Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Combaterea spasticitatii dupa un accident vascular cerebral

Actualizat la data de: 05 Martie 2024

Ce este spasticitatea

Sus
Combaterea spasticitatii dupa un accident vascular cerebral

Spasticitatea este o afectiune neuromusculara cauzata de obicei de afectarea portiunii creierului sau maduvei spinarii care controleaza miscarea voluntara. Aceasta afectare provoaca o modificare a echilibrului semnalelor dintre sistemul nervos si muschi. Se gaseste de obicei la persoanele afectate de accident vascular cerebral, leziuni ale maduvei spinarii, paralizie cerebrala, leziuni cerebrale traumatice si scleroza multipla.

Intre 25% si 43% dintre oameni vor experimenta spasticitate in primul an dupa un accident vascular cerebral, potrivit Asociatiei Americane de AVC.

Spasticitatea apare adesea intre 3 si 6 saptamani dupa un accident vascular cerebral, conform cercetarilor din 2018. S-a demonstrat ca simptomele musculare ale spasticitatii continua sa creasca la 6 luni dupa un accident vascular cerebral.

Cuprins articol

  1. Ce este spasticitatea
  2. Cum se manifesta
  3. Tratament
  4. De retinut
  5. Citeste pe aceeasi tema

Cum se manifesta

Sus

Spasticitatea face ca muschii sa devina rigizi si contractati, ceea ce face dificila intinderea, miscarea si ingrijirea sarcinilor de zi cu zi.
Aceasta, la randul sau, poate afecta modul in care pacientul vorbeste, se misca si merge. Potrivit Asociatiei Americane a Chirurgilor Neurologi, muschii pot ramane contractati in anumite pozitii, cum ar fi incheietura mainii indoite, pumnul strans sau fixarea degetului mare in palma.

Daca este lasata netratata, spasticitatea poate duce la efecte adverse, cum ar fi reflexe hiperactive, escare, constipatie cronica, infectii ale tractului urinar si contractura musculara. Contractura face ca muschii mainii si incheieturii mainii sa se stranga si sa se micsoreze, ceea ce poate duce, la randul sau, la deformarea articulatiilor si a posturii.

Tratament

Sus

Din fericire, exista multe tratamente disponibile pentru a ajuta persoanele sa gestioneze si sa se recupereze de spasticitate. Pentru a obtine cele mai bune rezultate, majoritatea pacientilor vor folosi o varietate de tratamente. Medicul specialist de reabilitare medicala poate determina combinatia potrivita de tratamente. Tratamentele pot varia in functie de severitatea si cauza spasticitatii.

Exista, de asemenea, schimbari in stilul de viata pe care oamenii le pot face pentru a reduce simptomele spasticitatii dupa un accident vascular cerebral.
Cateva optiuni comune de tratament, conform Asociatiei Americane de AVC vor fi descrise in continuare:

Medicamente orale

O modalitate de a relaxa muschii afectati de spasticitate este reprezentata de medicamentele cu administrare pe cale orala care blocheaza neurotransmitatorii. Aceste medicamente sunt cunoscute in mod obisnuit ca relaxanti musculari.

Exista dezavantaje in utilizarea medicamentelor orale pentru a trata spasticitatea. Unul este ca nu exista nicio modalitate de a viza anumiti muschi. Relaxantele musculare vor relaxa toti muschii, indiferent daca acestia sunt sau nu afectati de spasticitate. Unele dintre aceste medicamente au si efecte secundare, cum ar fi somnolenta. Cel mai mare lucru de retinut este ca niciunul dintre aceste medicamente nu este un remediu pentru spasticitate. Ele functioneaza cel mai bine atunci cand sunt combinate cu exercitii de stretching si intarire musculara.

Injectii cu toxina botulinica

Administrarea de medicamente injectate permite ca muschii afectati sa fie vizati in mod specific. Cel mai frecvent medicament injectat este toxina botulina. Toxina botulinica este o neurotoxina care blocheaza substanta chimica care determina contractia muschilor.

Prin injectarea de botox in muschii afectati, riscul de spasme si spasticitate este redus. Reducerea spasticitatii in muschii unui pacient ii poate permite acestuia sa participe la kinetoterapie si sa efectueze exercitii care il vor ajuta sa se recupereze.

Exercitii de stretching

Efectuarea exercitiilor de stretching este cel mai simplu si mai important pas pentru recuperare. Aceste exercitii sunt adesea folosite impreuna cu alte tratamente, cum ar fi medicamentele si ortezele, mai ales daca spasticitatea este severa si nu se pot finaliza exercitiile fara interventii suplimentare.

Terapeutul va poate invata exercitii de miscare pasiva (PROM). Exercitiile PROM sunt numite ca atare deoarece muschii sunt miscati de o forta exterioara, care poate fi propria mana neafectata, o masina speciala sau o alta persoana. Aceste exercitii sunt eficiente in tratarea spasticitatii, deoarece ajuta la prevenirea rigiditatii articulatiilor, lucreaza pentru a intinde muschii ai ajuta la cresterea si mentinerea amplitudinii miscarii. Exercitiile ar trebui efectuate de cel putin trei ori pe zi.

Cateva exemple de exercitii care se pot efectua activ:
• mutarea greutatii: in pozitie sezanda pe un scaun cu spatele drept, se muta incet greutatea intr-o parte si alta, cu revenire la pozitia centrala, tinand apasat pe fiecare parte cateva secunde, cu repetarea de 6-10 ori pe fiecare parte;
• tractiunea inainte a omoplatilor: sezand pe un scaun, cu mainile intinse la nivelul umerilor (pe cat posibil) si impreunate, se indoaie gatul usor inainte cu mentinerea pozitiei pentru cateva secunde, ulterior se elibereaza pozitia si re relaxeaza bratele, cu repetarea de 6-10 ori;
• strangerea mingii: cu mana afectata, se tine o minge moale in palma si se strange aceasta pentru cateva secunde, iar apoi se elibereaza, se repeta de 20 de ori sau 2 seturi de cate 10;
• ciupirea mingii: se ridica mingea cu mana afectata intre degetul mare, aratator si mijlociu, se strage usor folosind varfurile acestor degete pentru cateva secunde, cu relaxarea mainii ulterior, se repeta de 20 de ori sau 2 seturi de cate 10;
• indoirea incheieturii mainii: pe un scaun langa o masa, cu cotul mainii afectate pe suprafata mesei si antebratul orientat in sus, cu ajutorul unei sticle de apa in mana afectata, se foloseste incheietura acesteia pentru a o indoi incet cu sticla de apa si apoi pentru a o extinde in jos, cu repetarea exercitiului de 4-5 ori;
• apuca si trage: pe un scaun in fata unei mese, cu bratul afectat pe masa, se intinde bratul, cotul, mana si degetele inainte ca si cum se incearca apucarea unui obiect, se strange pumnul in cel mai indepartat punct iar apoi se retrage mana, repetat de 20 de ori;
• flexia soldului in decubit lateral: intins pe partea neafectata, cu soldurile perpendiculare pe podea, se indoaie genunchiul afectat si se incearca mutarea acestuia spre fata pana cand se afla intr-un unghi usor deasupra soldului, se poate sprijini genunchiul pe podea, piciorul ulterior revine la pozitia initiala si se repeat exercitiul de 15-20 ori;
• extensia genunchilor: pozitionat drept pe un scaun cu genunchii indoiti si picioarele pe podea, se extinde usor genunchiul in fata ca si cum ar lovi ceva, apoi se muta usor piciorul pe podea, se repeat de 4-5 ori pe un picior.

Exercitiile de mai sus dar si altele, sub indrumarea kinetoterapeutului, pot:
• creste forta musculara
• imbunatati mobilitatea
• mentine independenta.

Stimulare electrica functionala/Stimulari electrice neuromusculare sau vibratii

Acest tratament ofera un soc muschiului afectat, activand nervii si provocand mai multa miscare. Socul poate varia de la o usoara senzatie de furnicaturi pana la aproape o senzatie de arsura, in functie de nivelul de intensitate. Stimulari electrice neuromusculare(NMES) combinat cu terapia poate imbunatati spasticitatea, dar nu exista dovezi suficiente ca imbunatateste mersul functional sau utilizarea mainii.

Terapia cu baclofen intratecal (ITB)

O pompa mica este implantata chirurgical pentru a furniza baclofen maduvei spinarii. Aceasta metoda minimizeaza efectele secundare care insotesc adesea medicamentele orale. Este potrivita pentru pacientii care nu au raspuns bine sau au avut reactii adverse la alte interventii.

Orteze anti-spasticitate

Spasticitatea poate fi redusa prin utilizarea ortezelor speciale concepute pentru a reduce presiunea asupra articulatiilor, pentru a reduce spasmele musculare si pentru a oferi o intindere prelungita a muschilor. In timp ce atelele statice erau folosite anterior pentru a mentine antebratul si incheietura mainii intr-o pozitie neutra, studiile au aratat ca atelele statice nu sunt eficiente impotriva spasticitatii sau prevenirea contracturii si poate provoca de fapt deformarea articulatiei.

In schimb, atelele dinamice permit degetelor sa se deplaseze prin flexie cauzata de reflexe involuntare, creste tonusul si revine treptat la pozitia de repaus dorita, reducand durerea si ajutand la intinderea muschilor.

Interventii chirurgicale

In cazurile severe de spasticitate in care tendonul s-a scurtat permanent, poate fi necesara o interventie chirurgicala. Chirurgia este de obicei lasata ca ultima solutie si luata in considerare numai daca celelalte tratamente disponibile au esuat si spasticitatea cauzeaza dureri semnificative sau limiteaza independenta si mobilitatea pacientului. Cele mai frecvent efectuate interventii chirurgicale pentru spasticitate sunt procedurile ortopedice. Tendoanele pot fi eliberate sau alungite pentru a elimina tensiunea, iar muschii pot fi denervati.

De retinut

Sus

Cel putin un sfert dintre oameni vor dezvolta spasticitate dupa un accident vascular cerebral.
Simptomele pot fi gestionate iar calitatea vietii poate creste prin modificari ale casei (rampe, bari de prindere, scaune de toaleta ridicate, banca de dus sau cada, benzi adezive din plastic pe fundul cazii, bastoane, premergatoare si scaune cu rotile), practicand exercitii zilnice, lucrand cu un terapeut occupational si folosind mijloace de mobilizare.

De asemenea, tratamentele pot ajuta la prevenirea daunelor pe termen lung cauzate de spasticitate.

Bibliografie:
https://www.stroke.org/en/about-stroke/effects-of-stroke/physical-effects-of-stroke/physical-impact/spasticity
https://www.saebo.com/blog/treat-spasticity-stroke/
https://www.healthline.com/health/stroke/exercises-for-spasticity-after-stroke#takeaway
https://www.healthline.com/health/stroke/managing-spasticity-after-stroke


Medici specialisti Recuperare medicala

  • Dr. Eugenia Anca - Institutul national de geriatrie si gerontologie ANA ASLAN - BUCURESTI
  • Dr. Curelea Dan - Institutul national de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie - Clinica III si Ambulatoriul de specialitate II, Sectorul de cercetare a factorilor terapeutici naturali
  • Dr. Delia Cinteza - Institutul national de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie
  • Dr. Mariana Racu - Spitalul clinic NICOLAE MALAXA
  • Dr. Ileana Ganea - Centrul de Boli Reumatismale DR ION STOIA

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate