Ce trebuie sa stim despre colonoscopie

Recomandari utile anterior efectuarii colonoscopiei Specialistii recomanda pacientilor care vor fi nevoiti sa treaca printr-o astfel de procedura sa isi anunte medicul in cazul in care:
- Sunt sau exista posibilitatea de a fi insarcinate;
- Au afectiuni pulmonare probabile sau diagnosticate;
- Au afectiuni cardiace;
- Au alergie la medicamente sau la alte substante faramaceutice;
- Au diabet zaharat;
- Se afla in tratament cronic cu anticoagulante. In cazul in care pacientii iau anticoagulante sau antiplachetare, chiar si aspirina (sau orice alt antiinflamator nesteroidian- ibuprofen, indometacin, naproxen), medicul trebuie anuntat din timp, pentru ca tratamentul trebuie ajustat inainte de efectuarea colonoscopiei. Aceste medicamente pot predispune pacientul unor hemoragii (ce pot aparea accidental in cursul investigatiei) greu de stapanit, acesta fiind motivul care impune reanalizarea schemelor terapeutice cu cel putin o saptamana inainte.

Indiferent de tratamentul de fond administrat, specialistii nu recomanda (si insista chiar!) ca pacientul sa opreasca medicatia fara a se fi consultat in prealabil cu medicul curant. Anterior efectuarii colonoscopiei, pacientul poate fi pus pe antibioticoterapie in cazul in care are stent coronarian sau valvuloplastie, sau daca acest tratament i-a fost recomandat si in alte situatii (extractii dentare sau proceduri chirugicale).

In vederea realizarii in conditii optime a colonoscopiei, pacientul va trebui sa se pregateasca corespunzator. Acestuia i se va indica o dieta adecvata si o restrictie lichidiana, insa acestea variaza si in functie de preferintele medicului care va efectua investigatia. Uneori pacientul poate fi trecut pe dieta lichida, trebuind sa elimine din regim alimentele solide timp de cateva zile.

Aceasta dieta poate fi bazata pe suc natural de mere sau de citrice, apa si bauturi rehidratante. Se pot administra laxative orale care sa faciliteze tranzitul intestinal si sa elimine scaunele formate. Restrictiile dietetice nu sunt insa suficiente pentru a asigura o golire eficienta a colonului. De cele mai multe ori pacientului i se vor administra purgative puternice, care sa definitiveze procesul, iar daca nici acestea nu curata lumenul, se pot efectua chiar si clisme. De obicei nu se fac mai mult de doua clisme, acestea asigurand golirea necesara. Pacientul va fi rugat sa incerce, pe cat posibil, sa tina solutia cu care se va efectua clisma in colon timp de minim 5 minute, inainte de a o elimina.

Specialistii recomanda pacientilor sa nu se prezinte singuri la spital in ziua realizarii colonoscopiei, ci insotiti de un membru al familiei sau de o ruda. Deoarece procedura presupune administrarea de medicatie sedativa, starea de constienta a pacientului poate fi afectata timp de o perioada de 8-9 ore dupa incheierea examinarii. In cazul in care se va decide externarea in aceeasi zi, cel mai bine ar fi sa existe o persoana insotitoare, care sa poata insoti pacientul acasa.

Colonoscopia este realizata de un medic gastroenterolog sau chirurg generalist cu experienta si dureaza aproximativ 30 - 60 de minute. Anterior inceperii, pacientului i se va administra un medicament sedativ, de cel mai multe ori pe cale intravenoasa, care sa il linisteasca si sa ii reduca din anxietatea asociata efectuarii acestei investigatii.

Pacientul va fi rugat sa se aseze culcat pe partea stanga, si sa mentina acesta pozitie in tot timpul examinarii. Colonoscopul este alcatuit dintr-un tub lung, din material flexibil, care sa poata patrunda mai usor si sa nu lezeze mucoasa colonului. Diametrul acestuia este redus, in jur de 5-6 cm, iar la capatul ce va fi introdus exista o camera optica ce va capta si transmite apoi imaginile din interiorul rectului si colonului.

Colonoscopul este conectat cu un ecran, ceea ce faciliteaza obervarea aspectului lumenului si ghidarea firului de-a lungul structurilor anatomice pe care le va strabate. Colonoscopul va fi introdus prin anus, va strabate rectul si apoi prin colonul sigmoid si descendent. Anterior introducerii colonoscopului, medicul va efectua un tuseu rectal, pentru a observa care este tonusul sfincterian si cum se simt peretii anusului.

Datorita materialului din care este realizat, colonoscopul se adapteaza formei colonului si poate fi introdus prin flexuri. Colonoscopul trece prin anus, rect, colon sigmoid, descendent, transvers si descendent. Din cand in cand, doar la cererea medicului, pacientul isi poate modifica pozitia, astfel incat sa faciliteze pasajul translumenal al colonoscopului. Prin colonoscop se poate insufla si aer in colon, ceea ce faciliteaza trecerea si vizualizarea continutul, deoarece astfel se va deplia peretele, expansionandu-se semnificativ, chiar daca este gol.

In timpul investigatiei pacientul poate resimti un discomfort relativ, insa gradul acestuia variaza in functie de tolerabilitatea fiecaruia. De asemenea, este posibil sa apara si crampe abdominale. Acestea pot fi reduse prin inspiruri usoare, profunde, care sa acompanieze inaintarea colonoscopului.

Cand examinarea s-a inchiet medicul va retrage usor colonoscopul, verificand inca o data cu atentie aspectul lumenului. Uneori se pot face observatii importante atunci cand colonoscopul este retras din lumen, deoarece pliurile pot sa isi modifice forma, permitand o mai buna investigare si vizualizare.

In timpul colonoscopiei, daca medicul observa ceva anormal, polipi sau mase tumorale, se pot recolta si unul sau mai multe fragmente de biopsie, care vor fi trimise apoi spre analiza laboratorului de anatomopatologie. In urma investigarii microscopice se va stabili daca procesul a fost benign sau malign. In functie de dimensiuni, in cadrul colonoscopiei pot fi indepartati si polipi colonici.

In cele mai multe cazuri, colonoscopia permite realizarea unui diagnostic de certitudine si a unor manevre terapeutice, evitand interventia chirugicala clasica. De aceea, chiar daca gandul realizarii unei astfel de investigatii nu este imbucurator, trebuie precizat ca ea cruta de fapt organismul: stresul chirurgial si anestezic se pot rasfrange mult mai grav asupra a numeroase organe si sisteme.

Dupa ce procedura s-a incheiat, pacientul va fi tinut sub observatie inca 30 de minute. Cei mai multi acuza un disconfort abdominal, senzatie de balonare si flatulenta, insa in timp acestea vor diminua si vor disparea. Dupa colonoscopie se poate relua dieta anterioara.

Pacientii sunt sfatuiti sa isi citeasca cu mare atentie biletul de externare din sptal deoarece acolo medicul poate nota numeroase sfaturi utile si recomandari care trebuie respectate. Chiar si dupa incheierea colonoscopiei, nu se recomanda adminsitrarea tratamentului anticoagulant timp de o saptamana (mai ales daca s-au indepartat polipi sau s-au recoltat fragment de biopsie).

Complicatii posibile, dar rare (incadrate in categoria accidente si incidente) pot fi:
- Punctionarea colonului;
- Hemoragie locala;
- Complicatii induse de anestezie si sedare: hipoxia, deprimare cardiorespiratorie;
- Complicatii induse de administrarea solutiilor purgative sau aparute ca urmare a realizarii clismelor: deshidratare, alterarea starii de constienta, insuficienta renala acuta (mai ales pe un teren predispozant), sau chiar nefropatie. Chiar daca apare hemoragie, aceasta poate fi cauterizata imediat, daca este observata. Perforatia lumenului este insa o complicatie mai grava, ce necesita interventie chirurgicala.

In cazul in care dupa colonoscopie observati aparitia de rectoragii persistente, febra, frisoane, sau durere abdominala severa, specialistii va recomanda sa anuntati imediat medicul care a efectuat procedura.