Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Atacurile de panica..cosmarul meu de zi cu zi.. raspuns medic

Anxietate
Intrebare postata de georgiana881018 cu 13 ani in urma

Buna tuturor....am 22 de ani si sufar de aceasta boala de mai bine de 5 ani..am fost la psihoterapeuti,m-am tratat cu o gramada de medicamente...si ink ma tratez..am ajuns in stadiul in care sa fiu interanta in spital...nu s-a schimbat nimik...aam avut o copilarie frumoasa.linistita nu mi s-a intampat nimic ce ar putea sa declanseze aceasta boala..si totusi viata mea a devenit o lupta continuua...si plang mereu...pentru ca nu mai am sperante...nimeni nu ma crede...nimeni nu ma intelge..e dureros..eu sunt o persoana deschisa,solara,sociabila care isi doreste sa faca atatea in viata..dar din pacate aceste stari sunt mai puternice decat mine.....imi vine ft greu sa ies din casa...imi este frica ca aceste atacuri de panica imi revin ..si e exact asa....transpir enorm,simt cum ma trec caldri in tot corpul,inima imi bate ft tare,ma simt slabita fara putere,ametesc si picioarele mi se inmoaie,simt ca fata imi ia foc si gura mi se usuca.....in momentele acelea simt ca toti ochi sunt atintiti spre mine si imi vine sa itru in pamant de rusine...gandul ca trebuie sa particip le vreun eveniment ma inspaimanta in lok sa ma bucure...am emotiii mereu...daca trebuie sa merg al un supermarket si stiu ca va fi aglomerat prefer sa ma lipsesc de chestia ce am nevoie..am obosit..nu mai pot trai asa..ma gandesc deseori sa-mi iau viata dar eu...iubesc viata si vreau sa fiu fericita,,sanatoasa..plang si acum pentru ca sunt trista..vreau sa fiu si eu o persoana normala..atat imi doresc numai..multa sanatate tuturor..

Raspunde la intrebare!
Raporteaza Raporteaza intrebarea: "Atacurile de panica..cosmarul meu de zi cu zi.."
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez intrebarea pentru:

Spam
Categorie gresita
Abuz

Raspunsuri (76)

Psihoterapeut Florentina Bocai MPsihoterapeut Florentina Bocai este un medic autorizat SFM (acum 13 ani)

Draga Geogiana,
Am sa iti spun de la inceput ca in cazul atacurilor de panica e foarte mult de munca mai ales cu propria minte iar un psiholog te poate ghida , te poate sustine in acest proces de descoperire si transformare interioara dar...
,,cum sa faci altfel,, asta vei face tu, e responsabilitatea ta.
Nici un medicament nu poate face minuni ci doar credinta si dorinta ta de a a schimba ceva , de a incepe un nou drum!
Psihologul poate avea un rezultat bun doar cu ajutorul tau.
Apeleaza cu incredere la un psiholog specialist din orasul tau si mergi inainte cu credinta !
Mult succes,

Psiholog FLORENTINA BOCAI

Cabinet Individual de Psihologie
B-dul Iancu de Hunedoara 35 ,
Reper metrou P-ta Victoriei, Dorobanti, sect 1 ,Bucuresti
Tel. programari : 0751.161.079/ 0733.413.089.
E-mail: [email protected]

 Psihoterapeut  Florentina BOCAI
  www.florentinabocai.ro
                                                                                                         
Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Psihoterapeut Florentina Bocai
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Psihoterapeut Florentina Bocai
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz

Esti medic si vrei sa te promovezi?

Raspunde intrebarilor din grupul Anxietate.

Inscrie-te aici!
Mariana (acum 10 ani)

Buna ziua , daparoxul se poate lua cu tagretol ? Daca ati putea sa imi raspundeti . Va multumesc

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
floare_de_colt_000 (acum 13 ani)

Georgiana,stiu prin ce stari treci pentru ca am avut si eu asa ceva timp de 12 ani.Am incercat tot ce era omeneste posibil,dar fara rezultat .De 6 ani sunt alt om.
Iti pot da informatii suplimentare pe mail [email protected]
sanatate!

