Diverticulita

Generalitati

Sus
Diverticulita Vezi galerie foto

Diverticulita reprezinta o afectiune uneori dureroasa, care se dezvolta atunci cand diverticulul (asemanator cu o punga) care se formeaza in peretele colonului (o parte a intestinului gros) se inflameaza sau se infecteaza.

De cele mai multe ori, diverticulita poate fi tratata prin schimbari in regimul alimentar si in cazul unei infectii, prin tratament antibiotic.

Cauze

Sus

Diverticulita apare atunci cand bacteriile sunt blocate in interiorul diverticulului care este format de-a lungul peretelui intestinului gros, determinand infectia. Bacteriile se dezvolta si determina inflamatia si cresterea presiunii in interiorul diverticulului, putand determina o mica perforatie sau ruptura in peretele intestinal. Peritonita, care este o infectie a mucoasei peretelui abdominal, poate complica diverticulita, daca infectia se extinde in cavitatea peritoneala (abdominala).
Motivul pentru care apar diverticulii in peretele intestinal nu este pe deplin inteles. Medicii considera ca diverticulii se formeaza atunci cand o presiune crescuta in interiorul colonului impinge punctele slabe de la nivelul peretelui colonului.
Miscarile colonice necoordonate pot, de asemenea, contribui la aparitia diverticulilor.
In general, o dieta cu un continut adecvat de fibre face ca materiile fecale sa fie voluminoase si mai usor de transportat prin colon. Daca dieta contine putine fibre, colonul trebuie sa determine o presiune mai mare decat normal pentru a transporta materiile fecale, mici si de consistenta crescuta. De asemenea, o dieta saraca in fibre creste timpul in care fecalele stationeaza in intestine, adaugand un plus de presiune. Diverticulii se pot forma atunci cand presiunea crescuta impinge peretele colonic in puncte mai slabe, acolo unde vasele de sange trec prin stratul muscular al colonului pentru a aproviziona cu sange peretele colonului.
Nu se cunoaste cauza pentru care unele persoane care au diverticuli (o boala numita diverticuloza) fac diverticulita si altele nu.

Simptome

Sus

Simptomele diverticulitei pot dura de la cateva ore la mai multe zile.
Aceste simptome includ:
-sensibilitate, crampe sau dureri abdominale (de obicei in partea stanga inferioara a abdomenului, dar pot aparea si in partea stanga) care se accentueaza la miscari
-febra si frisoane
-diaree sau constipatie
-greata si uneori varsaturi
-balonare, senzatie de plenitudine, flatulenta (vanturi)
-scaderea apetitului alimentar.
Complicatiile diverticulitei determina, de asemenea, simptome. In cazul in care se dezvolta o fistula (o comunicare) intre colon si vagin sau intre colon si uretra, se pot elimina gaze sau materii fecale prin vagin sau uretra.
Alte boli, cum ar fi sindromul de intestin iritabil sau infectiile de tract urinar, pot determina simptome similare cu diverticulita. Simptome ca sangerari rectale, o schimbare a tranzitului intestinal, o scaderea in greutate inexplicabila, pot fi semne de cancer colonic. Daca prezentati asemenea simptome, se recomanda prezentarea la un medic specialist.

Mecanism fiziopatogenetic

Sus

Diverticulita apare atunci cand un diverticul al peretelui intestinului gros (se aseamana foarte bine cu o punga) se inflameaza sau se infecteaza. Nu este pe deplin inteles de ce 20% dintre persoanele cu diverticuloza (boala care consta in aparitia diverticulilor colonici) fac diverticulita, in timp ce restul nu.
Diverticulita afecteaza de obicei partea stanga a colonului (colon sigmoid). Atacurile usoare de diverticulita, cu putine simptome si semne de infectie sau inflamatie, se pot vindeca fara tratament. In unele cazuri, medicul poate recomanda antibiotice ca tratament al diverticulitei si o dieta lichidiana pentru a se curata colonul pana cand inflamatia este eliminata.
In cazul in care infectia si simptomele sunt severe, este necesara spitalizarea. Tratamentul intraspitalicesc include punerea in repaus a colonului prin fluide administrate intravenos sau o dieta lichidiana si antibiotice cu administrare intravenoasa. Daca diverticulita severa nu este tratata, complicatiile cum ar fi abcesele sau fistula pot aparea. In asemenea cazuri, este nevoie de tratament chirurgical.
Aproximativ o treime dintre cei cu diverticulita nu vor mai avea inca un atac de diverticulita timp de un an.

Factori de risc

Sus

Riscul de diverticulita creste cu varsta.
Riscul pentru diverticulita creste in urmatoarele situatii:
-dieta saraca in fibre
-istorie familiala de diverticulita
-fumatul. Studiile au demonstrat ca persoanele fumatoare au un risc mai mare pentru complicatiile diverticulitei decat cei nefumatori. Nu s-a descris o anumita complicatie asociata cu fumatul.

Consultul de specialitate

Sus

Se recomanda consultul medical de URGENTA in cazul in care apar sangerari anale si semne de soc, care pot indica ca punga diverticulara sangereaza (sangerare diverticulara).
Se recomanda consultarea unui medic specialist cat mai curand posibil in cazul unei dureri abdominale localizate intr-un anumit punct (spre deosebire de durerea abdominala difuza), in special daca apar simptome ca:
-febra sau frisoane
-greata sau voma
-modificari anormale in tranzitul intestinal
-balonarea sau umflarea abdomenului
-materii fecale cu sange
-arsuri la urinat (disurie)
-secretii vaginale anormale
Se recomanda consultul medical urgent in cazul in care apar:
-dureri abdominale severe care se accentueaza
-materii fecale care contin in cea mai mare parte sange. Sangele din scaun poate fi rosu, maro, cheaguri sau negru, ca smoala
-dureri de umar, posibil datorita aerului din abdomen determinat de o perforatie intestinala
Se recomanda consultul medical daca crampele dureroase nu se amelioreaza dupa eliminarea materiilor fecale sau gazelor sau daca se elimina gaze sau materii fecale prin uretra in timpul urinarii. Aceasta indica o fistula intre intestinul gros si tractul urinar.

Expectativa vigilenta

Sus

Pot fi prezente balonarea, crampele sau durerile abdominale usoare. Aceastea pot fi determinate de anumite alimente sau stres. Printr-un simplu tratament la domiciliu aceste inconveniente se pot rezolva. In cazul in care tratamentul nu este de ajutor sau daca simptomele se agraveaza, se recomanda consultul medical.

Medici specialisti recomandati

Sus

Medicii specialisti care pot diagnostica si prescrie tratament pentru diverticulita includ:
-medicul de familie
-medicul internist.
In cazul in care sunt necesare alte investigatii sau daca simptomele nu raspund la tratament sau daca este necesar tratament chirurgical, se recomanda consultarea urmatorilor specialisti:
-medicul gastroenterolog
-medicul chirurg.

Investigatii

Sus

In cazul in care medicul suspecteaza o diverticulita, este necesara o examinare fizica. In functie de simptome, pot fi necesare unul sau mai multe teste pentru a determina cauza acestor simptome. Multitudinea de investigatii depinde de severitatea simptomelor si durata acestora.

Teste de rutina

Aceste teste pot fi facute oricand sunt prezente dureri abdominale sau alte simptome.
Hemoleucograma (numararea tuturor elementelor sangvine: globule albe, globule rosii, trombocite) releva prezenta unei infectii sau o sangerare de la nivelul colonului, in cazul unui numar mic de globule rosii.
Sumarul de urina poate releva o infectie de tract urinar.
Radiografia abdominala poate oferi indicii despre cauza durerilor abdominale sau ale altor simptome.
Tuseul rectal cauta o sensibilitate sau o masa palpatorie la nivelul zonei pelvine inferioare.
Hemocultul este o proba de scaun care poate demonstra prezenta sangerarilor microscopice in scaun.

Alte investigatii

Sus

In functie de simptome, pot fi necesare si alte investigatii.
Tomografia computerizata (CT) este necesara daca se suspicioneaza o infectie (un abces) la nivelul abdomenului sau un diverticul perforat. CT poate furniza informatii si despre alte cauze posibile ale simptomelor.
Tranzitul baritat sau radiografia baritata este folosita pentru depistarea unui diverticul sau altor cauze posibile, darnu se foloseste daca se suspecteaza o diverticulita, datorita riscului patrunderii bariului in cavitatea peritoenala, daca exista o perforatie. O alta substanta care are aceeasi functie ca si bariul, dar care se poate dizolva in apa poate fi folosita in locul bariului.
Rectosigmoidoscopia sau colonoscopia pot fi folosite in cazul unor simptome care releva sangerarea de la nivelul colonului. Acestea pot fi folosite in depistarea unui stenoze (ingustari) sau tumori la nivelul intestinului care sa releve o colita ulcerativa sau un cancer de colon.
Investigatiile tractului digestiv superior sunt facute pentru a investiga posibilitatea ca simptomele sa fie determinate de o afectiune gastrica sau a intestinului subtire.
Endoscopia digestiva superioara se efectueaza pentru a infirma sau confirma o cauza gastrica sau a portiunii superioare a intestinului subtire a simptomelor.
Angiograma (denumite si arteriograma) localizeaza sursa de sangerare, in cazul unei sangerari masive de la nivel intestinal.

Diagnostic precoce

Sus

In momentul de fata, nu este disponibil nici un screening pentru diverticulita. Odata cu varsta de 50 de ani, se recomanda sigmoidoscopia flexibila la fiecare 3-5 ani sau colonoscopia la fiecare 10 ani, ca parte a unui screening pentru cancerul de colon sau rect. Atat sigmoidoscopia flexibila, cat si colonoscopia, implica folosirea unui tub flexibil dispus la capat cu o minicamera video, pentru a vizualiza intestinul gros. In cazul prezentei diverticulilor, aceste examinari adesea releva prezenta lor.

Tratament - Generalitati

Sus

O criza acuta de diverticulita poate fi tratata la domiciliu, printr-o dieta bogata in fibre. Cu toate acestea, in unele cazuri, crizele pot aparea intermitent de-a lungul unei lungi perioade (cronic). Tratamentul acestor cazuri este identic, in cazul in care nu apar complicatii.

Tratament initial

Sus

Tratamentul diverticulitei depinde de severitatea simptomelor. Daca durerea este usoara, adica este posibila ingestia de lichide si nu sunt semne ale complicatiilor, tratamentul poate include:
-medicamente, cum ar fi antibiotice si antialgice
-modificari ale dietei, initiind o dieta lichidiana sau o dieta usoara, cu un continut scazut in fibre, pana cand dispar durerile, apoi bogata in fibre.
Desi unele persoane evita nucile, semintele, porumbul, crezand ca acestea pot ramane blocate in diverticul si sa determine durere, nu exista nici o dovada ca aceste alimente determina sau agraveaza diverticulita.
In cazul durerilor severe, incapacitatii de a bea lichide sau daca sunt semne ale complicatiilor, este necesara spitalizarea. Tratamentul include:
-antibiotice cu administrare intravenoasa
-fluide si nutriente cu administrare intravenoasa (nu se permite nici un aliment sau lichid pe cala orala) timp de 1 saptamana pentru a pune in repaus intestinele
-pastrarea stomacului gol, prin montarea unui tub nazogatric. Acesta este necesar daca apar varsaturi sau balonare
-tratament chirurgical atat pentru complicatiile diverticulitei, cat si pentru atacurile repetate, care nu se amelioreaza prin schimbarea dietei.
Aproximativ 15-20% dintre crizele initiale de diverticulita necesita interventie chirurgicala.

Tratament de intretinere

Sus

Tratamentul din perioada de refacere dupa o criza de diverticulita are scopul de preveni o noua criza. Tratamentul poate include:
-cresterea graduala a continutului in fibre a dietei, prin cresterea cantitatii de fructe, legume, paine de tarate, si administrarea unor suplimente de fibre
-consumul a 6-8 pahare de apa zilnic
-consultarea regulata a medicului specialist, care va monitoriza starea pacientului. In cazul unei diverticulite, se recomanda reevaluarea dupa 2 zile de la initierea tratamentului, pentru a se confirma ameliorarea. Se recomanda efectuarea unei colonoscopii sau e unui examen baritat la 6 saptamani de la initierea tratamentului, dupa ce simptomele au fost tinute sub control. Aceste examinari se impun pentru a cauta alte posibile afectiuni cum ar fi cancerul de colon sau boala inflamatorie intestinala.

Tratament in cazul agravarii bolii

Sus

In unele cazuri diverticulita se poate complica. Complicatiile diverticulitei includ:
-abcesul
-perforatia
-obstructia intestinala
In aceste situatii, este necesar tratamentul chirurgical de excizie a partii de intestin afectate.
Tratamentul chirurgical (fara a fi facut de urgenta ca si in cazul complicatiilor), poate fi necesar in cazul a 2 sau mai multe crize de diverticulita, care indica, de obicei, un risc mai mare pentru crize ulterioare.

Profilaxie

Sus

Diverticulita poate fi prevenita prin:
-dieta bogata in fibre
-un consum suficient de lichide
-exercitii fizice regulate.

Tratament ambulatoriu

Sus

Tratamentul la domiciliu poate fi de ajutor in ameliorarea simptomelor diverticulitei sau in reducerea riscului pentru crizele ulterioare de diverticulita.
Pentru a reduce durerile abdominale cauzate de diverticulita usoara se recomanda:
-aplicarea unei perne sau paturi calde pe abdomen poate ameliora crampele si durerile abdominale usoare
-tehnicile de relaxare (cum ar fi respirarea lenta si profunda intr-o incapere linistita, meditatia sau biofeedback-ul) pot ajuta la reducerea intensitatii durerilor abdominale
-medicamentele antialgice (impotriva durerii) eliberate fara prescriptie medicala cum ar fi ibuprofen sau acetaminofen (paracetamol)
-daca nu se amelioreaza simptomele iar durerile cresc in intensitate, se recomanda consultarea unui medic specialist.
Pentru a ameliora tulburarile de tranzit intestinal se recomanda:
-o dieta bogata in fibre. Painea cu cereale si cerealele, orezul, legumele si fructele proaspete trebuie sa faca parte dieta, care astfel devine bogata in fibre
-un program sanatos, cu mancatul la anumite ore, eliminarea materiilor fecale fara dificultate, 6-8 pahare cu apa baute zilnic
-incercarea de a nu folosi laxative pentru a regla tranzitul intestinal.

Tratament medicamentos

Sus

Pentru a stopa infectia si a ameliora simptomele se folosesc adesea medicamentele.

Optiuni de medicamente

Antibioticele, cum ar fi metronidazol si ciprofloxacin, sunt folosite in tratamentul diverticulitei.
Sunt necesare uneori si medicamente antialgice eliberate doar cu prescriptie medicala, in cazurile in care antialgicele eliberate fara prescriptie medicala nu au fost eficiente.

De retinut!

Medicamentele nu sunt folosite pentru a preveni crizele ulterioare de diverticulita. Prevenirea depinde de cresterea cantitatii de fibre din dieta zilnica si de un program regulat in ceea ce priveste tranzitul intestinal.

Tratament chirurgical

Sus

Tratamentul chirurgical pentru diverticulita consta in extirparea portiunii afectate de colon. Decizia tratamentului chirurgical se ia in urmatoarele situatii:
-obstructie partiala de colon sau o strictura (ingustare)
-crize repetate de diverticulita. Tratamentul chirurgical al portiunii afectate de colon se recomanda, adesea, in urma unor crize repetate de diverticulita
-riscul crescut pentru complicatii (cum ar fi persoanele mai tinere de 40 de ani care au in antecedente crize de diverticulita)
-sangerari anale repetate
-fistula (comunicare anormala) aparuta intre colon si un organ adiacent (alaturat), cel mai frecvent vezica urinara, uterul sau vaginul
-riscul de cancer.
Tratamentul chirurgical al diverticulitei, care implica extirparea unei portiuni de colon, este necesar in cazul complicatiilor, care includ:
-perforatia (ruperea) unui diverticul la nivelul cavitatii abdominale, in special daca este prezent deja un abces. In unele cazuri, abcesul poate fi drenat fara a fi necesara o interventie chirurgicala
-raspandirea infectiei la nivelul cavitatii abdominale (peritonita)
-ocluzia intestinala
-raspandirea infectiei prin sange la alte regiuni ale corpului (sepsis)
-sangerarile severe care nu se remit (opresc) in ciuda tratamentului.
Aproximativ 15-20% din crizele initiale de diverticulita necesita tratament chirurgical datorita perforatiei, ocluziei intestinale sau ineficientei tratamentului medicamentos de a stopa infectia. Rata de supravietuire dupa tratamentul chirurgical care nu este necesar de urgenta este de 99%, iar a celor necesare de urgenta, atunci cand se produce o perforatie este de 70%.
Tratamentul chirurgical implica extirparea portiunii afectate de colon (colectomie partiala) urmata de anastomoza portiunilor remanente (reconectarea celor doua capete).
Depinzand de severitatea si de natura simptomelor, pot fi necesare una sau mai multe interventii chirurgicale pentru a corecta problema. Atunci cand sunt necesare mai mult de o singura interventie chirurgicala, persoana in cauza va purta o colostoma in timpul dintre interventii. O colostoma consta intr-o procedura chirurgicala prin care portiunea superioara a intestinului este conectata la o deschidere abdominala (anus contra naturii). Materiile fecale sunt eliminate prin aceasta deschidere, intr-o punga speciala. Colostomia este eliminata atunci cand se face anastomoza.

Optiuni chirurgicale

Ca tratament chirurgical al diverticulitei, colectomia partiala implica extirparea portiunii afectate de intestin gros.

De retinut!

In cazurile persoanelor cu simptome usoare care doresc sa incerce modificarile in stilul de viata pe termen lung, poate sa nu fie necesar tratamentul chirurgical.
In cazul celor cu crize repetate de diverticulita, tratamentul chirurgical este recomandat.

Alte tratamente

Sus

In unele cazuri de diverticulita, abcesul abdominal se poate vindeca de la sine. In caz contrar, este nevoie de drenare chirurgicala. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui ac prin piele pana la nivelul abcesului si drenarea lichidului infectios. Tomografia computerizata (CT) ajuta la ghidarea acului pana la nivelul abcesului. Uneori, este nevoie de montarea unui tub de dren la nivelul abcesului.
Poate fi necesara uneori punerea in repaus a colonului. Aceasta se realizeaza prin restrictia completa a dietei si administrarea doar de lichide si nutrienti intravenos. Se monteaza un tub nazogastric pentru a elimina sucurile digestive de la nivelul stomacului.
Dupa 2-3 zile de repaus al colonului, se poate incepe o dieta usoara. Daca obstructia a fost rezolvata, nu este nevoie de tratament chirurgical. In sens contrar, este necesar in continuare repausul colonului. Daca nici asa nu se rezolva obstructia, se ia in considerare interventia chirurgicala extirparea portiunii de colon afectata.
Tratamentul alternativ al diverticulitei foloseste probiotice, care contin microorganisme care traiesc in alimente. Probioticele ajuta la mentinerea echilibrului natural al microflorei intestinale intr-un sens care sa fie benefic pentru sanatate. Studiile au aratat ca probioticele sunt eficiente in tratamentul cazurilor usoare si moderate de colite ulcerative, la fel ca si diareea sau colonul iritabil.

Citeste si

Arhiva
  • Peritonita bacteriana spontana Peritonita bacteriana spontana

    Generalitati Peritonitele sunt inflamatii difuze ale peritoneului (seroasa care acopera viscerele si peretele abdominal). Etiopatogenia lor este foarte diversa, aceasta fiind si un important criteriu de clasificare. Peritonitele bacteriene spontane sunt...citeste mai mult

  • Tulburarile gastrointestinale Tulburarile gastrointestinale

    Tulburarile functionale Inainte de a aborda in mod special tulburarile gastrointestinale, trebuie sa se cunoasca cateva detalii legate de tulburarile functionale. Tulburarile functionale sunt cele intalnite atunci cand sistemul digestiv nu functioneaza corect, de...citeste mai mult

  • Sangerarea rectala Sangerarea rectala

    Generalitati Sangerarea rectala cunoscuta in termeni medicali sub denumirea de hematochezie, se refera la eliminarea de sange (adesea amestecat cu resturi ale scaunului si/sau cheaguri de sange) din tractul digestiv, prin rect. Poarta denumirea de sangerare rectala...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
+1
Vezi toate clinicile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK