ventricul cardiac
Tulburari de ritm cardiac - aritmii cardiace
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Activitatea electrica a inimii Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai doua. Atriul drept primeste prin vene sangele sarac in oxigen care revine din organe spre inima si il dirijeaza spre ventriculul drept. Acesta trimite sangele in plamani unde se oxigeneaza inainte de traversarea atriului stang pentru a fi dirijat in ventricolul stang. Ventriculul stang, fiind cel mai voluminos, pompeaza sangele in artere si de aici in intreg organismul. Pentru ca inima sa pompeze sangele cat mai eficace miliardele de celule din camerele superioare si din ventricole trebuie sa... [continuare]
Malformatii cardiace congenitale
Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog
Generalitati Malformatiile cardiace congenitale sunt prezenta la circa 0.8-1% dintre nou nascutii vii si reprezinta malformatiile congenitale cele mai des intalnite la nou nascut. In Romania, in lipsa unei statistici exacte, nu se cunoaste numarul exact de copii nascuti anual cu malformatii cardiace congenitale, insa numarul lor se estimeaza a fi in jur de 1000/an. Congenital inseamna din nastere (existent la nastere). Termeni folositi frecvent sunt: defecte cardiace congenitale, boli cardiace congenitale, malformatii cardiace congenitale sau boli cardiovasculare congenitale. Cuvantul “defect” (sau varianta sa stiintifica - malformatie) este mai corect decat cel de “boala”. Un defect cardiovascular congenital apare atunci cand inima sau vasele mari din apropierea acesteia nu se dezvolta in mod normal (sunt formate incorect- malformate) inainte de nastere (in viata intrauterina). Inima (cordul) normal Inima normala are patru camere: atriul drept si cel stang,... [continuare]
Insuficienta cardiaca cronica
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Insuficienta cardiaca cronica este determinata de incapacitatea cordului de a asigura un debit de sange corespunzator necesitatilor metabolice ale organelor si tesuturilor. Functiile inimii pot fi diminuate in contextul unor afectiuni ale miocardului, (miocardita, infarct miocardic, boli degenerative ale fibrei miocardice) sau printr-o suprasolicitare de volum sau presiune. Tipuri de insuficienta cardiaca In functie de localizare si evolutie clinica sunt descrise diferite forme: - Insuficienta cardiaca stanga este declansata de hipertensiunea arteriala, boli valvulare aortice (stenoza si insuficienta aortica), cardiopatii ischemice. Se manifesta clinic prin dispnee, fatigabilitate, palpitatii, iar pentr [continuare]
Stenoza mitrala – abordare a patologiei valvulare cardiace
Dr. Sebastian Pale
Medic cardiolog
Introducere Patologia valvelor cardiace pot fi impartite, din punct de vedere al fiziopatologiei, in patologii valvulare care obstructioneaza fluxul sanguin – stenoze valvulare (ex. stenoza mitrala, stenoza aortica, stenoza tricuspidiana, etc.) – si patologii valvulare caracterizate printr-o inchidere incompleta a valvei – insuficiente valvulare (ex. insuficienta mitrala, insuficienta aortica, etc.) Fiziologia valvelor Pentru a intelege mai bine manifestarile si semnele unei patologii valvulare trebuie inteles felul in care acestea functioneaza si rolul lor in circulatia sangelui. Este cunoscut faptul ca inima este formata din patru camere: doua atrii si doua ventricule; Separarea intre cele patru camere se face prin intermediul a doua valve, care au rol in curgerea unidirectionala a sangelui – dinspre atrii spre ventricule. Astfel ca: intre atriul stang si ventriculul stang gasim valva mitrala, iar intre atriul drept si ventriculul drept gasim valva tricuspida. De... [continuare]
Principalele afectiuni care pot conduce la insuficienta cardiaca
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Insuficienta cardiaca este o afectiune care se caracterizeaza prin imposibilitatea muschiului inimii de a pompa suficient sange pentru a satisface nevoile metabolice ale organismului. Afectiunea se manifesta cu precadere in randul persoanelor de peste 65 de ani, a celor obeze sau care au suferit deja un atac de cord. Barbatii prezinta un risc mai crescut decat femeile. Insuficienta cardiaca se poate manifesta pe partea stanga a inimii, pe partea dreapta a cordului sau pe ambele parti. Practic, inima este formata din patru camere, cate un atriu si un ventricul pe fiecare parte. Atriul primeste sangele, iar ventriculul il pompeaza. Insuficienta cardiaca apare cand oricare dintre aceste camere ale inimii isi pierde capacitatea de a asigura debitul sangvin in conditii normale. In lipsa unui flux sangvin adecvat, aportul de oxigen si substante nutritive in organism este insuficient, astfel ca organele ajung sa functioneze deficitar. Cauze Anumite afectiuni, cum ar fi... [continuare]
Displazia aritmogena de ventricul drept
Autor: SfatulMedicului
Ce este displazia aritmogena Displazia aritmogena de ventricul drept este o forma rara de cardiomiopatie. Pacientii cu aceasta patologie vor avea tesut fibros sau tesut adipos in locul tesutului muscular al inimii, in ventriculul drept. Astfel ventriculul drept isi pierde functia de contractie si relaxare. Tesutul fibros sau adipos ce inlocuieste miocardul va avea consecinte si asupra electricitatii inimii, aparand deseori aritmii. Displazia aritmogena de ventricul drept este numita si cardiomiopatia de ventricul drept. Stadiile displaziei aritmogene de ventricul drept In evolutia patologiei putem intalni mai multe stadii. Acestea sunt: 1. Stadiul conservativ . Nu aveti simptome, dar puteti experimenta aritmii in timpul efortului fizic. Rezultatele testelor sunt normale si nu exista inca dovezi ale unei patologii de ventricul drept. 2. Stadiul electric . Creste riscul de a avea aritmii ventriculare maligne si deci riscul de stop cardiac si deces. Prin efectuarea... [continuare]
Aritmia cardiaca la copii: cauze, diagnostic si tratament
Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog
Ce este aritmia cardiaca Aritmia reprezinta orice modificare a ritmului regulat si constant cardiac. Daca copilul dumneavoastra are aritmie, inima acestuia va bate prea repede sau prea incet sau va avea un ritm neregulat. Aritmia poate fi rezultatul unei patologii organice precum un defect cardiac congenital sau poate fi consecinta unui factor extern. Inima copilului este mai sensibila in mod normal, ceea ce inseamna ca si actiuni precum efortul depus in timpul unui joc sau plansul pot declansa o aritmie. Desi majoritatea aritmiilor sunt inofensive, unele dintre ele pot fi amenintatoare de viata. Tahicardia (frecventa cardiaca crescuta) sau bradicardia (frecventa cardiaca scazuta) vor afecta abilitatea de pompare a sangelui, avand efecte ulterioare asupra tuturor organelor din corp. Fiziopatologie Actiunea de pompa a inimii este intretinuta cu ajutorul functiei electrice cardiace. Curentul electric traverseaza o retea precisa din interiorul inimii, generand semnale... [continuare]
Ce este terapia de resincronizare cardiaca? Terapia de resincronizare cardiaca, cunoscut si ca stimulare biventriculara, este un tratament interventional utilizat pentru a reda ritmul cardiac normal pacientilor selectati. In mod uzual, multe aritmii sunt controlate cu ajutorul medicatiei antiaritmice si a unui dispozitiv tip Pacemaker dual sau cardiostimulator. Acest pacemaker clasic va avea doua sonde: una instalata in atriul drept si una in ventriculul drept. Ce este un peacemaker si cum functioneaza? Pacemaker-ul cu functie de resincronizare cardiaca este un dispozitiv cu 3 sonde: o sonda in atriul drept si cate una in fiecare dintre cei doi ventriculi, motiv pentru care se mai numeste si pacemaker (sau cardiostimulator) biventricular. Resincronizarea cardiaca este necesara atunci cand cei doi ventriculi (drept si stang) nu se contracta sincron, provocand tulburari de conducere. Prin instalarea celor doua sonde se va permite un control simultan al ambelor cavitati... [continuare]
