Ciclul menstrual normal

Sistemul hormonal (endocrin) sta la baza controlului ciclului menstrual. In timpul fiecarui ciclu,hipotalamusul, glanda hipofiza si ovarele trimit semnale hormonale ciclice, stimuland ovarele si uterul sa se pregateasca pentru o eventuala sarcina. Hormonii estrogen si progesteron joaca rolul principal in producerea schimbarilor uterine din timpul ciclului menstrual.

Estrogenul stimuleaza producerea epiteliului uterin (endometrul). Dupa producerea ovulatiei, cresterea nivelului sangvin de progesteron asigura proliferarea endometrului si pregatirea sa pentru nidarea unui eventual ovul fecundat. Scaderea nivelului de progesteron (impreuna cu estrogenul) produce distrugerea endometrului, astfel incat acesta se desprinde complet de peretele uterului.

Orice schimbare survenita in aceasta succesiune de evenimente va produce probabil modificari ale ciclului mestrual sau ale fertilitatii. De exemplu, in timpul procesului de tranzitie in care se petrece trecerea la perioada de fertilitate sau iesirea din aceasta perioada, adolescentele si femeile care se apropie de varsta menopauzei tind sa aiba niveluri joase sau neregulate de progesteron. Acest fenomen poate avea ca rezultat aparitia unor menstruatii neregulate si abundente.

Printre factorii exogeni (din exterior) care pot modifica ciclul menstrual se numara utilizarea hormonilor, cum ar fi de exemplu pilulele contraceptive, existenta unei cantitati totale scazute de tesut adipos; pierderi masive in greutate, exercitiul fizic sau stresul. Cea mai comuna cauza pentru absenta menstuatiei (amenoree) este reprezentata de sarcina.

In timp ce unele femei nu simt nici un fel de disconfort in timpul ciclului menstrual, altele experimenteaza simptome moderate sau severe. O data cu ovulatia, care are loc la jumatatea ciclului menstrual, unele femei prezinta macule (pete) rosii pe piele pe o perioada mai mica de o zi sau au dureri pelvine joase; ambele manifestari sunt normale.

Cu o saptamana sau inainte de producerea menstruatiei femeile au frecvent simptome premenstruale. Astfel, ele se pot simti mai tensionate, nervoase sau emotive, de asemenea, pot avea dureri la nivelul sanilor sau prezinta acnee.Totodata, pot avea mai putina energie decat de obicei si se pot simti mai putin capabile de a efectua exercitii fizice. Cu o zi sau doua inainte de menstruatie pot aparea dureri (crampe) la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor. In timpul primelor zile ale menstruatiei, aceste simptome dispar.

Femeile pot alege dintr-o gama variata de absorbante si tampoane pentru a face fata sangararilor menstruale. Oricare ar fi alegerea facuta, ele trebuie schimbate la cel putin 4 ore. Absorbantele reprezinta alegerea optima pe timpul noptii.
Multe femei isi pot ameliora simptomele prin efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat, printr-o dieta sanatoasa, limitarea consumului de alcool si cofeina si reducerea stresului. Aplicarea unei comprese calde, a unei sticle cu apa fierbinte sau chiar o baie fierbinte pot ameliora crampele menstruale.
Utilizarea inainte si dupa sangerarile menstruale a unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene care se pot elibera fara prescriptie medicala, cum ar fi de exemplu ibuprofenul, calmeaza in mod semnificativ durerile menstruale si premenstruale si reduce gradul de sangerare.

Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbari prin care trece corpul unei femei pentru a o pregati pe aceasta pentru o posibila sarcina. In fiecare luna pe peretele intern al uterului se formeaza de novo un epiteliu cu o anumita grosime (endometru), pregatind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cand ovulul nu este fecundat si sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus. Astfel se produce fenomenul de sangerare lunara numita menstruatie, prezenta la femei o data pe luna incepand din perioada adolescentei si pana la menopauza, in jurul varstei de 50 de ani.

Durata ciclului menstrual poate fi masurata prin notarea cu 1 a primei zile de sangerare si numararea zilelor pana la urmatoarea mentruatie. Desi durata normala a ciclului menstrual este de 28 de zile, numai un procent de 15% dintre femei au un astfel de ciclu. Durata ciclului menstrual al unei adolescente tinde sa fie mare (chiar si pana la 42 de zile), micsorandu-se pe parcursul a cativa ani.

In intervalul de varsta cuprins intre 25 si 35 de ani, in majoritatea cazurilor ciclurile menstruale sunt regulate, avand in general o durata cuprinsa intre 21 si 35 de zile. In jurul varstei de 40 pana la 42 de ani, ciclurile menstruale tind sa se scurteze si sa fie foarte neregulate. Aceasta perioada este apoi urmata de 8 pana la 10 ani de cicluri cu durata mare, mai putin predictibile, pana la instalarea menopauzei.

Fazele ciclului menstrual sunt declansate de anumite modificari hormonale.

In prima zi a ciclului menstrual, epiteliul ce captuseste la interior uterul (endometrul) incepe sa se desprinda de pe peretele uterin. Acest moment este marcat de inceputul sangerarilor vaginale (menstruatia). Durata normala a menstruatiei este de 2 pana la 7 zile.
Majoritatea cantitatii de sange se pierde in primele 3 zile ale menstruatiei. Tot in aceasta perioada femeile pot avea crampe la nivelul pelvisului, picioarelor si spatelui. Crampele pot fi moderate sau severe. Ele au ca mecanism fiziopatogenic contractiile uterine, care contribuie la desprinderea endometrului. In general, toate simptomele premestruale resimtite de femei vor disparea in aceste prime zile ale ciclului menstrual.

In timpul fazei foliculare, un folicul ovarian (formatiune care este raspunzatoare de producerea ovulelor) se dezvolta pentru ca ulterior (in faza luteala) sa se rupa si sa elibereze ovulul. De obicei, cu fiecare ciclu este eliberat un singur ovul. Acest proces poate avea o durata mai scurta sau mai lunga si joaca rolul cel mai important in determinarea duratei ciclului menstrual.Totodata, in timpul acestei faze incepe sa se dezvolte un nou endometru, cu scopul de a pregati uterul pentru o eventuala sarcina.
Ultimele zile ale fazei foliculare impreuna cu ziua ovulatiei reprezinta fereastra fertila. In aceasta perioada exista probabilitatea cea mai mare ca o femeie sa ramana insarcinata daca intretine raporturi sexuale fara a utiliza mijloace de contraceptie.

Aceasta faza debuteaza cu ziua ovulatiei, in care ovulul este eliberat de la nivelul folicului ovarian. Acest fenomen poate avea loc in orice moment incepand cu ziua a 7-a si pana in ziua a 22-a a ciclului menstrual normal. In timpul ovulatiei femeile pot prezenta pentru o perioada de timp mai mica de 24 de ore macule (pete) rosii pe piele si pot avea dureri sau o senzatie de disconfort la nivel pelvin. Aceste semne ale ovulatiei sunt normale.

Sarcina incepe daca ovulul este fecundat de catre un spermatozoid si se implanteaza (nideaza) la nivelul endometrului. Astfel, sarcina dateaza din ziua 1 a acestui ciclu. Pe de alta parte, daca ovulul nu este fecundat sau nu se implanteaza, endometrul incepe sa se deterioreze. Dupa anii adolescentei si inainte de atingerea varstei din preajma menopauzei, cam pe la 40 de ani, faza luteala este foarte predictibila. In mod normal durata acestei faze este intre 13 si 15 zile, din ziua ovulatiei si pana in prima zi a sangerarilor menstruale, cand ciclul este reluat.

Aceasta perioada de 2 saptamani se mai numeste si perioada premenstruala. Majoritatea femeilor au simptome premenstruale pe parcursul intregii faze luteale sau pe perioade de timp mai scurte. Astfel, femeile se pot simti tensionate, nervoase sau emotive, de asemenea, pot creste in greutate datorita retinerilor de apa si se pot simti balonate sau pot avea dureri la nivelul sanilor sau acnee. Cu o zi sau mai multe inainte de menstruatie, femeile pot incepe sa aiba dureri (crampe) la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor.

Este normal ca femeile sa aiba mai putina energie in tot acest timp.Unele femei au de asemenea simptome precum cefalee (durere de cap), diaree sau constipatie, greata, ameteala sau se poate intampla chiar sa lesine. In momentul in care simptomele premenstruale afecteaza in mod considerabil viata de zi cu zi a unei femei, se spune ca aceasta sufera de sindromul premenstrual.

Menarha reprezinta primul ciclu menstrual al unei adolescente. Prima menstruatie survine de obicei dupa cativa ani in care se produce cresterea parului pubian, dezvoltarea sanilor si are loc un proces de crestere rapida numit si "saltul de crestere". Menarha isi face aparitia de obicei intre 11 si 14 ani. Primele cicluri menstruale sunt de obicei usoare si impredictibile.

In timpul primilor doi ani de la aparitia primei mentruatii, durata tipica a unui ciclu menstrual la adolescente poate varia intre 21 si 42 de zile. La o pondere de 2 din 3 adolescente ciclurile menstruale se normalizeaza si devin regulate in primii doi ani de la aparitia primei menstruatii. Menstruatiile abundente si lungi sunt cat se poate de comune in anii adolescentei.
Explicatia acestui fapt este aceea ca sistemul hormonal (endocrin) este imatur si se afla inca in procesul de dezvoltare, astfel incat nivelele plasmatice de progesteron nu sunt intotdeauna destul de ridicate in timpul ciclurilor menstruale astfel incat sa poata stimula deteriorarea epiteliului uterin (endometrul), astfel producandu-se menstruatia.

In conditiile in care producerea endometrului a avut loc pe o perioada mai mare de timp decat in mod obisnuit, menstruatiile care urmeaza sunt abundente. Acest tip de sangerare puternica se amelioreaza de obicei de la sine, fara a necesita instituirea unui tratament medical. Cu toate acestea, medicul trebuie contactat in cazul oricarei sangerari care dureaza mai mult de 7 zile sau in conditiile in care ciclul menstrual dureaza mai putin de 21 de zile sau mai mult de 42 de zile.

Se recomanda ca adolescentele sa solicite acordarea de catre mame, medici sau alte femei apropiate a unor sfaturi in legatura cu utilizarea produselor de igiena feminina, cum ar fi tampoanele si absorbantele, cu scopul de a face fata sangerarilor menstruale. Adolescentele ar trebui sa aiba intotdeauna la indemana un absorbant sau un tampon in poseta sau in rucsac.

Tampoanele se fixeaza in interiorul vaginului si reprezinta alegerea optima atunci cand adolescentele inoata sau efectueaza alte activitati fizice. Absorbantele prezinta pe una din cele doua fete benzi adezive cu care se fixeaza de lenjeria intima. Tampoanele si absorbantele trebuie schimbate in mod regulat. Faptul ca o fata este la menstruatie nu o va impiedica in efectuarea activitatilor zilnice obisnuite si nimeni nu va putea sti de starea ei fiziologica.

Daca apar crampe in timpul menstruatiei, acestea pot fi ameliorate prin efectuarea de exercitii fizice, aplicarea de comprese calde, o baie fierbinte si utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene , cum ar fi ibuprofen, ketoprofen sau naproxen. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot duce la disparitia completa a crampelor (in cazul adolescentelor cu varsta de pana in 20 ani, nu se recomanda utilizarea aspirinei, intrucat aceasta creste riscul aparitei sindromului Reye, o boala care afecteaza creierul si ficatul). Daca aceste tratamente nu sunt eficiente, trebuie consultat medicul in legatura cu utilizarea medicamentelor eliberate pe baza prescriptiei medicale.

Perioada premergatoare menopauzei se refera la un interval de 2 pana la 8 ani de oscilatii ale nivelelor plasmatice hormonale si de simptome asociate care au ca rezultat instalarea menopauzei. Cel mai frecvent indiciu al intrarii in aceasta perioada este aparitia ciclurilor menstruale lungi si neregulate, marcate de oscilatiile valorice hormonale.

Majoritatea femeilor intra in perioada premergatoare menopauzei intre 39 si 51 de ani. Unele femei incep sa observe modificari ale caracterelor menstruatiei si ale simptomelor sindromului premenstrual catre varsta de 40 de ani cand nivelele hormonale incep sa fluctueze si fertilitatea este diminuata.Pe de alta parte, alte femei nu observa aceste schimbari decat atunci cand se apropie de varsta de 50 de ani.

Perioda premergatoare menopauzei este imprevizibila. Atat simptomele menstruale cat si cele legate de oscilatiile hormonale sunt diferite pentru fiecare femeie-pe de o parte, unele nu observa modificari sau acestea nu sunt semnificative, iar pe de alta parte altele au simptome severe care le afecteaza atat calitatea somnului cat si viata de zi cu zi.Ca si in cazul menstruatiilor din timpul adolescentei, aceste cicluri neregulate pot avea ca rezultat sangerari menstruale masive.

Alte simptome frecvente sunt bufeuri de caldura moderate sau severe, insomnie, neclaritate in gandire, cefalee, palpitatii, tulburari de dispozitie, iritabilitate, depresie si anxietate. Unele dintre aceste simptome pot fi de asemenea asociate procesului de imbatranire si altor modificari ale stilului de viata.Se recomanda prezentarea la medic pentru evaluarea simptomelor si consilierea in legatura cu necesitatea instituirii tratamentului medical si a tipurilor de terapii care trebuie luate in considerare. In cazul menstruatiilor care dureaza mai mult de 7 zile sau a ciclurilor menstruale cu durata mai mica de 21 de zile sau mai mare de 42 de zile trebuie consultat doctorul.

Pentru pastrarea evidentei ciclului menstrual se recomanda pastrarea unui calendar si marcarea zilei 1 a menstruatiei in fiecare luna.Daca ciclul este regulat, aceasta evidenta este utila in determinarea aparitiei urmatoarei menstruatii. De asemenea, in cazul unei sarcini este importanta cunoasterea datei ultimei menstruatii pentru a putea fi estimat termenul cand va avea loc nasterea.

Capacitatea corpului de a face fata modificarilor menstruale poate fi imbunatatita prin efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat, limitarea consumului de alcool si cofeina si reducerea stresului. Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala pot de asemenea contribui la ameliorarea simptomelor.

Pentru ameliorarea durerii si a sangerarilor, se recomanda utilizarea unor medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala. Administrarea dozei recomandata de antialgic se face la debutul simptomelor sau cu o zi inainte de inceperea menstruatiei. In cazul in care se are in vedere o sarcina, medicul trebuie consultat inainte de utilizarea oricarui medicament.

Antiinflamatoarele nesteroidiene, ca de exemplu ibuprofenul, reduc crampele menstruale, durerea si sangerarile prin diminuarea nivelului de hormon numit prostaglandina. Daca antiinflamatoarele nesteroidinene nu reusesc totusi sa calmeze durerea, se poate incerca acetaminofenul.

Medicamentele trebuie utilizate pentru o perioada de timp egala cu intervalul cat ar dura si durerile in cazul in care antialgicele nu ar fi consumate. Ca mijloace de precautie trebuie parcurse toate etichetele si instructiunile. Se interzice administrarea aspirinei la femeile in varsta de pana in 20 de ani datorita riscului dezvoltarii sindromului Reye.

Pentru managementul sangerarilor menstruale se poate opta pentru o gama larga de tampoane si absorbante. Totodata, trebuie urmate toate instructiunile de pe produsul ales.Tampoanele sunt disponibile intr-o varietate de marimi, de la mici la mari, pentru fluxuri menstruale usoare sau abundente. Tamponul poate fi introdus in vagin cu ajutorul unui aplicator care este atasat tamponului sau prin impingerea acestuia cu ajutorul unui deget. Este foarte important ca tamponul sa fie schimbat la fiecare 4 ore. Astfel se previn atat scurgerile neplacute cat si eventualele infectii.

Absorbantele variaza si ele de la subtiri si pentru fluxuri usoare la groase, pentru fluxuri abundente. Ele protejeaza lenjeria interna cu sau fara utilizarea asociata a unui tampon. De asemenea, absorbantele reprezinta alegerea optima pe timpul noptii. Oricare ar fi alegerea, tampoanele sau absorbantele trebuie schimbate in mod regulat. Tampoanele reprezinta solutia ideala in cazul practicarii unor activitati pentru care absorbatele nu sunt potrivite, cum ar fi de exemplu inotul.

Intrucat tampoanele trebuie schimbate la fiecare 4 ore, ele nu sunt recomandate pentru utilizarea lor nocturna. Este poate nevoie de ceva experienta pentru a determina tipul de produse de igiena feminina care este potrivit pentru fiecare femeie.

Trebuie mentionat faptul ca "normalul" in ceea ce priveste ciclul menstrual se incadreaza intr-un interval cu limite foarte laxe. Ciclurile neregulate sau lungi sunt considerate a fi normale la adolescente si la femeile in jurul varstei de 40 de ani. In cazul adolescentelor, se asteapta ca duratele ciclurilor menstruale sa se egalizeze cu timpul si acestea sa devina regulate. In cazul femeilor care se apropie de varsta menopauzei, se asteapta ca ciclurile menstruale sa devina din ce in ce mai lungi, pentru ca ulterior sa dispara.

Daca o persoana de sex feminin care nu este nici adolescenta si nu are nici varsta peste 40 de ani experimenteaza cicluri menstruale cu durata mai mica de 21 de zile sau mai mare de 35 de zile, acesta ar putea fi un indiciu al unei afectiuni subiacente.
Orice schimbare majora in tiparele lunare ale ciclurilor menstruale sau in gradul de sangerare care afecteaza viata de zi cu zi a persoanei respective necesita efectuarea unui control de specialitate.

Aceasta schimbare consta in aparita a 3 sau 4 menstruatii repetate care au urmatoarele caracteristici:
- dureaza mai mult de 7 zile.
- sunt foarte abundente. In cazul in care se elimina cheaguri mari de sange sau se consuma un tampon pe ora timp de 8 ore, sangerarea este considerata a fi masiva.
Alte simptome care necesita adresarea la medic sunt:
- existenta sangerarilor intre menstruatii
- orice durere pelvina neasociata cu sangerarile menstruale si care dureaza mai mult de o zi.