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de floare_de_colt_000
1
Raspunde Raspunde la comentariul postat de floare_de_colt_000
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
buduroi irina (acum 13 ani)

multumesc.as vrea sa va urmez sfatul

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
geanina (acum 13 ani)

trec prin aceasi situatie, te inteleg perfect; spre deosebire de tine eu am avut o copilarie diferita, iar asta m-a marcat, si acum incerc sa-i ajut pe cei din jurul meu.Acum 2 sapt. am inceput sa ma simt foarte rau, iar asta din cauza anxietatii care s-a descontrolat; acum sunt sub tratament psihiatric si psihologic iar sotul meu nu a fost la servici pt a ma ingrijii.
Inca ma simt destul de rau ,dar STIU ca o sa treaca.trebuie sa ai rabdare si sa crezi cu adevarat, si sa stii ca NU esti singura. Multa sanatate.

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Marina (acum 13 ani)

Te inteleg perfect. Si eu am avut si inca mai am (dar muuuuuuuuuuuuuuuuult mai putin) aceasta problema. Am aceeasi varsta ca tine si a debutat la 18 ani. Noroc ca apucasem sa termin liceul ca nu stiu ce ma faceam altfel... Vreau sa iti spun ca am avut o copilarie foarte fericita, deci nici un motiv sa fac asa. Pur si simplu o labilitate psihica.
Stii ce am facut? Am infruntat situatia. Asta dupa cativa ani in care tot asa ca tine am evitat sa merg acolo si dincolo si cand mi se zicea "mergem la un concert!" eu ma gandeam "Si daca fac atac de panica?! mai bine nu merg!". Pana la urma am invatat sa imi controlez starile si daca simt ca ma apuca, imediat imi gasesc de treaba: sun pe cineva, dau un sms, scriu ceva, vorbesc cu cineva, trebaluiesc etc, in functie de locul unde sunt. Nu am nici o problema in a merge undeva de unde stiu ca pot pleca. Problema apare cand stiu ca nu pot pleca asa usor de undeva, dar incerc sa nu ma gandesc. Mai am cateva etape de parcurs pana la a redeveni un om normal, dar am incredere ca voi reusi cu ajutorul oamenilor apropiati. Nici pe mine nu ma inteleg foarte bine toti cei apropiati, insa le-am epxlicat si au inteles ca trebuie sa ma ajute.
Daca vrei mai discutam aici, poate te mai pot ajuta :) Stiu cat de greu si de ingrozitor poate fi...
Te pup

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
georgiana (acum 13 ani)

ceao marina...iti multumesc frumos pentru mesajul tau si pt faptul ca ma incurajezi....la mine a inceput ink de cand eram in liceu...de prin a 10a...a fost groaznik crede-ma si ink este....sti cume cand esti al liceu...sunt ani cei mai frumosi si cand vezi ca nu te poti bucura de ei...cand nu esti in stare nici macar sa iesi pana la chiosc sa-ti iei cv de mancare doar de frica ca sunt o gramada de elevi in curte si ac se vor uita toti la tine??!!...sau...dimineata cand mergeam la sc...si aveam niste emotii ft puternice...transpiram ingrozitor si picioarele mi se inp***am ca abia mai reuseam sa umblu...sau cand aveam careu..nu mai vb..daca stiam cu o sapt in urma ca vom avea eram agitata deja...simteam mereu emotii...si ink le simt...zi de z...si fara nici un motiv..crede-ma....sti ce e mai dureros?? cand vad ca viata trece pe langa mine si eu nu m-am bucurat de ea....desi imi doresc sa ies cu prieteniii sa merg al film..in centru comercial...sa pot merge linistita pe strada fara sa mai fiu atat de agitata...crede-ma ca incerc si eu sa fiu tare si mai ales sa infrunt situatii de care imi este frica dar cand vad ca la fata locului starile mele sunt aceleasi...at imi vine sa mor...si plang cand aj acsa pt ca ma urasc pt ceea ce mi se intampla...uite eu iti las id meu si vb mai multe acolo daca vrei..aura88aura mai vb...te pup si multa multa sanatate

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
sal (acum 13 ani)

iti scriu pentru k la tine m-am oprit cu cititul si eu sufar de atacuri de panica sau depresie nu styu ce sa mai cred despre mine,am avut in familie niste probleme si aku viata pentru mine e neagra,tb sa ma intorc in Romania peste o luna si de cateva zile ma gandesc doar k voi muri si k avionul se prabuseste cu toate ca nu e prima oara cand circul cu avionul sau cel putin am impresia k mi se va intampla ceva rau pe drum,as face orice sa nu plec cu avionul dar imi doresc mult sa ajung acasa de anul nou.dc.imi poti da un sfat il accept cu placere!merci si mult succes si tie!

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Marina (acum 13 ani)

Stiu ce zici, simteam acelasi lucru. Si acum ma gandesc ca la 18-19 ani eu in loc sa ies cu prietenii in club, stateam acasa de frica atacurilor de panica. E GROAZNIC! Ma urasc si acum pentru asta si pentru labilitatea mea. Dar ce sa fac?! Lupt si nu ma dau batuta ca stiu ca numai de mine depinde vindecarea, de nimeni altcineva! Iti dau add, poate mai vbim. Te pup

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
lara (acum 13 ani)

Eu am 30 ani si am atacuri de panica de 3 ani. Asa ca te inteleg foarte bine!!! Dar vreau sa-ti spun ca in toti acesti 3 ani am asteptat sa imi treaca, insa cu speranta ca altcineva va face sa-mi treaca (un psiholog, un medicament, sotul sau oricine altcineva)! De curand am descoperit insa ca nimeni nu poate lupte cu aceste probleme in locul meu! Si daca tot astept sa imi rezolve altii problemele, iata ca ele nu se rezolva. Am citit mult pe net ref la acest subiect.... Si am tras concluzia urmatoare: in fiecare zi trebuie sa fac 1-2-3 lucruri pe care de fapt nu vreau sa le fac, de frica atacului de panica. Si tot asa, azi-maine-poimaine, cand mai adaug alte 3-4 lucruri noi..... si cam de fiecare data constat ca cele de care imi era frica acum 1 saptamana au devenit obisnuinta, si nu mai imi provoaca frica.... Cred ca va mai dura mult, dar simt ca sunt pe drumul cel bun. Iti doresc putere! Si fii sigura ca vei reusi! Am gasit pe net foarte multi care au sau au avut aceste probleme (nici nu imi inchipuiam ca pot fi asa de multi), si, din cate am vazut, nu a murit nimeni din asta. Ba dimpotriva, foarte multi s-au vindecat. Asa ca sigur si eu, si tu, vom ajunge, mai devreme sau mai tarziu, sa scapam de aceste probleme. CURAJ!

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
1
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
georgiana.. (acum 13 ani)

buna...e adevarat ca sunt o gramada de persoane care sufera de acesta ^boala^..nici eu nu credeam ca sunt atatea persoane ...crede-ma pana cand am intrat pe net si m-am documentat amanuntit despre acest subiect.....sti...eu eram sigura ca sunt unik care are aceste simptome...si acuma cand vad cate persoane sufera ma doare...dar in acelasi timp,imi da curaj sa merg inainte....imi dati voi curaj pt ca eu sincer..de multe ori simt ca nu mai am putere sa lupt....deja sunt 5 ani din viata mea de chin zi de zi...macar o zi daca as avea in care sa ma simt linistita....fara emotiile astea,durerile astea din piept..cat imi doresc sa-mi dispara..stiu ca totul depinde de noi...stiu...dar pe mine starile astea m-au deprimat enorm...eu sunt o fire pozitiva...doar ca at cand vezi ca tu iti dai toata silinta sa te controlezi...si nu reusesri e dureros....si ajung sa ma deprim si mai tare..si at ma inchid in mine..si plang ca simt ca nu mai am nici o speranta..mie boala asta mi-a distrus viata....aniii cei mai frumosi....si ink mi-o distruge...am sa incerc sa gandesc pozitiv...sa fiu mai optimista desi e ft greu....te pup si iti doresc multa sanatate ...de asta avem nevoie doar ca restul se face treptat..:)

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Addys_2006 (acum 13 ani)

Buna Gerorgiana , ma numesc Adrian am24 de ani si eu am avut atacuri de panica cam 2-3 luni intr o vara apoi au trecut , insa de la varsta de 18 ani am o oboseala psihica si depresie cam des ,e foarte greu si te inteleg , vad ca multi sunt in situatia asta , incerc sa mi pastrez credinta in D zeu sa fac sport in special ( alergari sau fitness) si sa imi mentin calmul , vad ca sunti atati de multi tineri care sufera , atatia oameni bolnavi si nu inteleg de ce !!! Iti las id ul meu addys_2006

Numai bine si fii tare

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Black Rose (acum 13 ani)

Stiu cum te simti, pt. ca si eu am avut niste probleme de gen, dar totusi diferite. Niciodata nu mi-a fost teama de ceva anume, dar in urma cu aprox. un an am avut niste stari groaznice, fara motiv, aceste constand in insuficienta respiratorie. Nu poate nimeni sa inteleaga cum m-am simtit, daca nu a trecut prin asta. Pur si simplu ma sufocam, mai exact aveam senzatia ca ma sufoc, iar aceasta stare ma facea sa intru in panica Noaptea era groaznic, ziua aveam activitati si uitam de problema asta. Starile astea au durat 1 saptamana, apoi au incetat datorita autocontrolululi, apoi au revenit dupa o vreme. Intr-o zi am ajuns la urgenta, doctorul de garda a zis ca e pe baza de stres, mi-a facut EKG la inima, a iesit perfect, mi-a luat sange - doar o scadere de calciu, nimic mai mult, m-a consultat la plamani-totul ok. Mi-a spus sa nu ma mai stresez ca sunt prea tanara(24 ani) ca ar fi pacat sa ajung sa iau pastile din cauza asta. Dar eu tot nu pricep care sunt cauzele, pentru ca ma consider o persoana puternica si inca de mica am facu fata stresului in orice situatie. Efectiv m-am simtit ca o nebuna in camera de urgenta: teoretic sunt sanatoasa, dar eu am senzatia ca nu pot sa respir, ca nu-mi ajunge aerul in plamani. Au fost cele mai groaznice momente din viata mea....Sa simti ca te sufoci...cand ai atata aer in jurul tau,..Starile au inceput sa se rareasca de la sine, datorita autocontrolului si credintei in D-zeu. Uneori mai am senzatia ca nu am aer, dar ma autocontrolez, ma gandesc la altceva, ma rog la D-zeu si ma simt mai bine. Poate intradevar e pe baza de stres, desi pt. mine e o mare dilema. Sunt o persoana echilibrata, imi place sa particip la evenimente si sa fiu in centrul atentiei, sa cunosc oameni noi, sa calatoresc, sa fiu inconjurata de prieteni, sa rad, sa fac tot ce e frumos...si totusi soarta ne incearca uneori. Trebuie sa fi tare, sa crezi in D-zeu(pe mine ma ajuta enorm), vorbeste cu un mentor(un preot mai degraba, decat un psiholog), asculta muzica instrumentala, ia-ti un animalut(un papagal, orice), pe mine ma ajuta toate astea, iesi in lume, fa-ti prieteni noi, indragosteste-te, fi frumoasa si ai grija de tine. Multa sanatate si NICIODATA sa nu te mai gandesti sa-ti iei viata -pentru ca D-zeu ti-a dat-o ca sa o traiesti la maxim, sa iubesti, sa muncesti, sa ai o familie si sa nu iti pierzi credinta si speranta niciodata. Ai inteles?

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
buduroi irina (acum 13 ani)

ma bucur pt tine.si eu sufar de acceasi boala si sper ca intr-o zi sa pot spune ca am invins.multumesc

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
katy86 (acum 13 ani)

cand citesc aceste randuri imi dau lacrimile.simt durerea voastra cum o simt si e p a mea.am 24 d ani si de aprox 3 luni trec prin diferite stari asemanatoare.pana sa ma imbolnavesc eram o tanara plina d viata d dorinte si d vise.de 3 luni sunt alt om.d la o simpla palpitatie am ajuns la stari infioratoare in care credeam ca mor.singurii care mi-au fost aproape au fost parintii mei.eu sunt din constantadarstudiez in buc.gandul k avea sa maintorc la bucma coplesea.mama atrecut si ea printr-o depresie side 2 ani face tratament cu cipralex.tata la fel a urmat un tratament la fel si bunica mea.dr noastra psihiatra face glume pe seama acestei boli d fam sa ii zic asa.stiu cum e sa iti fie frica sa cobori pana la chioscstiu cum e sa iti fie frica sa manaci si sa nu mai simti nici o picatura d viata in tine nici o bucurie desii viata e plina d lucruri frumoase.am trecut prin atatea stari d rau ca mi-ar lua o zi sa va povestesc...insomnii,agitatie 24d ore,stari d voma,ameteli uscaciunea gurii am slabit 13 kg am ajuns d la 62 la 49...m-am dereglat hormonal si mi-a aparut nodul la san...de aprox 2 luni fac tratament cu xanax si seroxat.ma simt multumesc lui D-zeu mai bine dar tot nu pot sa ma comport ca un om normal.in fiecare dimin ma trezesc cu gandul ca e o noua zi d tres si singura bucurie mi-a ramas somnul cand ma refugiez si mai uit.suntem niste oameni normali prinsi in propiul psihic.stiu k nimeni nu ne intelege daca nu a trecut prin asa ceva.trebuie sa avem multa credinta in bunul D-zeu si in noi.trebuie sa ne luam inima in dintii si sa infrangem boala asta pt k avem o viata in fata.e trist ca tot mai mult tineri sufera de depresieatacuri d panica si tot felul d tulburari.singurul sfat pe care pot sa il dau e cu D-zeu inainte si sa nu va ganditi nici o sec ca sunteti singuri.atunci cand e cel mai greu roaga-te si vei simtii ca nu esti singur si toate trec mai usor.eu de zile m-am desprins de fam am venit in buc si a trebuit sa imiiau viata in san sa imi infrunt sec cu sec temerile...singura fata care o consideram prietena mea si-a batut joc d mine si se muta d la mine din casa,fam e la 240 d km ca si iubitul meu...dar ganditi-va ca se poate si mai rau.sunt oameni cu boli incurabile care nu stiu cate clipe de viata mai au si sunt constienti d asta.deci se poate si mai rau.puterea sta in noi...noi suntem propii psihologi.dar trebuie sa avem incredere si in tratamentul medicamentos pt k am vazut minuni la mine in casa.mama mea era cu lumanarea la cap la inceputul tratamentului iar acum e o doamna bine vesele si plina d viata.si bunica mea la fel si tata...v-asi scrie mai multe dar nu vreau sa ingreunez sufletului nimanui cu problm astea...multa sanateate si un singur lucru.mergeti la Biserica cat puteti d des,faceti-va seara o rugaciune si cititi 40 d zile Paraclistul Maicii Domnului...D-zeu nu ne lasa oricat d la pamant am fii.

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
popescu claudia (acum 13 ani)

stiu prin ce treci,te cred si mai ales pe mama ta si eu am luat cipralex dar nu am suportat reactiile adverse,m luat coaxil am lut effectin acum iau welbbutrin,am aproape 2ani de cand iau si acum ma gandesc dimineata cand m trezesc daca astazi mie rau daca nustiu ce..... si tot asa,si eu am fost foarte bolnava ajungeam in fiecare saptamana pe la urgenta si multe altele daca vrei s mai comunicam iti dau id meu clauddya_85,eu am 25 de ani si mam imbolnavit de la 24 trebuie sa fim tari

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
andrei (acum 13 ani)

bah fratilor....sincer cand am avut prima oara aceste simptome...nu ma gandeam ca asta e o boala sai spun asa....mie mi se intampla sincer de la marijuana....si kkturi de prafuri.....shop...mai multe.....
Nu am decat o luna cam asa de cand am simptomele care le enumerati oi mai sus....si eu incerc sami stapanesc rusinea,teama cand e aglomeratie..... mereu vad ochi atintiti spre mn.....parca nu am curajul sa privesc pe cnv drag face to face.....nu am curaj sa merg la un magazin....incerc sa evit aglomeratiile....astept si eu un sfat....stiu ca in mom de astea tre sa......asculti ...chiar e nev de un sfat.....va multumesc

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
katy86 (acum 13 ani)

trebuie sa mergi neaparat la un specialist.incearca mai intai la un psiholog iar daca nu te simti bine dupa sedintele astea mergi la un psihiatru.asta nu inseamna k esti nebun stai linistit.e doar o tulburare d comportament.2 din 3 fem sufera d asa ceva numai k unii au curaju sa ceara ajutor si sa recunoasca altii nu.sa nu stai asa.spune-i dr absolut tot indetaliat.prafurile d la shop si marihuana distrg sistemul nervos si celule nervoase care nu se mai refac cdecat urmand tratament corespunzator.si dak iti da tratament nu te speria nu e ceva rusinos.inceputul e greu...ai incredere in mine si asculta-mi sfatul.cu astea nu e d joaca

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
andrei (acum 13 ani)

katy86 ms mult pentru sfaturi.la mn se intampla f rar dar le simt.vezi tu ca la mn au alta natura.......sunt rare...ma simt bine...numai ca unde e aglomeratie cateodata o iau .......si eu cu tel:))caut ocupatie.....lasa-mi idul tau daca vrei.....sa te mai intreb....ca sunt multe tare care as vrea sa le aflu in lg cu starile astea....ms mult oricum...

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Lara (acum 13 ani)

Andrei, sa nu lasi probleme astea nerezolvate.... pentru ca eu asa am facut. La inceput, cand am avut primele simptome, mai discrete...asa.... si mai putin deranjante.... nu am facut absolut nimic. Am considerat ca o sa treaca de la sine. A inceput cu stari mici de disconfort cand stateam de vorba cu oameni necunoscuti (meseria mea imi cerea asta), apoi am ajuns sa am probleme inclusiv la relationarea cu cunoscutii, si abia apoi am facut atacurile de panica "ca la carte". Si e pacat, pentru ca in timp am devenit o cu totul alta persoana decat fusesem. Acum imi pare rau, pt ca sigur ar fi fost mult mai simplu daca le acordam importanta la inceput, dar tot ce pot sa fac e sa dau sfaturi macar altora, iar pentru mine, sa incerc sa rezolv ceea ce mi se intampla acum. Si lasa prafurile, ca nu duc la nimic bun. Nici fumatul nu e bun deloc, nici alcoolul, nici cofeina..... Dar noi alegem: le vrem pe astea sau vrem sanatate si liniste. Eu, de ex, ma incurajez singura sa ma las de fumat.... sper sa reusesc..... Va pup pe toti si va urez multa putere in lupta asta, care e grea, dar pe care TREBUIE sa o castigam, fiecare dintre noi.

Raporteaza Raporteaza comentariul postat de Aishaa
0
Raspunde Raspunde la comentariul postat de Aishaa
×
Pentru a vota trebuie sa fiti autentificati!
×

Doresc sa raportez raspunsul pentru:

Spam Abuz
Pag 1 din 4

Raspunde

×
×
Felicitari! Raspunsul a fost postat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost editat cu succes! Felicitari! Raspunsul a fost sters cu succes!
Se incarca...

Cauta

Nu ai gasit ce cauti? Cauta intrebari similare sau adauga o intrebare noua.

Adreseaza o intrebare!

Comunitatea SfatulMedicului este pregatita sa raspunda la intrebarea ta!

Adreseaza o intrebare

Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie, ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.

Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare, informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.

SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel. Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.