Riscul cardiac ascuns al sportivilor: ce trebuie sa stim despre moartea subita
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Ce este moartea subita cardiaca? Moartea cardiaca subita are, in general, la baza o afectiune a inimii si poate fi cauzata fie de anomalii structurale ale cordului, fie de tulburari care apar in contextul unei inimi cu structura normala. Moartea cardiaca subita reprezinta cea mai des intalnita cauza de deces subit la sportivi, cu o variatie intre 1/40000 si 1/80000 de decese anuale raportate la numarul de sportivi. Cum se manifesta? Practicarea unui sport reprezinta o metoda excelenta de mentinere a starii de sanatate, avand numeroase beneficii in ceea ce priveste reducerea factorilor de risc cardiovasculari, sensibilitatii la insulina, greutatii si tensiunii arteriale. Conform studiilor, practicarea cu regularitate a activitatii fizice reduce semnificativ riscul de boala coronariana si deces, insa daca persoanele asociaza tulburari cardiace, practicarea exercitiilor poate conduce catre moarte cardiaca subita. Din cauza faptului ca definitia unui atlet nu este bine... [continuare]
Inima sportivului: cand performanta ascunde riscuri – bolile cardiace ascunse la sportivi
Autor: SfatulMedicului
Sportul si inima Sportul este sinonim cu sanatatea, vitalitatea si longevitatea. Exercitiul fizic regulat imbunatateste functia cardiovasculara, scade riscul de boli cronice si contribuie la echilibrul psihic. Totusi, in spatele performantelor deosebite si al efortului intens, inima sportivului trece printr-o serie de transformari adaptative care, desi fiziologice, pot semana cu boli cardiace. Aceasta suprapunere creeaza uneori confuzie atat pentru sportivi, cat si pentru medici, iar lipsa unui diagnostic corect poate insemna trecerea cu vederea a unor afectiuni grave, cu risc de moarte subita pe teren. Ce inseamna „inima sportivului”? „Inima sportivului” este un termen medical care descrie modificarile structurale si functionale ale cordului la persoanele care practica sport intens si de performanta. Aceste schimbari sunt rezultatul antrenamentelor regulate, de mare intensitate, care solicita sistemul cardiovascular la maximum. Printre adaptarile considerate... [continuare]
Insuficienta mitrala – regurgitare mitrala
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Afectarea aparatului valvular se caracterizeaza prin alterarea functiei de supapa a uneia sau mai multor valve, ca urmare a unor leziuni anatomice (valvulopatii organice) sau perturbari functionale (valvulopatii functionale) tipul de defect fiind stenoza sau insuficienta. Insuficienta este defectul prin care un orificiu nu se inchide perfect intr-o anumita faza a ciclului cardiac, permitand intoarcerea in sens retrograd a sangelui, spre cavitatea din care a fost evacuat, in care presiunea este mult mai mica. Astfel ca, reintoarcerea in sens retrograd va produce sufluri de regurgitare. La nivelul cordului poate exista o singura valvulopatie, dar frecvent gasim asocieri de valvulopatii, pe acelas orificiu sau la orificii diferite, unele fiind organice altele fiind functionale. Atunci cand la acelasi orificiu se asociaza stenoza si insuficienta trebuie stabilit care este defectul dominant. Insuficienta mitrala Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin... [continuare]
Bolile cardiovasculare si impactul lor asupra sanatatii
Dr. Liudmila Frunza
Cardiologie
Generalitati De cele mai multe ori, pentru pacienti, termenul de boala cardiaca este sinonim cu cel de boala coronariana ischemica (aceasta se caracterizeaza prin ingustarea progresiva a lumenului vaselor coronare, cele care asigura perfuzia inimii). Boala cardiaca este insa un termen mai complex ce include boli ce afecteaza mult mai multe structuri si functii ale inimii si include: - boala coronariana ischemica (inclusiv infarctul miocardic acut), - aritmii, tulburari de conducere (atrio-ventriculara si intraventriculare), - insuficienta cardiaca, - valvulopatii congenitale sau dobandite, - malformatii congenitale, - cardiomiopatii, - boli pericardice, - sindrom Marfan si boli ale aortei, - boli vasculare, - boala hipertensiva. Se considera ca bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in foarte multe tari, cum ar fi Anglia, Canada, Statele Unite, insa si Romania. De aceea specialistii insista asupra importantei recunoasterii simptomelor si... [continuare]
Cardiomiopatia hipertrofica
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Cardiomiopatia hipertrofica(CMH) este un defect genetic in care miocardul (muschiul inimii) se ingroasa anormal, in absenta supraincarcarii de volum sau presiune. Miocardul ingrosat poate afecta sistemul electric al inimii, punand viata pacientului in pericol prin batai anormale ale inimii (aritmii) si uneori, moartea subita. In unele cazuri, muschiul cardiac largit nu mai este capabil sa se relaxeze intre batai, asa cum face in mod normal, si astfel nu mai primeste sange oxigenat, necesar pentru desfasurarea normala a activitatilor cardiace. In cazuri rare, miocardul ingrosat reduce capacitatea inimii de a pompa sange in mod eficient catre organism. Cauze Cercetatorii au descoperit ca defectele genetice sunt cauza principala a cardiomiopatiei hipertrofice. Persoanele care au in familie cazuri de cardiomiopatie hipertrofica sunt cele mai expuse la aceasta boala si ca urmare, au o speranta de viata mai mica comparativ cu restul populatiei. In aproximativ... [continuare]
Stenoza mitrala
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Stenoza mitrala este o afectiune cardiaca care consta in ingrosarea valvei mitrale. Aceasta devine rigida, nu se mai poate deschide in totalitate, astfel ca sangele trece cu greutate in timpul diastolei prin orificiul stenozat. Afectiunea poate cauza diferite complicatii, precum aritmii cardiace (anomalii ale activitatii electrice, care sunt percepute de pacient sub forma palpitatiilor cardiace), insuficienta cardiaca, edem pulmonar sau accident vascular cerebral (prin formarea de emboli la nivelul atriului stang, cu mobilizarea ulterioara a acestora). Anatomia si fiziologia valvei mitrale Valva mitrala este una din cele 4 valve ale inimii. Aceasta este un inel conjunctiv-fibros care separa atriul stang de ventriculul stang (camerele inimii drepte) si care pompeaza sange spre restul organismului. O valva mitrala sanatoasa are 2 valve mici (bicuspida) care se deschid in momentul in care sangele trece spre ventricul (camera inferioara a inimii, din care sangele... [continuare]
Stenoza aortica
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Inima are patru compartimente: 2 ventricule si 2 atrii. De la nivelul ventriculului stang, pleaca aorta, comunicarea intre ventricul si aorta fiind realizata prin intermediul valvei aortice care se comporta ca o supapa ce permite curgerea sangelui intr-un singur sens. Sangele trece apoi din aorta intr-o vasta retea de artere care strabat intreg organismul. Cand inima este in repaus, intre doua batai succesive, valva aortica se inchide pentru a nu permite sangelui din artera aorta sa se intoarca in ventriculul stang. Stenoza valvei aortice consta intr-o ingustare anormala a acestei valve, care o impiedica sa se deschida cum trebuie. O data stenoza formata, inima trebuie sa faca un efort mai mare pentru a pompa sangele in artera aorta printr-un orificiu ingustat, determinand cresterea presiunii in ventriculul stang. Pentru a compensa acest efort suplimentar, musculatura ventriculului stang se mareste pentru ca inima sa poata pompa sangele mai puternic. Cu... [continuare]
Ventricul cardiac
