Cum pot sa-mi revin??

Buna.Multumesc ca ai citit pb mea. Stiu ca nu medicamentele sunt rezolvarea si nici nu-mi doresc sa devin dependenta de ele.Multumesc pentru sfaturi.

Si eu am asa ceva de o lună de zile ma confrunt cu asa ceva era intr un magazin de haine si dintr o data ma luat amețeală rau mi se imuiau picioarele mi sa înfundat urechea si imi bătea inima crede am ca o sa vad jos din picioare .... Si de atunci a trecut o lună și tot asa am doar cand ies afara nsh ce sa mai fac
Ve rog sa mi spuneti si mie o metoda fără pastile

De aproape 1 an ma confrunt cu starile de ameteala si stari de panica din orice.parca sunt mult mai precauta am ajuns în stadiul în care daca plec undeva nu plec fără pastile.cel mai mult ma ajuta calciu și mg (bine cred ca asta este doar in capul nostru)trebuie sa încerci sa te controlezi singur eu le-am tot aprofundat starile si nu este bine dar am învățat sa trec peste stiu ca este un atac de panica și nimic mai mult ...gandeste pozitiv..succes

Vorbește despre asta cu un psiholog.

in primul rand va multumesc ca a-ti citit pb mea.in mare parte cred ca stiu de unde mi se trage pb.cu cativa ani in urma sotul a plecat in it desi aveam o situatie destul de buna acasa.inainte de plecarea lui eram nedespartiti,eram tot timpul impreuna cu exceptia orelor cand era la serviciu.M-am trezit deodata singura,dar cu timpul m-am obisnuit.La catva timp l-am urmat si incepusem sa revenim la normal daca se poate spune asa.In oct 2006 a murit o bunica de-a mea care mi-a fost ca si o mama,de fapt tot ce stiu sa fac azi stiu de la ea.A fost o mare pierdere iar faptul ca noi eram acolo departe facea sa ne fie si mai greu.La o luna de zile o cunostinta de-a noastra a avut o pb cu politia din it si avea nvoie de ajutor.Era pb cu vizele pe atunci si eu am mers sa vb cu avocatul lui.La politie mi s-a dat o invitatie la procuratura unde a trebuit sa dau explicatii de cat timp sunt acolo si unde stau,ancheta,luat amprente si tot tacamul.Dupa care retinuta 5 zile alaturi de prostituate.In timpul anchetei am fost vazuta la fel ca ele cu toate ca nu aveam nici cea mai mica legatura.Si-au dat seama mai tarziu dar raul era deja facut.Dupa cele 5 zile m-au pus pe avion si m-au trimis in tara.La un moment dat in timpul zborului simteam ca daca sotul meu ar fi fost acolo toate pb ar fi luat sfarsit.Am venit acasa si bucuria ca sunt lg copii mei m-a facut usor usor sa uit prin ce am trecut.Dupa ceva timp au inceput sa apara starile acestea de frica de a sta singura si de a iesi singura.Da ca ieseam sa cumpar ceva aveam senzatia ca ma duc jos de pe picioare.Acum tot timpul tb sa fie cineva cu mine,nici macar cu masina nu mai merg singura,eu care am mers singura in it 400 de km.Am fost la un psihiatru si mi-a dat tratament doar ca starile se accentuau dupa ce l-am inceput.a schimbat apoi tratamentul,dar am luat cateva pastile si apoi am renuntat.Sotul meu spune ca nu medicamentele sunt cea mai buna solutie si sunt si eu constienta de lucrul acesta doar ca nu stiu ce metoda as putea aplica sa pot redeveni pers care am fost.
Va multumesc!

Se pare ca esti o persoana sensibila, in orice caz. Poate nu in ultiul timp nu ti s-a intamplat nimic, dar posibil ca pe parcursul vietii (al coplariei, adolescentei) comportamentul unor persoane din jurul tau sa fi fost neadecvat si de aici nesiguranta ta. Oricum, este un pas inainte ca esti realista si incerci sa te autoconvingi ca nu se va intampla nimic rau. Mergi la psihoterapeut, la psiholog?