Capsula endoscopica: indicatii, contraindicatii, riscuri

In ultimii ani toata lumea care are dureri abdominale, doreste sa faca o explorare cu capsula endoscopica, pentru ca este o metoda noua si foarte buna. Dar, din pacate utilizarea acesteia are indicatii extrem de limitate.

Capsula are o camera de luat vederi, o sursa de iluminare si o sursa de curent electric; odata inghitita, trece mai jos de stomac in cca o jumatate de ora, iar prin intregul intestin subtire in cca 4 ore si jumatate, fiind apoi eliminata prin scaun.

Indicatii principale:

- Anemie prin lipsa de fier care pare a fi de cauza digestiva, neelucidata cu alte mijloace de explorare,
- Diagnosticul precoce al bolii Crohn,
- Depistarea tumorilor canceroase sau necanceroase ale intestinului subtire (polipi, pete vasculare, limfoame),
- Boala celiaca ce nu raspunde la tratament sau cu diagnostic incert,
- Sindrom de malabsorbtie cronic cu diaree cronica si scadere in greutate,
- Boli de intestin subtire post-medicamentoase sau de alta natura,
- Investigarea modificarilor intestinului subtire depistate prin alte metode (bariu, CT, RMN).

Esofagul se vede prost cu aceasta metoda, datorita vitezei mari cu care capsula traverseaza acest organ, stomacul se vede bine, dar mai bine se vede endoscopic, iar colonul se vede mai prost decat la colonoscopie datorita resturilor fecale care fac vizibilitatea proasta. In plus, metodele endoscopice clasice permite si prelevarea de biopsii- lucru imposibil cu capsula endoscopica-.

De aceea, indicatia principala este explorarea intestinului subtire- care de altfel are relativ putine boli-.

Ce investigatii se fac anterior explorarii cu capsula endoscopica?

De obicei, pe baza simptomelor si a analizelor uzuale, nu se poate spune cert daca exista suspiciunea de boala a intestinului subtire. De aceea, pentru a nu face inutil explorarea cu capsula, anterior acesteia se incearca precizarea diagnosticului prin alte metode:

- Endoscopie digestiva superioara,
- Colonoscopie,
- Examinare cu bariu a intestinului subtire,