Fiecare dintre cele doua cavitati interne ale inimii, una la dreapta, alta la stanga, separate una de alta printr-un sept, septul interventricular si situate in fata auriculelor cu care comunica prin orificiile auriculoventriculare. Fiecare ventricul primeste sangele de la auriculul corespunzator si il arunca la fiecare sistola spre o artera: aorta pentru ventriculul stang, artera pulmonara pentru ventriculul drept. Patologie - Cele doua ventricule cardiace asigura o functie de pompa: ele au misiunea sa ejecteze la fiecare sistola (perioada de contractie a inimii) continutul lor sangvin in circulatia lor respectiva. - ventriculul drept, de forma triunghiulara, primeste sangele dezoxigenat care provine din auriculul drept, apoi este ejectat in timpul sistolei in artera pulmonara, spre plamani (mica circulatie). - Ventriculul stang, mai mare decat cel drept si cu peretele mai gros, de forma ovala, primeste din auriculul stang sangele bogat in oxigen, apoi il ejecteaza in... [continuare]
buna ziua!va rog din suflet sa ma ajutati cu un sfat...prietena mea e insarcina in luna a 8-a si la ecografia de ieri i s-a spus ca fatul nu are un ventricul....la ecografiile anterioare 4d nu era nici o problema...totul era normal....ce e de facut?se poate opera dupa nastere?are vreo sansa de supravietuire?va rog din suflet sa ma sfatuiti.... [continuare]
Debit cardiac
Cantitatea de sange expulzata de fiecare ventricul intr-un minut. La omul sanatos, valoriile medii variaza intre 5,5 si 6,5 l. [continuare]
Generalitati Tetralogia Fallot este cel mai frecvent intalnit defect cardiac congenital cianogen, si consta de fapt in asocierea a patru anomalii anatomice (chiar daca in general doar trei sunt clinic prezente). Afectiunea este incadrata in bolile cu potential cianogen, cele care induc bebelusului inca de la nastere aspectul albastrui, datorita faptului ca in urma acestui defect fluxul de sange oxigenat din circulatia sistemica devine necorespunzator nevoilor. Pacientii cu tetralogie Fallot prezinta cianoza (invinetirea extremitatilor, buzelor, unghiilor) chiar de la scurt timp dupa nastere, ceea ce atrage imediat atentia personalului medical din maternitate. Principalele caracteristici ale tetralogiei Fallot sunt: stenoza infundibulara (obstructia fluxului sangvin din ventriculul drept), defect de sept ventricular, aorta dextropozitionata si hipertrofie de ventricul drept. Ocazional, unii pacienti prezinta si defect septal atrial, atunci afectiunea fiind denumita pentada... [continuare]
Stenoza mitrala
valvulopatie care se caracterizeaza prin ingustarea orificiului mitral (care are o suprafata in mod normal de 4 - 6 cm2) cu scaderea umplerii diastolice a ventricolului stang. Ingustare a calibrului valvulei mitrale, situata intre auriculul stang si ventriculul stang al inimii. O stenoza mitrala obliga auriculul stang sa se contracte mai violent pentru a trimite sangele in ventricul, ceea ce poate antrena o aritmie prin fibrilatie auriculara (contractii rapide si neregulate ale muschiului cardiac). Cauze - Mai frecventa la femeie decat la barbat, stenoza mitrala este aproape intotdeauna consecutiva unui reumatism articular acut. Simptome si semne - La mai multi ani dupa boala in cauza, o gafaiala, care nu apare la inceput decat la efort, se instaleaza treptat pana cand ajunge sa se manifeste si in stare de repaus: aceasta gradare traduce evoluarea stenozei mitrale. Subiectul mai sufera de palpitatii sau de fibrilatie auriculara. Cresterea presiunii in auricul... [continuare]
Bloc de ramura
Tulburare cardiaca a conductiei influxurilor electrice in ramurile fasciculului lui His, care merg de o parte si de alta a septului interventricular (membrana musculara care separa ventriculele). Un bloc de ramura se traduce printr-o incetinire sau chiar o intrerupere a conductiei influxului nervos spre unul dintre cele doua ventricule. Cum acest influx electric are drept rol declansarea contractiei musculare cardiace, se observa o intarziere a contractiei unui ventricul in raport cu celalalt. Un bloc de ramura este adesea asociat unei cardiopatii (hipertrofie ventriculara, cardiopatie ischemica etc.). El poate fi observat si la pacientii normali; el nu are nici o manifestare clinica, aspectul normal al electrocardiogramei evidentiaza intarzierea activarii electrice a ventriculului a carui ramura este blocata. Tratamentul blocului de ramura este cel al cauzei care l-a determinat. [continuare]
Aggrenox, capsule
Ce este Aggrenox si pentru ce se utilizeaza Indicatii Numele acestui medicament este AGGRENOX 200 mg/25 mg, capsule cu eliberare modificata. AGGRENOX contine doua substante active medicamentoase, dipiridamol si acid acetilsalicilic, care previn, prin mecanisme diferite, formarea de cheaguri de sange in vase si normalizeaza durata de viata a trombocitelor. AGGRENOX este indicat pentru reducerea riscului de recidiva a accidentului vascular cerebral/atac la pacienti care au suferit un atac sau o forma premergatoare a acestuia (ischemie cerebrala tranzitorie, “mini atac”), din cauza cheagurilor din sange. Mod de administrare Luati intotdeauna AGGRENOX exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Doza uzuala este de 1 capsula de doua ori pe zi, de obicei una dimineata si una seara. Capsulele se inghit intregi, fara a fi mestecate, cu un pahar de apa. Mod de administrare alternativ in... [continuare]
Metopro, comprimate
Forma de prezentare: Cpr. 50 mg, 100 mg; ct. x 3, 5 sau 10 blist. x 10 cpr. Indicatii: Oral: hta; profilaxia crizelor de angina de efort; prevenirea decesului de etiologie cardiaca si a reinfactizarii dupa faza acuta a IM; eretism cardiac; aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara). IC cronica simptomatic stabila, cu disfunctie sistolica de ventricul stang. Profilaxia migrenei. Inj.: controlul tahiarimiilor; tratamentul precoce al IMA; profilaxia si tratamentul ischemiei miocardice. Doze si recomandari: Oral: 50-200 mg/zi. Inj.: Aritmii: initial 5 mg intravenos, repetat la 5 min, maxim 20 mg. IMA: 5 mg intravenos in bolus, de 3 ori la intervale de 5 minute. Contraindicatii: IC care nu raspunde la trat., soc cardiogen, BAV de gradul II sau III neinvestigat, angor Prinzmetal, boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusala (sub... [continuare]
Moxogamma 0,2 mg
Substanta activa este moxonidina. 1 comprimat filmat contine moxonidina 0,2 mg. excipientii: Nucleu: lactoza monohidrat, povidona K-25, crospovidona, stearat de magneziu. Film: hipromeloza, dioxid de titan (E171), macrogol 400, oxid rosu de fer (E172). Indicatii Moxogamma 0,2 mg, comprimate filmate are actiune centrala si este folosit pentru tratamentul formelor usoare pana la medii de hipertensiune arteriala esentiala. Contraindicatii: Nu trebuie sa utilizati Moxogamma 0,2 mg comprimate filmate daca: - aveti hipersensibilitate (sunteti alergic) la substanta activa moxonidina sau la oricare dintre excipientii din Moxogamma 0,2 mg, comprimate filmate; - suferiti de o anumita tulburare a ritmului cardiac numita sindrom de nod sinusal sau de o tulburare a transmiterii excitatiei prin muschiul cardiac intre nodul sinusal si atriu (bloc sinoatrial); - ritmul dumneavoastra cardiac in repaus este foarte scazut (sub 50 batai pe minut); - aveti insuficienta renala... [continuare]
Metopro, comprimate
Forma de prezentare: Cpr. 50 mg, 100 mg; ct. x 3, 5 sau 10 blist. x 10 cpr. Indicatii: Oral: hta; profilaxia crizelor de angina de efort; prevenirea decesului de etiologie cardiaca si a reinfactizarii dupa faza acuta a IM; eretism cardiac; aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara). IC cronica simptomatic stabila, cu disfunctie sistolica de ventricul stang. Profilaxia migrenei. Inj.: controlul tahiarimiilor; tratamentul precoce al IMA; profilaxia si tratamentul ischemiei miocardice. Doze si recomandari: Oral: 50-200 mg/zi. Inj.: Aritmii: initial 5 mg intravenos, repetat la 5 min, maxim 20 mg. IMA: 5 mg intravenos in bolus, de 3 ori la intervale de 5 minute. Contraindicatii: IC care nu raspunde la trat., soc cardiogen, BAV de gradul II sau III neinvestigat, angor Prinzmetal, boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie sinusala (sub... [continuare]
Moxogamma 0,3 mg
Substanta activa este moxonidina. 1 comprimat filmat contine moxonidina 0,3 mg. excipientii: Nucleu: lactoza monohidrat, povidona K-25, crospovidona, stearat de magneziu. Film: hipromeloza, dioxid de titan (E171), macrogol 400, oxid rosu de fer (E172). Indicatii Moxogamma 0,3 mg, comprimate filmate are actiune centrala si este folosit pentru tratamentul formelor usoare pana la medii de hipertensiune arteriala esentiala. Contraindicatii: Nu trebuie sa utilizati Moxogamma 0,3 mg comprimate filmate daca: - aveti hipersensibilitate (sunteti alergic) la substanta activa moxonidina sau la oricare dintre excipientii din Moxogamma 0,3 mg, comprimate filmate; - suferiti de o anumita tulburare a ritmului cardiac numita sindrom de nod sinusal sau de o tulburare a transmiterii excitatiei prin muschiul cardiac intre nodul sinusal si atriu (bloc sinoatrial); - ritmul dumneavoastra cardiac in repaus este foarte scazut (sub 50 batai pe minut); - aveti insuficienta renala... [continuare]
Vasocardin, comprimate cu eliberare prelungita
Forma de prezentare: Cpr. eliberare prelungita 200 mg; ct. x 3, 6 sau 10 blist. x 10 cpr. Indicatii: Oral: hta; profilaxia crizelor de angina de efort; prevenirea decesului de etiologie cardiaca si a reinfactizarii dupa faza acuta a IM; eretism cardiac; aritmii supraventriculare (tahicardie, flutter si fibrilatie atriala, tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara). IC cronica simptomatic stabila, cu disfunctie sistolica de ventricul stang. Profilaxia migrenei. Inj.: controlul tahiarimiilor; tratamentul precoce al IMA; profilaxia si tratamentul ischemiei miocardice. Doze si recomandari: Oral: 50-200 mg/zi. Inj.: Aritmii: initial 5 mg intravenos, repetat la 5 min, maxim 20 mg. IMA: 5 mg intravenos in bolus, de 3 ori la intervale de 5 minute. Contraindicatii: IC care nu raspunde la trat., soc cardiogen, BAV de gradul II sau III neinvestigat, angor Prinzmetal, boala nodului sinusal, bloc sinoatrial, bradicardie... [continuare]
Servicii medicale Chirurgie cardiaca: - by-pass aorto-coronarian - chirurgia hipertensiunii arteriale reno-vasculare - chirurgie de angioacces - chirurgie mediastinala, tumori mediastinale - chirurgie vasculara: by-pass aorto-bifemural, iliofemural, femuro-popliteu - cura chirurgicala a anevrismelor de aorta abdominala si artere periferice, a sindromului de arc aortic, precum si a malformatiilor congenitale arteriale si venoase - cura chirurgicala a anevrismului de ventricul stang - cura chirurgicala a cardiopatiilor congenitale - cura chirurgicala a tumorilor intracardiace - cura chirurgicala a varicelor membrelor inferioare - drenaj pericardic subxifoidian - fistule arterio-venoase pentru dializa - interventii chirurgicale curative in afectiunile vasculare cronice si acute la adulti - operatii pe cord deschis - pericardectomie anterioara subtotala interfrenica - protezari mono-, bi- si trivalvulare - reconstructie geometrica de ventricul stang -... [continuare]
Spitalul clinic de urgenta sf. ioan
Servicii medicale Medicina interna: - localizari formatiuni tumorale hepatice; - aspirat si biopsie maduva osoasa; - diagnosticul si tratamentul principalelor boli interne; - ecografii abdominale, vasculare, tiroidiene Doppler; - echocardiografii 2D, Doppler spectral si color de repaus si stres farmacologic; - EKG de repaus, monitorizare continua cu stocare (monitor fix, Holter) EKG de stres (covor rulant si farmacologic); - endoscopie digestiva superioara si inferioara diagnostica; - explorari functionale respiratorii; - implantare stimulatoare cardiace temporare si definitive, uni si bicamerale; - monitorizare Holter TA; - potentiale tardive ventriculare; - programare-urmarire stimulatoare cardiace definitive, uni si bicamerale; - punctii hepatice (oarbe si ecoghidate); - cateterism drept si stang, coronarografie, ventriculografie, aortografie, arteriografii selective si superselective, flebografii, angioplastie cu/fara implantare de stent (coronariana, renala,... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter