoxicatie alimentara, dar in aceasta prima faza medicul nu poate oferi un raspuns corect.

- daca pacientul sangereaza in urma procesului de defecatie, medicul poate solicita investigatii specifice pentru a elimina suspiciunea de cancer de colon sau polipi.

- intoxicatia alimentara care nu are cauze bacteriene nu se caracterizeaza prin scaun cu sange. De aceea, pentru stabilirea cauzelor exacte se impune si evaluarea functiei altor sisteme ale organismului (cardiovascular, neurologic etc.).
2. Examinarea medicala

Dupa ce a fost prezentat istoricul medical, pacientul va fi examinat fizic pentru a fi determinate cauzele posibile ale simptomelor.

- Semnele unei afectiuni severe insotita de deshidratare pot include modificari la nivelul tensiunii arteriale ortostatice si frecventei cardiace.
- Se va verifica temperatura corpului pentru a exclude febra.
- Va fi examinat abdomenul pentru a depista zonele sensibile si pentru a descoperi prin palpare existenta unei mase anormale (tumoare).
- Consultul ar putea include examinarea rectala pentru a testa existenta sangelui in scaun si a unei modificari la nivel rectal.
- Pacientii suspectati de colita ischemica vor fi supusi unei examinari cardiologice pentru depistarea zgomotelor cardiace anormale, identificarea unei obstructii arteriale la nivelul gatului sau abdomenului si diagnosticarea unei boli cardiovasculare coexistente.
- Pacientii care prezinta dureri intense si deshidratare vor fi supusi unor investigatii medicale suplimentare.

3. Alte investigatii

• Analizele de sange (hemoleucograma completa) indicate pentru diagnosticarea anemiei sau hemoragiei interne, din cauza scaderii numarului de globule rosii din sange. Un nivel scazut de celule albe poate fi prezent ca reactie a organismului la infectii.

Aceasta analiza nu este suficienta deoarece numarul leucocitelor poate fi ridicat din cauza oricarui tip de inflamatie din organism.

Analizele biochimice ale sangelui sunt necesare pentru a determina modificarile concentratiilor electrolitice din organism; de exemplu, valorile anormale de sodiu si potasiu identifica existenta diareei severe si deshidratarea.

• Functia renala va fi evaluata prin masurarea nivelului de uree si creatinina din sange. Aceasta analiza poate fi un indiciu important pentru pacientii deshidratati. De asemenea, anumite cauze bacteriene ale diareei pot provoca insuficienta renala.

• Probe din scaun vor fi recoltate pentru coprocultura in cautarea de infectii bacteriene si parazitare, drept cauze ale colitei.

4. Teste imagistice

Colonoscopia - se investigheaza interiorul colonului pentru a depista cauza simptomelor. Aspectul mucoasei colonului permite punerea corecta a diagnosticului. Tehnica ofera medicului si posibilitatea de a indentifica existenta unor tumori sau polipi la nivelul intestinului gros. Se vor preleva bucati mici de tesut pentru biopsie si astfel, va fi confirmata sau infirmata prezenta colitei.

Tomografia computerizata si clisma cu bariu sunt teste efectuate de radiolog pentru a identifica cauza colitei. Acestea sunt solicitate de medicul specialist ca strategie de evaluare a durerilor abdominale sau a diareei.

Tratament

Sus

Tratamentul este prescris in functie de cauza colitei. De regula, tratamentul este simptomatic, adica presupune consumul de lichide si administrarea medicamentelor pentru ameliorarea durerilor. In cazul pacientilor care sufera de o forma acuta a afectiuni se recomanda administrarea intravenoasa a fluidelor.

Infectiile - acestea provoaca diaree, iar in functie de cauza bolii poate fi recomandata sau nu administrarea de antibiotice. Infectiile virale se vor vindeca in timp prin consumul adecvat de lichide. Unele infectii bacteriene, cum ar fi Salmonella, nu necesita tratamentul cu antibiotice, organismul fiind capabil sa elimine infectia. In cazul altor infectii bacteriere, precum cea cu clostridium difficile, tratamentul cu antibiotice este obligatoriu.
Bolile inflamatorii intestinale - deseori acestea sunt controlate prin administrarea schemelor de tratament adecvate. Initial se folosesc medicamentele antiinflamatorii, iar daca administrarea acestora nu este eficienta vor fi introduse medicamente care suprima activitatea sistemului imunitar. In cazurile severe, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a indeparta total sau partial colonul si intestinul subtire.
Colita ischemica - in prima faza, tratamentul instituit pentru colita ischemica consta in administrarea intravenoasa de fluide, odihna si prevenirea deshidratarii. In cazul in care nu se restabileste fluxul sanguin normal la nivelul intestinului poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a elimina partile de intestin necrozate.

Cauzele durerilor abdominale (crampelor) si a diareei - simptome intalnite la majoritatea tipurilor de colita. Aceste manifestari pot fi specifice si bolilor mai putin grave, ca enterita virale (inflamatia colonului). Tratamentul la domiciliu include adoptarea unei diete bazata pe lichide (cel putin timp de 24 de ore) odihna si administrare de acetaminofen, in functie de intensitatea durerii. Deseori, simptomele dispar rapid si nu mai sunt necesare si alte masuri.

Interventia chirurgicala

In functie de severitate, operatia poate fi necesara in cazul colitei ischemice, a bolii Crohn, a colitei ulcerative. Se recurge la interventie chirurgicala numai dupa ce tratamentele noninvazive nu au avut rezultate.
In colita ulcerativa, indepartarea portiunii afectate din colon, conduce la vindecare.
In cazul altor boli, de obicei, inlaturarea partiala sau totala a colonului (deteriorat sau afectat) ar putea fi singura optiune de tratament.

Alte terapii

Sus

Dieta
Este pricipala modalitate de tratament pentru majoritatea cazurilor de colita. Dieta bazata pe consumul de lichide permite colonului sa se odihneasca intrucat acestea sunt absorbite in stomac si nu sunt prelucrate prin colon si transformat in scaun.

Hidratarea

Consumul ridicat de lichide este recomandat persoanelor care manifesta numeroase scaune diareice din cauza carora pierd cantitati importante de fluide. In acest caz, pierderea trebuie inlocuita, intrucat se va instala deshidratarea si se pot agrava crampele abdominale.

Administrarea intravenoasa de fluide

Aceasta alternativa poate fi necesara, mai ales daca pacientul nu poate consuma suficiente lichide pe cale orala. In cazul anumitor afectiuni, cum ar fi colita ischemica al carei fluxul sanguin de la nivelul intestinului este deja compromis, hidratarea adecvata este un element de baza in tratament.

Profilaxie

Sus

Colita infectioasa este una din cele mai frecvente afectiuni intalnite la nivel mondial, care zilnic afecteaza milioane de oameni. Lipsa apei potabile, salubrizarea deficitara sunt doar cateva dintre principalele cauze care conduc zilnic la mii de decese, care ar putea fi prevenite.

Igiena corporala deficitara si conditiile improprii de gatit favorizeaza aparitia colitei infectioase.

Bolile inflamatorii intestinale nu pot fi prevenite daca cauzele declansatoare sunt ereditare, si astfel afectiunea apare ca urmare a raspunsului autoimun la stimulii necunoscuti ai organismului.

Deoarece colita ischemica este provocata de ingustrea vaselor sanguine ale intestinului, boala poate fi prevenita prin diminuarea sau controlarea factorilor de risc: boli vasculare periferice, infarct miocardic, accident vascular cerebral, fumatul, hipertensiune, nivel ridicat de colesterol si diabet.


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate