Lesinul (Sincopa) - generalitati si preventie

Ce este sincopa?

Sus
Lesinul (Sincopa) - generalitati si preventie

Ce este sincopa?

Sincopa, sau lesinul, reprezinta pierderea brusca, totala a cunostintei, insotita de disparitia tonusului muscular. Sincopa apare cand creierul nu primeste suficient sange (ceea ce specialistii numesc hipoperfuzie cerebrala). Exista foarte multe afectiuni, acute sau cronice, usoare sau importante, care se pot complica cu sincopa.

Poate fi vorba de anxietate, fobii, emotii puternice, anemie, hipoglicemie, aritmii, convulsii, sau afectini neurologice. Exista chiar si sincope idiopatice, a caror cauza nu poate fi stabilita la momentul prezentarii la medic si care nu mai apar niciodata, sau sincope care se mostenesc genetic, din generatie in generatie.

Desi sincopele pot fi un adevarat semnal de alarma ca ceva este in neregula in organism, multe pot la fel de bine sa apara si la un individ sanatos, normal din punct de vedere psiho - somatic. Sincopele ridica probleme deosebite, prin morbititatile si complicatiile traumatice, mai ales la varstnici. Daca acestia isi ierd tonusul postural si cad, se pot lovi de diverse obiecte din jur, ceea ce se poate repercuta negativ asupra sanatatii generale a organsimului, deoarece varstnicii se recupereaza mai greu dupa accidente.

Episoadele sincopale sunt foarte scurte, pacientul isi revine complet in cateva minute si nu are stari de confuzie sau de alterare a statusului mental. Sincopa poate sa aiba un prognostic mai rezervat daca apare pe fondul unor probleme cardiace grave. Sincopa este chiar mai frecventa decat ne inchipuim.

O statistica recent efectuata indica faptul ca aproape 3% din toate prezentarile si consulturile efectuate la camera de garda a spitalelor de urgenta sunt pentru sincope, si 6% dintre internari recunosc tot aceasta cauza. Este a sasea cauza de spitalizare a pacientilor cu varsta peste 65 de ani. Se pare ca femeile sunt la fel de afectate ca si barbatii, desi studii mai vechi sugerau ca femeile au mai multe episoade sincopale.

Incidenta de aparitie a sincopei creste o data cu inaintarea in varsta, insa sincopa nu este o afectiune exclusiva a pacientilor varstnici, ea putand aparea la orice varsta.
Pacientii pot sa se simta ametiti anterior sincopei, lipotimici, pot sa aiba sau nu manifestari care sa anunte ca ceva este in neregula, sau pot sa lesine direct, brusc, in stare de aparenta sanatate. Caracterul ei tranzitor o separa de multe alte stari caracterizate prin alterarea constientei, iar lipsa miscarilor motorii intense o diferentiaza de convulsii.

Care sunt cauzele sincopei ?

Sincopa are o mare varietate de cauze, de la simple reactii exagerate la emotii sau ortostatism prelungit, pana la probleme cardiace sau neurovasculare importante ce impun un tratament de urgenta. Cea mai frecventa sincopa este cea vaso-vagala. Apare cel mai adesea la pacientii tineri, copii sau adolescenti si este benigna. Nu are un risc vital, trece repede iar pacientul se simte foarte bine dupa ce isi revine.

Sincopa vasovagala apare in momentul in care tensiunea arteriala scade foarte mult in periferie, ceea ce determina o reducere brusca a fluxului sangvin cerebral. Supus hipoperfuziei, deprivarii de oxigen si glucoza, creierul nu mai poate functiona la parametrii corespunzatori si astfel pacientul isi pierde cunostinta. Cel mai adesea o astfel de sincopa apare cand pacientii stau foarte mult timp in picioare (coloana de sange trebuie sa invinga forta gravitationala pentru a se reintoarce la inima), sau cand este foarte cald si apare o vasodilatatie generalizata.

Sincopele vasovagale sunt precedate de stari tipice caracterizate prin greata, varsaturi, transpiratii profuze (diaforeza) si tulburari ale acuitatii vizuale. Daca starea de inconstienta se prelungeste pot sa apara si convulsii. Sincopa vasovagala poate fi declansata si de vederea sangelui, teama de traumatisme, sau chiar unele exercitii fizice.

Sincopele simple, necomplicate pot fi declansate si de anxietate, emotii puternice, durere, foame sau abuz de medicamente si droguri. Foarte multi dintre pacientii care au sincopa nu au, de fapt, nic o problema medicala grava sau care sa necesite o atentie deosebita si sa impuna un tratament de specialitate. Exista pacienti al caror organism are probleme in a regla tonusul vascular si debitul cardiac in momentul in care efectueaza miscari bruste, se ridica repede de jos, alearga sau efectueaza exercitii fizice (mai ales aerobice).

Incapacitatea de a coordona tonusul vascular si a redistribui sangele se traduce clinic prin hipotensiune ortostatica (la ridicarea brusca pacientul se simte ametit, lipotimic si poate chiar sa lesine, deoarece creierul nu primeste suficient sange, acesta gasindu-se in vasele de sub nivelul inimii). Hipotensiunea posturala este o cauza frecventa de sincopa la batrani, la pacientii cu hipotonie musuculara generalizata, sau la cei care isi revin dupa boli cronice consumptive sau boli care i-au tinut imobilizati la pat foarte multa vreme.

Sincopele recunsoc si alte cauze, cum ar fi:

1. Afectiuni ale sistemului nervos vegetativ: sistemul nervos vegetativ face parte din sistemul nervos al organismului si alaturi de sistemul nervos central este implicat in reglare proceselor si functiilor vitale supravietuirii. El controleaza functiile involuntare, cum ar fi frecventa cardiaca, tonusul vascular (alternanta vasodilatatiei cu vasoconstrictie), frecventa respiratorie.
Afectiunile sistemului nervos vegetativ pot fi acute sau cronice si pot include insuficiente postganglionare sau preganglionare. In cazul in care apar astfel de tulburari pacientul are si alte manifestari, nu doar sincope. Majoritatea acuza disfunctii sexuale, incontinente sfincteriene, tulburari de sudoratie, salivatie, lacrimatie, precum si modificarea diametrelor pupilare si neadaptarea lor la nevoile oculare ale pacientului;

2. Afectiuni ale sistemelor de reglare a tonusului cardiovascular: sunt incriminate in special afectiuni cronice de tipul diabetului zaharat, amiloidozei, malnutritiei si alcoolismului. Prin administrarea cronica a unor medicamente ce interfera cu tonusul vascular normal, in special medicamente antihipertensive, riscul de sincopa creste. Deshidratarea poate sa influenteze si ea circulatia si tensiunea, prin scaderea volemiei;

3. Afectiuni cardiovasculare care modifica fluxul sagvin cerebral. Acestea pot include blocaje intracardiace de transmitere a stimulilor electrici, probleme ale nodului sinusal (zona specializata a inimii care regleaza ritmul cardiac), aritmii cardiac (ritm cardiac anormal, mai rapid sau mai lent) existenta unor cheaguri sangvine in plamani (trombembolism pulmonar), orificii valvulare anormal de inguste sau probleme cu structurile inimii;

4. Afectiuni ce influenteaza anumiti nervi si ii determina sa raspunda anormal unor stimuli. Aici sunt incluse sincopele de mictiune (pacientul lesina cand urineaza), sincopele din nevralgia glosofaringiana (sincopa apare in momentul inflamarii unui nerv), sincopa de tuse (mai ales dupa un efort de tuse intens);

5. Hiperventilatia poate sa fie cauza de aparitie a sincopei mai ales la pacientii anxiosi, aflati in atacuri de panica, atunci cand ajung sa respire foarte mult, superficial si foarte repede (schimburile de gaze respiratorii se realizeaza foarte rapid in acest context: dioxidul de carbon este eliminat iar aportul de oxigen este crescut);

6. Tratamente cronice impotriva tensiunii, tulburarilor de ritm cardiac, tulburarilor psihice administrarea unor anumite tipuri de analgezice;

7. Afectiuni neurologice de tipul atacurilor ischemice tranzitorii, sau accidentelor vasculare cerebrale pot fi cauza de sincopa. Pacientii au in aceste cazuri si simptome de alarma de tipul vertijului, disartriei, diplopiei.

Cum poate fi prevenita sincopa ?

In cazul in care sincopa are caracter repetiv sau recurent, pacientul isi poate ameliora semnificativ starea daca poate sa identifice anumiti triggeri care sunt asociati cu declansarea acestei situatii neplacute. In unele cazuri triggerii pot fi controlati prin tratament, in altele prin modificarea stilului de viata.

Sfaturile specialistilor includ:

- Evitarea incaperilor aglomerate si supraincalzite;
- Evitarea starilor de foame si adoptarea unei diete cat mai echilibrate, bogate in fructe si legume proaspete, lactate si branzeturi;
- Evitarea consumului excesiv de alcool, mai ales in zile calduroase;
- Evitarea sau renuntarea la fumat;
- Evitarea starilor de extenuare fizica si psihica, a stressurilor intense;
- Practicarea unor exercitii de relaxare si de control al respiratiei in cazul in care exista tendinta la tahipnee si hiperventilatie;
- Ridicarea din clinostatism in ortostatism gradual, niciodata brusc, pentru ca organismul sa aiba timp sa se adapteze pozitiei.

Pacientii care au episoade recurente de sincope vasovagale ar trebuie sa fie foarte atenti la starea de hidratare, sa consume cat mai multe lichide si daca este cazul chiar si un regim mai bogat in sare. Astfel se evita deshidratarile si se mentine un volum sangvin adecvat necesitatilor.

Daca exista semnele prodromale ale sincopei (tulbuarri diseptice, disconfort gastric, greturi, transpiratii, tulburari oculare), pacientii ar trebui sa fie atenti la aparitia acestora, sa se intinda si sa se asigure ca nu exista nici un obiect in jur de care se pot lovi in cazul in care sincopa se va instala. Pacientii in varsta cu hipertensiune aflata sub tratament sau cu alte tipuri de terapii ar trebui sa se prezinte la medic pentru o reevaluare a tratamentului in cazul in care apar sincopele.

Sincopa poate fi indusa de numeroase medicamente antihipertensive, dar si de:
- Diuretice, nitrati;
- Betablocante, digitalice, antiaritmice;
- Antidepresive triciclice, amiodarona;
- Analgezice cu proprietati sedative.

Pacientii varstnici trebuie educati:
- Sa evite starile de deshidratare, sa consume cat mai multe lichide, si chiar daca nu le este mereu sete, sa incerce sa bea cat mai multa apa;
- Sa nu se ridice niciodata brusc din pat;
- Sa nu se incheie prea strans la gulere sau cravate;
- Sa fie atenti cand se barbieresc pentru a nu aplica o presiune crescuta pe zonele laterale ale gatului;
- Sa evite sa tuseasca prea intens, mai ales daca au si afectiuni bronhopulmonare coexistente.

Cuprins articol

  1. Ce este sincopa?
  2. Care sunt cauzele sincopei ?
  3. Cum poate fi prevenita sincopa ?
  4. Articole similare

Citeste si

Arhiva
  • Cardiomiopatia restrictiva Cardiomiopatia restrictiva

    Generalitati Cardiomiopatia restrictiva este o boala rara in care musculatura inimii devine rigida si nu se mai poate destinde normal in timpul activitatii, astfel ca ventriculii (camerele inferioare ale inimii) nu primesc o cantitate suficienta de sange care sa fie...citeste mai mult

  • Palpitatiile Palpitatiile

    Generalitati Inima functioneaza ca o pompa electrica cu doua camere. Camerele superioare ale inimii, atriile colecteaza sangele din organism si-l pompeaza in camere mai mici sau in ventricule. Ventriculele se vor umple cu sange si apoi sangele va fi pompat de catre...citeste mai mult

  • Hipertensiunea pulmonara Hipertensiunea pulmonara

    Generalitati Hipertensiunea pulmonara apare atunci cand tensiunea de la nivelul arterelor pulmonare creste peste normal. Aceste artere transporta sangele de la inima la plamani in scopul cresterii concentratiei de oxigen. Printre simptomele hipertensiunii pulmonare...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+3
Vezi toate clinicile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK