sincopa vagal
Lesinul (sincopa) - generalitati si preventie
Dr. Negrutiu Claudia
Medic rezident Medicina Muncii
Ce este sincopa Sincopa, sau lesinul, reprezinta pierderea brusca, totala a cunostintei, insotita de disparitia tonusului muscular. Sincopa apare cand creierul nu primeste suficient sange (ceea ce specialistii numesc hipoperfuzie cerebrala). Exista foarte multe afectiuni, acute sau cronice, usoare sau importante, care se pot complica cu sincopa. Poate fi vorba de anxietate, fobii, emotii puternice, anemie, hipoglicemie, aritmii, convulsii, sau afectini neurologice. Exista chiar si sincope idiopatice, a caror cauza nu poate fi stabilita la momentul prezentarii la medic si care nu mai apar niciodata, sau sincope care se mostenesc genetic, din generatie in generatie. Desi sincopele pot fi un adevarat semnal de alarma ca ceva este in neregula in organism, multe pot la fel de bine sa apara si la un individ sanatos, normal din punct de vedere psiho - somatic. Incidenta de aparitie a sincopei Sincopele ridica probleme deosebite, prin morbititatile si complicatiile traumatice, mai... [continuare]
Cefaleea la varstnici
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat dintre acesti pacienti sunt in varsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este foarte variata. Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat pe sexe): - intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea de cefalee, - intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati, - dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel de dureri. Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri sunt primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai scazut, in jur de 66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor este diminuata comparativ cu a persoanelor adulte. Dupa 70 de ani doar 5%... [continuare]
Palpitatiile
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Din punct de vedere structural, aparatul cardiovascular este constituit din vase sangvine, sange si cord, iar functional, inima este organul care preia sangele de la vene si il trimite mai departe, catre artere. Pe scurt, inima poate fi privita ca un sistem format din doua pompe care functioneaza in serie. Celule electrice speciale care fac parte din componenta muschiului atrial genereaza electicitate si actioneaza ca un stimulator cardiac asupra inimii. Acest stimulator cardiac trimite aproximativ 70-80 de semnale electrice (prin intermediul nodului sinoatrial Keith Flack) sau impulsuri pe minut la toate celulele musculare atriale, declansandu-le si generand astfel prima jumatate a unei batai cardiace (sau ritm cardiac). Impulsurile electice sunt transmise de-al lungul peretelui atrial catre nodul atrio-ventricular care are o rata a descarcarii electrice de 50-60 batai/minut sau jonctiunea dintre atriu si ventricul, unde are loc o intarziere de scurta durata... [continuare]
Tahicardia supraventriculara
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Generalitati Tahicardia supraventriculara consta intr-un ritm accelerat al batailor inimii ce provine de la atrii (inima are 4 camere: doua atrii si doi ventriculi), acest lucru putand fi dedus si din denumirea afectiunii (supraventricular inseamna mai sus de ventriculi, adica atrii, tahi inseamna rapid, iar cardie inseamna inima). In mod normal, ritmul si frecventa cardiaca sunt minutios controlate de un sistem de conducere electrica. In tahicardia supraventriculara bataile inimii accelerate sunt declansate de tulburari ale initierii sau transmiterii impulsurilor electrice ce determina contractiile inimii. In mod uzual, frecventa cardiaca in timpul episoadelor de tahicardie supraventriculara sunt situate intre 150 si 200 de batai pe minut, ocazional chiar peste 300 pe minut. Dupa o perioada de timp, inima revine la o frecventa cardiaca normala (de la 60 pana la 100 de batai pe minut), spontan sau consecutiv tratamentului. Alte denumiri sinonime cu tahicardia... [continuare]
Cauze care determina tahicardia
