tinctura galbenele

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Ce este Calendulae Flos galbenele si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ceaiul medicinal de Calendulae flos, datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat interna cat si externa. Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal,colagog si coleretic datorita principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesutului). Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Uz intern - se utilizeaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal si in enterocolite. Uz extern - se utilizeaza in plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee, metroragii, leucoree si in Trichomonas vaginalis. Mod de administrare Uz intern - sub forma de infuzie : 2 lingurite de ceai medicinal Calendulae flos la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea meselor... [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de galbenele si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ceaiul medicinal de Calendulae flos, datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat interna cat si externa. Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal, colagog si coleretic datorita principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesutului). Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Uz intern - se utilizeaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal si in enterocolite. Uz extern - se utilizeaza in plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee, metroragii, leucoree si in trichomonas vaginalis. Mod de administrare Uz intern - sub forma de infuzie : 2 lingurite de ceai medicinal Calendulae flos la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea... [continuare]

Slabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele.   Uz intern:   -... [continuare]

Planta care creste la margini de paduri si drumuri, din zona deluroasa pana in zone muntoase, umede. Are frunze semicirculare. Florile sunt  mici de culoare galben-verzui, asezate in manunchi. fructele sunt achene. Cretisoara infloreste din lunile iunie-iulie pana in septembrie. Se recolteaza partea aeriana a plantei, in perioada de inflorire. Frunzele de cretisoara sunt cunoscute ca avand efect astringent, tonic si antiinflamator, datorita continutului ridicat de taninuri. Intrucat in componenta plantei se gasesc fitosteroni, cretisoara este cel mai des utilizata in diverse afectiuni ale aparatului genital feminin.   Uz intern: - partea aeriana - dismenoree, menstre abundente, leucoree, amenoree, fibroame uterine mici si medii, infectii urinare, cervicite, anemie, diabet, enterite, dizenterii, diaree, simptome de menopauza,  sangerari nazale, spasme stomacale, meteorism, congestie cerebrala, astenie, cevalee,... [continuare]

Drobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]

Este o planta aromata originara din zonele tropicale ale Americilor si din partea de nord a Caraibilor. Frunzele sale sunt indentate, sunt colorate verde palid si au fata inferioara acoperita cu perisori si atunci cand sunt strivite emana un miros asemanator musetelului. Florile sunt galben- portocalii cu cinci petale, foarte parfumate. fructele contin multe seminte minuscule. Principalele componente chimice ale plantei sunt: taninuri, rasini, guma, alcaloizi, flavonide, ulei volatil, damianina (principiu amar), arbutina, tetrafilina, beta-sisterol. Principalele proprietati ale plantei sunt: afrodisiaca, are actiune de stimulare a secretiei de testosteron, antidepresiva, anxiolitica, diuretica, laxativa, suprima tusea. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si tulpinile, care se recolteaza vara, in timpul infloririi. De asemenea in Mexic, planta este ingredientul unui lichior traditional. Uz intern: - impotenta masculina, hipoactivitate sexuala (mai ales la barbati),... [continuare]

Face parte parte din familia Passifloraceae si este originala din America de de Nord, Brazilia si insulele Bermude. Este o planta agatatoare, ce poate ajunge pana la 12 m lungime, are tulpini si ramificatii simple, prevazute cu carcei, filiforme, de culoare verde inchis. Frunzele sunt digitate sau lobate si lucioase. Florile sale sunt albe, mari - ajung pana la 6 cm diametru, parfumate, au centrul colorat in roz sau purpuriu si apar la capatul frunzelor, infloresc vara. Fructul este de culoare portocalie, cat un ou de porumbel si se zbarceste atunci cand e copt. Fructele sunt comestibile si aromate, au un aspect neted, au pulpa galbena, gelatinoasa si sunt bogate in vitamina C. Dintre componentele chimice ale plantei amintim: alcaloizi, alfalanina, apigenina, crizina, acid citric, izovitexin, kaempferol, loturina, leucina, orientina, acid pasifloric, pasiflorina, pectina, acizi fenolici, fenilamina, prolina, pronasina, quercetin, sambunigrin, saponarina, saponaretina,... [continuare]

Planta originala din Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania este flora spontana intalnita pe pajisti si in livezile din zonele de deal si de munte, prefera zonele deschise, dar poate fi si cultivata. Este o planta ierboasa, care are in pamant un rizom carnos, puternic, din care iese tulpina. La baza tulpinii frunzele sunt dispuse in forma de rozeta si sunt acoperite de perisori si au despicaturi adanci. Celelate frunze sunt lungi, asemanatoare unui deget (de unde si denumirea populara de deditel), sunt segmentate in trei si sunt inconjurate de tulpinite cu flori. Florile sunt de culoare mov, foarte catifelate, irizate pe margini cu galben si au forma de clopotel. Infloreste in luna aprilie pana spre vara, cand atat frunzele, cat si florile emana un miros puternic daca sunt strivite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei, recoltata in martie-aprilie. Anemone pulsatilla este bogata in uleiuri volatile, acid anemonic, alcaloizi.... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Dracila face parte din familia Berberidaceae si este un arbust originar din Europa, dar apare si in Africa si Asia. creste si in Romania la marginea padurilor, in zone insorite, dar se regaseste si cultivata pentru aspectul ei, ajunge la inaltimi de maxim 2 m. Frunzele sunt simple, pieloase, ovoidale, de culoare verde si sunt grupate sub forma de rozeta. Pe tulpina se gasesc spini, care sunt grupati cate trei. Florile sunt de culoare galbena, grupate in formatiune racemoasa (ciorchine). Fructele apar in octombrie, sunt bace, elipsoidale, de culoare rosie si au gust acrisor, astrtingent. Planta contine numerosi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina, vitamina c, rasini si taninuri. In fitoterapie sunt folosite mai ales scoarta de pe radacini si tulpini. Perioada acestora de recoltare este aprilie - mai. De asemenea se mai utilizeaza restrans si fructele si frunzele. Are proprietati coleretice, colagoge, stomahice, febrifuge,... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Planta anuala, cu flori de culoare galbena, care creste pe orice fel de teren bogat in umiditate. In scop fitoterapeutic se exploateaza partea aeriana a plantei si semintele recoltate inainte sau in timpul infloririi. Semintele se recolteaza in momentul in care culoarea lor devine maronie. Mararul este un remediu folosit in cazul bolilor sau proceselor inflamatorii, stimuleaza lactatia, este antispastic, antimicrobian si carminativ. Mararul contine flavonoide, ulei volatil (carvona) fitoestrogeni si fitonutrienti, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru, vitamina B3, vitamina C cu efect antioxidant asupra organismlui. Este o planta cu aroma intensa, care se utilizeaza intergral in gastronomie, ca ingredient si condiment.   Uz intern: - seminte - meteorism abdominal, colici abdominale, stimularea secretiei lactate, inflamatii ale aparatului urinar, sindrom de colon iritabil, dispepsie, cistite,... [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile sunt de culoare galbena. Sunt utilizate in scop medicinal dar si cosmetic, florile fara codite (rareori radacinile sau restul plantei). Se recolteaza in momentul infloririi. arnica montana are in componenta siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri. Florile contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici si substante colorate. Principiile active din flori au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, cicatrizante si antifungice. Sub forma de uleiuri eterice are rol antiinflamator si dezinfectant. Uz intern: - florile - pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine - sub forma de tinctura, laringite - sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. [continuare]

Efedra este o planta vesnic verde, face parte din familia Ephedraceae si este originara din zonele din emisfera nordica cu climat uscat din Europa si Africa de Nord, Asia centrala. In Romania exista o planta din aceeasi familie care se utilizeaza local- Ephedra distachya. Efedra creste sub forma de tufe, are multiple tulpini subtiri, ca niste vergi, ce isi pastreaza culoarea verde tot anul. Florile sunt mici si galbene si se formeaza la baza nodurilor fine de pe tulpini. In fitoterapie sunt utilizate ramurile (ce pot fi recoltate pe toata durata unui an) si uneori semintele. Altfel se poate gasi in comert sub forma de extrase de plante. Planta contine efedrina si pseudoefedrina (alcaloizi) in proportie de 40-90%. Principalele sale calitati sunt: vasoconstrictor, creste tensiunea si ritmul batailor inimii, termogenic, ajuta la decongestionarea bronhiilor, creste metabolismul, diaforetic. Este un ingredient nelipsit din componenta produselor destinate... [continuare]

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in toata tara, dar mai ales in zona sudica a tarii, in zone cu umiditate ridicata. Florile sunt mici ca dimensiune, au culoare galbena si sunt grupate. Fructul are forma de capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Infloreste intre lunile aprilie si octombrie. Roinita se recolteaza anterior perioadei de inflorire (in lunile mai-august) pana cand apar primele fructificatii uscate. Planta contine alcaloizi, ulei eteric, saponine, flavonoide, carotinoide, enzime, rezine. Rostopasca are actiune analgetica, spasmolitica, antimicotica, vasodilatatoare, sedativa, bacteriostatica, antivirala, hipotensiva. Extractele obtinute in rostopasca au efect antibiotic asupra a numerosi germeni patogeni.   Uz intern: - partea aeriana a plantei - boli hepatice, afectiuni biliare, boli intestinale, tulburari gastrice si duodenale, angina, sifilis, paraziti... [continuare]

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.     Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]