Primul ajutor in cazul epistaxisului (sangerarea nazala)

In timpul unui epistaxis, sangele curge din fosele nazale. Fluxul de sange poate fi incet sau rapid, si poate dura de la cateva secunde pana la zece minute.
Epistaxisul poate apare si in timpul somnului. Pacientul poate simti prezenta unui lichid in faringe inainte ca sangele sa apara din fosele nazale. Acest simptom apare, de obicei, daca pacientul este in pozitie intinsa.
Se recomanda consultarea de urgenta a medicului daca pacientul prezinta sangerare abundenta, palpitatii (batai neregulate ale inimii), dispnee (dificultati de respiratie), paloare, sau daca inghitirea unei mari cantitati de sange determina aparitia varsaturilor.
Sangerarea poate fi mai abundenta si mai greu de oprit daca pacientul prezinta hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, tulburari de coagulare a sangelui sau ia anticoagulante cum ar fi Warfarina sau aspirina (anticoagulante).

Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in functie de locul de origine al sangerarii. Daca epistaxisul este anterior sangerarea provine din septul inferior (peretele ce desparte cele doua fose nazale). Numita si zona Little aceasta parte a nasului contine o vascularizatie bogata care poate fi usor lezata.
Principalele cauze ale epistaxisului anterior sunt:
- zgarierea mucoasei nazale datorita unei unghii ascutite
- suflarea cu putere a nasului
- o lovitura usoara in nas
- raceala sau gripa
- nas infundat sau uscat, determinate de obicei de o infectie
- altitudinea mare
- folosirea excesiva a decongestionantilor nazali
- folosirea excesiva a cocainei.
De cele mai multe ori copiii au epistaxis anterior care poate fi tratat cu usurinta la domiciliu.

Daca sangerarea este mai severa, iar sangele vine dintr-o zona mai inalta a nasului, se numeste epistaxis posterior si poate necesita interventie medicala pentru oprirea sangerarii. Epistaxisul posterior este mai frecvent la adulti decat la copii.
Alti factori de risc pentru epistaxisul posterior pot include:
- interventie chirurgicala recenta la nivelul foselor nazale
- tensiune arteriala mare sau crescanda
- deficienta de calciu
- boli precum insuficienta cardiaca, anomalii ale venelor,leucemia sau hemofilia
- tulburari de coagulare a sangelui (pot fi ereditare)
- anumite medicamente cum ar fi aspirina, medicamente recomandate in artrita si anticoagulantele (medicamente care impiedica coagularea sangelui cand aceasta nu este necesara)
- expunerea la substante chimice iritante
- prezenta unei tumori in cavitatea nazala.

Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi:

1. pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe spate; poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui

2. curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara

3. dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului; va trebui sa respirati pe gura

4. se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii

5. trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute pot parea mai mult decat atat; evitati decompresiunea dupa cateva minute, din curiozitatea de a observa oprirea sangerarii

6. verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute

7. ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina; nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii

8. odihniti-va timp de cateva ore!

In cazul aparitiei epistaxisului, pacientul ar trebui sa:
- sa se aseze si sa penseze ferm partea moale a nasului chiar deasupra orificiilor nazale, timp de 10 minute
- sa se aplece in fata si sa respire pe gura; aplecarea ajuta evacuarea sangelui prin fosele nazale, prevenind inghitirea acestuia
- mentinerea presiunii la nivelul nasului pentru 15 minute (cronometrate pe ceas) pentru ca sangele sa se coaguleze
- plasarea unei pungi cu gheata invelite intr-un prosop pe obraz pentru a ajuta la reducerea inflamatiei din zona
- sangerarea ar trebui sa se opreasca fara sa mai reapara, cu exceptia situatiilor in care nasul este lovit sau traumatizat in alt mod
- evitarea suflarii nasului si a activitatilor intense timp de 12 ore dupa epistaxis.

Se recomanda consultul medical daca sangerarea este severa sau nu se opreste dupa 20 minute de mentinere a presiunii la nivelul nasului. De asemeni, daca sangerarea este mai frecventa de o data pe saptamana, poate fi determinata de o afectiune nediagnosticata.
Medicul va masura tensiunea arteriala si pulsul si va recolta probe de sange pentru investigarea functiei de coagulare a sangelui.
Daca sangerarea nazala nu se opreste, se va incerca hemostaza cu ajutorul unui pansament sau al ghetii. Dupa oprirea sangerarii, pansamentul va fi indepartat si cavitatea nazala examinata atent pentru a determina o eventuala cauza (pentru manevrele de examinare se va folosi in prealabil un anestezic local) si eventual se va face o radiografie a zonei.
Dupa oprirea sangerarii se recomanda evitarea oricarui efort timp de 1-2 saptamani.
Daca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata pacientului, cum ar fi aspirina, warfarina sau unele antiinflamatorii, medicul va trebui sa le schimbe sau sa ajusteze dozele.
Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea de catre acestia a crustelor uscate din interiorul cavitatii nazale; se recomanda inmuierea acestora prin folosirea unei vaseline.

Tratament chirurgical pentru epistaxisul recurent

O procedura minora de cauterizare a locului de unde se produce sangerarea poate avea succes in oprirea epistaxisului recurent. Aceasta procedura implica atingerea zonei sangerande cu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica coroziva. Daca pacientul prezinta vase de sange care sangereaza se poate interveni prin chirurgie endoscopica (folosind instrumente foarte fine) pentru a lega capetele vaselor si a opri sangerarea.
Daca vasul care sangereaza este posterior sau este dificil de compresat, poate fi necesara chirurgia majora. Exista cazuri rare in care este necesara ligaturarea unei artere principale care vascularizeaza fosele nazale.
Daca pacientul prezinta deviatie de sept nazal, poate fi necesara interventia de corectare.

Sangerari repetate intr-un interval de timp pot determina aparitia anemiei (grup de boli care afecteaza globulele rosii).
Daca sangerarea este severa, se repeta des sau interfera sever cu activitatea pacientului, poate fi necesar un consult ORL.

Dupa ce epistaxisul a fost oprit, urmatoarele sfaturi pot ajuta la prevenirea unei resangerari:

1. evitati suflarea viguroasa a nasului

2. evitati efortul fizic si ridicarea de greutati dupa un epistaxis

3. ridicati-va capul in timpul somnului cu ajutorul pernelor

4. aplicati in interiorul nasului o cantitate mica de unguent emolient, ca de exemplu vaselina, cu ajutorul degetului mic

5. nu folositi Aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Naproxen sau Ibuprofen timp de 3-4 zile dupa sangerarea nazala; se recomanda Acetaminofen (Paracetamol) in cazul durerilor; discutati cu medicul curant despre intreruperea tratamentelor in curs

6. evitati medicamentele antihistaminice, decongestionante sau alte medicamente cu administrare sub forma de spray nazal fara a consulta medicul.

Epistaxisul poate surveni la persoanele care prezinta simptome de gripa sau alergii cronice (de genul rinoree, stranuturi sau prurit nazal (mancarimi)) datorita inflamatiei si iritarii mucoasei nazale. Tratarea acestor afectiuni amelioreaza simptomele, inflamatia si iritarea si scade riscul de epistaxis. Cu toate acestea, folosirea in exces a medicamentelor antialgice poate determina epistaxis, ca efect advers al acestora. In cazul sangerarilor frecvente, se recomanda consultarea medicului curant, in vederea administrarii corecte a tratamentului pentru gripa si alergie.