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Ce este tahicardia Tahicardia este denumirea medicala a batailor rapide ale inimii ce depasesc frecventa de 90 de batai pe minut. Concret, tahicardia constituie un ritm mai alert al batailor inimii in stare de odihna, iar ritmul cardiac din camerele superioare, inferioare sau din amandoua este crescut fie in mod fiziologic, fie determinat de o patologie cardiaca,dar nu numai. Ritmul cardiac este controlat prin semnale electrice transmise prin tesuturile cardiace. Pentru a nu intra in panica in momentul cand va luati pulsul si este in jur de 90 chiar si peste, trebuie sa stiti ca valoarea normala a frecventei cardiace(pulsul) este cuprinsa intre 70-90b/min,cu o medie de 80b/min ce poate ajunge pana la 120b/min, fara a pune probleme. Principalele simptome Uneori poate fi asimptomatica, iar o persoana poate descoperi ca sufera de aceasta problema medicala in timpul unei examinari fizice sau a unui test precum electrocardiograma. Totusi, exista si pacienti care prezinta... [continuare]
Ce este sindromul Bradicardie-Tahicardie Sindromul Bradicardie-Tahicardie sau Bradi-Tahi face parte dintr-un grup complex si variat de afectiuni ale nodului sinusal. Nodul sinusal este centrul electric al inimii, de la care pleaca impulsurile electrice catre intregul cord. Atunci cand apare o dereglare a descarcarii acestor impulsuri, se instaleaza boala de nod sinusal, sub o anumita forma. Frecventa cardiaca normala a inimii este cuprinsa intre 60-100 batai pe minut si este data de nodul sinusal. Atunci cand frecventa scade sub 60, fenomenul se numeste bradicardie. Cand frecventa creste peste valoarea de 120, apare tahicardia. Cand apar bradicardia si tahicardia Bradicardia si tahicardia apar in numeroase situatii, atat fiziologice cat si patologice, dar de obicei apar separat si izolat. In sindromul de bradicardie-tahicardie, pacientul are o dereglare a nodului sinusal ce face ca frecventa cardiaca sa scada si sa creasca in afara intervalului normal. Astfel pacientul este... [continuare]
Ce sunt si cum se manifesta tulburarile de ritm cardiac la adulti versus copii
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Ce sunt tulburarile cardiace Tulburarile ritmului cardiac (aritmiile) sunt consecinta anomaliilor electrice de la nivelul cordului ca urmare a afectarii nodului sinusal. Tratamentul aritmiilor cordului poate include terapie medicamentoasa, proceduri interventionale transcateter, implantarea unor dispozitive specifice sau interventii chirurgicale. Scopul interventiilor terapeutice este de a controla sau elimina bataile cordului rapide, lente sau neregulate. Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viata sanatos, poate ajuta la preventia afectiunilor cardiace ce pot duce la declansarea diferitor tulburari de ritm ale cordului. Clasificare Clasic, tulburarile de ritm cardiac se clasifica in functie de frecventa cardiaca, astfel: - tahicardia, caracterizata printr-o frecventa cardiaca mai mare de 100 batai/minut; - bradicardia, caracterizata printr-o frecventa cardiaca mai mica de 60 batai/minut; In functie de mecanismul declansator, tahiaritmiile, se pot datora unui mecanism... [continuare]
Aritmiile - tipuri, cauze, tratament
Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog
Ce sunt aritmiile Aritmia presupune un ritm anormal al inimii. Termenul de aritmie implica un spectru larg de tulburari ale ritmului cardiac, precum si anomalii ale ritmului si pot fi clasificate de obicei in bradiaritmii si tahiaritmii pe baza ritmului cardiac. Cum se manifesta Singurul ritm normal al inimii este un ritm sinusal normal. In acest ritm, se genereaza un impuls la nivelul nodului sinoatrial (NSA), care este condus catre nodul atrioventricular (NAV), dupa care este condus prin Fasciculul His, catre ramurile stanga si dreapta si, eventual, in fibrele Purkinje. Orice abatere de la aceasta cale de conducere duce la generarea unei aritmii. Pacientii cu aritmii pot prezenta un tablou clinic complex de la a fi complet asimptomatici, pana la stop cardiac brusc instalat. Aritmiile pot fi paroxistice (apar si dispar singure, fara niciun fel de interventie), ceea ce duce la dificultati in estimarea prevalentei reale. Cel mai comun mod de a le clasifica se bazeaza pe... [continuare]
Afectiunile nervului glosofaringian - cauze, simptome, tratament
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este nervul glosofaringian? Nervul glosofaringian (nervul cranian IX) este un nerv mixt, cu functii senzitive, motorii si vegetative. Acesta este implicat in perceptia gustului in treimea posterioara a limbii, inervatia faringelui si reglarea secretiei salivare. Afectiunile acestui nerv sunt rare, dar pot produce simptome severe, afectand calitatea vietii pacientului. Anatomie si functii Nervul glosofaringian isi are originea in bulb, avand fibre aferente somatice, aferente viscerale speciale (gustative), eferente viscerale (parasimpatic) si eferente somatice. El patrunde in spatiul latero-faringian si inerveaza muschiul stilofaringian, glanda parotida (prin fibrele parasimpatice), faringele si amigdalele, precum si mucoasa timpanica si trompa lui Eustachio. Afectiuni principale Cele mai frecvente tulburari ale nervului glosofaringian includ nevralgia glosofaringiana, leziunile traumatice, tumorile, accidentele vasculare cerebrale si bolile demielinizante. [continuare]
Cand nervul vag nu functioneaza corect: afectiuni si impact asupra sanatatii
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este nervul vag? Nervul vag, cunoscut si ca nervul cranian X, este cel mai lung si complex nerv cranian, cu distributie extinsa in intregul organism. Acesta are functii motorii, senzitive si parasimpatice, inervand structuri din cap, gat, torace si abdomen. Afectiunile nervului vag pot produce manifestari variate, cu impact asupra sistemului cardiovascular, digestiv, respirator si asupra functiilor de vorbire si inghitire. Anatomie si functii Nervul vag isi are originea in nucleii bulbari si paraseste craniul prin gaura jugulara. El se distribuie la muschii faringelui, laringelui, esofagului, inimii, plamanilor, stomacului si intestinelor. Are rol in reglarea frecventei cardiace, a motilitatii intestinale, secretiei gastrice si controlul reflexelor de tuse, voma si deglutitie. Afectiuni inflamatorii si infectioase Inflamatia nervului vag poate aparea in cadrul poliomielitei, bolii Lyme sau herpesului zoster. Se manifesta prin disfonie, disfagie,... [continuare]
Vagal, vagala
Ce tine de nervul vag. Relativ la nervii vagi sau pneumogastrici. O sincopa vagala este o scurta pierdere a starii de constienta provocata de o prea mare activitate a nervilor pneumogastrici. [continuare]
Sincopa
Pierdere de scurta durata a constientei, completa, brusca si ireversibila, consecutiva unei diminuari a oxigenarii cerebrale. O sincopa se deosebeste de vertij, de lipotimie (stare de rau insotita de greturi si transpiratii), de lesin si de criza de epilepsie. Cauze - Sincopa este cauzata de o anoxie sau de o ischemie cerebrala (absenta oxigenarii sau diminuarii aportului sangvin), de cele mai multe ori prin stop cardiocirculator sau prin tulburare a ritmului cardiac, mai rar prin asfixie sau prin vasodilatatie brusca. O sincopa poate deci sa fie legata de o cardiopatie (stenoza aortica, angor, infarct miocardic, miocardiopatie obstructiva, tetralogie a lui Fallot, hipertensiune arteriala pulmonara), unei tulburari a ritmului sau al conductiei cardiace (tahicardie paroxistica, sindrom al lui Adams-Stokes sau alte bradicardii), unei embolii pulmonare, unei asfixii, unei electrocutari, unei treceri bruste de la pozitia culcat la pozitia in picioare, unei hipokaliemii (micsorarea... [continuare]
va rog mai multe detalii!!am 44 ani , m-am sculat din somn Iintre orele 18-19 dupa ce amj iesit de la toaleta fortandu-ma putin dupa actul mictiunii ,am ramas fara aer ,am apucat sa spun ca ma simt rau si am lesinat usor pe tocul usii cu horcaituri,dupa aproximativ20- 30 secunde mi-am revenit si tot spuneam ca nu am aer . am facut analizele de sange si colesterolul total a iesit 244 mg/dl, ldl 143,7mg/dl ,iar trigliceridele295,77 mg /dl. Ce pot face pt a nu se mai intampla , ma gandesc ca intr-o zi imi poate fi fatal . cu multumiri [continuare]
Cum pot scăpa de această reacție?
Acum câteva săptămâni am sesizat că în mod repetat, uneori zilnic sau alteori la intervale mai mari, apărea o stare de amețeală, leșin, greață și slăbiciune care persista timp de 30-60 de minute atunci când beam apă (de regulă seara, după ce stăteam de ceva timp în poziție culcată sau semi-culcată). Am căutat să văd dacă ar putea fi ceva îngrijorător sau ceva ce necesită un consult și am văzut că ar putea fi vorba de scăderea presiunii arteriale, cauzată de o reacție vagală exagerată. Indiferent de modul în care beau apă, încet sau mai rapid, ori dacă poziția în care mă aflu în acel moment reacția este inevitabilă, chiar dacă nu se întâmplă mereu. Ce aș putea face să nu se mai repete (persistă destul de mult și mă simt foarte rău) și este necesar un consult? [continuare]
Ketek
Ce este Ketek si pentru ce se utilizeaza Indicatii Atunci cand se prescrie Ketek, se va tine seama de ghidul oficial cu privire la utilizarea adecvata a medicamentelor antibiotice si de prevalenta locala a rezistentei. Ketek este indicat in tratamentul urmatoarelor infectii: La pacienti cu varsta de 18 ani si peste: • Pneumonii comunitare, usoare sau moderate. • Cand se trateaza infectii determinate de tulpini cunoscute sau suspectate a avea rezistenta la betalactami si/sau la macrolide (in functie de antecedentele pacientilor sau informatiile nationale si/sau regionale referitoare la rezistenta), acoperite de spectrul antibacterian al telitromicinei: - Acutizari ale bronsitelor cronice, - Sinuzite acute. La pacienti cu varsta de 12 ani si peste: • Amigdalite/faringite determinate de Streptococcus pyogenes, ca o alternativa in situatia in care antibioticele beta lactamice nu sunt indicate in tarile/regiunile cu prevalenta semnificativa a S. pyogenes cu... [continuare]
Noval, colir
Compozitie timolol maleat - 3,4 mg/ml. Excipienti - 2,5 mg/ml. Timololul maleat este un blocant neselectiv al receptorilor 1 sau 2 adrenergici care nu au efecte simpatomimetice intrinsece, depresoare ale miocardului sau activitate anestezica locala (stabilizatoare de membrana). Noval reduce presiunea intraoculara normala sau crescuta, asociata sau nu cu glaucomul. Cresterea presiunii intraoculare este un factor de risc major in patogeneza glaucomatoasa: produce scaderea campului vizual si afectarea nervului optic. Actiune terapeutica Proprietati farmacodinamice: mecanismul precis de actiune al Novalului in scaderea presiunii intraoculare nu a fost clar stabilit. Studiile fluorofotometrice si tonografice au evidentiat ca actiunea lui predominanta este legata de reducerea formarii de umoare apoasa. Unele studii au relevat si o usoara favorizare a cresterii fluxului de eliminare a acesteia. Spre deosebire de miotice, Noval-ul reduce presiunea intraoculara fara sa afecteze... [continuare]
Betaloc zok, comprimate
Ce este Betaloc Zok si pentru ce se utilizeaza Indicatii Hipertensiune: reduce tensiunea arteriala si reduce riscul de mortalitate cardiovasculara si coronariana (inclusiv moarte subita), precum si riscul de morbiditate. Angina pectorala. Aritmii cardiace, in mod special tahicardii supraventriculare. Tratament de intretinere dupa infarct miocardic. Afectiuni cardiace functionale insotite de palpitatii. Profilaxia migrenei. Mod de administrare Betaloc Zok se administreaza o data pe zi si este preferabil sa se administreze o data cu micul dejun. Comprimatul de Betaloc Zok va fi inghitit cu lichid. Comprimatele si diviziunile lor (jumatati) nu trebuie mestecate sau sfaramate. Hipertensiunea arteriala: Doza recomandata pacientilor cu hipertensiune arteriala usoara spre moderata este de 50 mg Betaloc Zok o data pe zi. La pacientii care nu au raspuns terapeutic la doza de 50 mg se vor administra 100-200 mg o data pe zi sau se vor asocia alte preparate antihipertensive.... [continuare]
Omnipaque, solutie injectabila
Compozitie Substanta activa - Concentratie - Continut per ml Iohexol (INN) - 140 mg I/ml - 302 mg echiv. 140 mg I Iohexol (INN) - 180 mg I/ml - 388 mg echiv. 180 mg I Iohexol (INN) - 200 mg I/ml - 431 mg echiv. 200 mg I Iohexol (INN) - 240 mg I/ml - 518 mg echiv. 240 mg I Iohexol (INN) - 300 mg I/ml - 647 mg echiv. 300 mg I Iohexol (INN) - 350 mg I/ml - 755 mg echiv. 350 mg I Iohexol este un mediu de contrast pentru razele x, non-ionic, monomeric, triiodat, hidrosolubil. Omnipaque cu concentratia 140 mg I/ml este izotonic cu sangele si cu lichidul interstitial. Forma farmaceutica: solutie injectabila, pentru uz intravenos, intraarterial, intratecal si intracavitar. Omnipaque injectabil este furnizat ca solutie apoasa sterila, gata de utilizat, clara, usor galbuie. Valorile osmolalitatii si vascozitatii Omnipaque sunt urmatoarele: ConcentratiaOsmolalitate* Osm/kg H2OVascozitate (mPa. s) 37°C20°C... [continuare]
Buna ziua, Am 37 ani (obezitate, tiroidita autoimuna fara tratament eutirox, epuizata profesional/burnout). Acum 7 zile, in urma expunerii la sauna, am lesinat si m-am lovit la cap. Intre zilele 2-5 am simtit ca o stare de mahmureala (durere de cap, ameteala, greata, simt capul greu). Ziua 6 am si 7 - doar ameteala si greata, dar nu la fel de pronuntate. Va rog mult sa ma ajutati cu o parere referiatoare la concluziile RMN. A fost un AVC minor, cat ar putea dura recuperarea, in acest moment am medical de la medicul de familie. Multumesc mult, sanatate si o zi buna tuturor! Concluzii: 2-3 mici leziuni demielinizante supratentoriale frontal inalt bilateral , la distanta fata de sistemul ventricular, de etiologie probabil vascular degenerativa , microangiopatice. Mic angiom venos sau traiect venos aberant temporo-occipital in dreapta. Fara modificari posttraumatice la nivelul parenchimului cerebral infra - si supratentorial. Artera vertebrala stanga cu... [continuare]
am fost diagnosticata cu vertij in urma a doua episoade pe care o sa vi le relatez 1-am simtit brusc ca-mi este foarte cald ,am ametit si in cinci secunde mi-am pierdut cunostinta. Am fost ridicata de catre un membru al familiei cam in 1 minut si mi-am revenit transpirand foarte puternic. In ziua aceea am stat in pat din cauza ca ma simteam slabita,nu ametita. 2 Dupa 4 luni de zile am simtit din nou aceeasi caldura ,ameteala ,si lipsa aerului. efectiv ma sufocam. Nu mi-am pierdut cunostinta ,dar am vomat si am urinat pe mine. totul a durat cam 2 minute. Mentionez ca cel de-al doilea episod s-a intamplat stand pe scaun,fiind singura in camera. Intrebarea mea este daca nu cumva am fost diagnosticata gresit cu vertij(dupa relatarea episodului catre medicul neurolog) si ar trebui sa mai fac si alte investigatii????????? Mentionez ca mai am si alte probleme medicale survenite in aceeasi perioada:pareza SPIbilaterala,hernie de disc(L2-L3)coxartroza,osteoporoza,scolioza,un picior... [continuare]
Intrebarea mea este de domeniul neurochirurgiei, mai precis fiul meu de 25 de ani a fost diagnosticat cu carvenom frontal stang de 1 cm.I s-a spus ca daca vrea se opereaza sau daca nu vrea nu. A ales sa se opereze dar acum citind pe forum am vazut ca sunt multe riscuri ( sa ramana mut, sau sa faca pareza sau altele) . Vreau sa va mai intreb daca acest cavernom mai poate reaparea si care este perioada de recuperare, Mentionez ca fiul meu este mecanic de locomotiva si vrea sa practice aceasta meserie incontinuare. Are aceasta sansa? [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter