Cand nervul vag nu functioneaza corect: afectiuni si impact asupra sanatatii

Nervul vag isi are originea in nucleii bulbari si paraseste craniul prin gaura jugulara.

El se distribuie la muschii faringelui, laringelui, esofagului, inimii, plamanilor, stomacului si intestinelor.

Are rol in reglarea frecventei cardiace, a motilitatii intestinale, secretiei gastrice si controlul reflexelor de tuse, voma si deglutitie.

Inflamatia nervului vag poate aparea in cadrul poliomielitei, bolii Lyme sau herpesului zoster.

Se manifesta prin disfonie, disfagie, pierderea reflexului de voma si tulburari ale motilitatii gastrointestinale.

In unele cazuri, inflamatia afecteaza functia vagala autonoma, determinand aritmii si disautonomie.

Leziunile traumatice si chirurgicale

Leziunile nervului vag pot aparea in urma traumatismelor cervicale sau in timpul interventiilor chirurgicale la nivelul gatului (tiroidectomie, chirurgie carotidiana).

Consecintele includ paralizia corzilor vocale (datorita afectarii nervului laringeu recurent), tulburari de vorbire si aspiratii pulmonare.

Sindroame neurodegenerative

Bolile precum scleroza laterala amiotrofica, boala Parkinson reprezinta un grup de afectiuni in care degenerarea progresiva a sistemului nervos central implica si structurile bulbare, unde isi are originea nervul vag.

Nervul vag are un rol vital in reglarea functiilor autonome, cum ar fi frecventa cardiaca, digestia, respiratia si reflexele faringiene.

Afectarea acestuia duce la simptome clinice variate, dintre care cele mai importante sunt disfagia, disfonia, tulburarile de ritm cardiac si disautonomia generalizata.

Una dintre cele mai frecvente boli neurodegenerative asociate cu afectarea vagala este scleroza laterala amiotrofica (SLA).

In aceasta boala, degenerarea neuronilor motori din trunchiul cerebral determina slabiciune a muschilor inervati de nervul vag, manifestata prin dificultati de inghitire, voce nazonata, aspiratii pulmonare frecvente si pierderea reflexului de tuse.

Implicarea nervului vag in SLA este un factor de prognostic negativ, deoarece afecteaza functii vitale.

Boala Parkinson, desi cunoscuta pentru simptomele sale motorii, prezinta si o componenta autonoma importanta.

Studiile arata ca degenerarea fibrelor vagale parasimpatice incepe precoce, ceea ce explica simptomele gastrointestinale precum constipatia cronica, gastropareza, dificultati de inghitire si chiar scaderi ale tensiunii arteriale (hipotensiune ortostatica).

Se considera ca afectarea vagala este printre cele mai timpurii manifestari ale bolii Parkinson.

Atrofia sistemica multipla (MSA) este un alt sindrom neurodegenerativ care afecteaza sever sistemul nervos autonom, inclusiv nervul vag.

Aceasta duce la o disfunctie vagala majora manifestata prin bradicardie, hipotensiune severa, tulburari digestive si dificultati de respiratie.

Simptomele pot mima sau coexista cu cele din Parkinson, dar evolutia este, de obicei, mai rapida si mai severa

Boala Alzheimer, desi afecteaza in primul rand memoria si functiile cognitive, poate avea implicatii autonome in stadiile avansate, prin afectarea centrilor nervosi centrali care controleaza activitatea vagala.

Astfel, pot aparea tulburari de ritm, probleme de deglutitie si o diminuare a raspunsurilor reflexe.

Nervul vag regleaza frecventa cardiaca, motilitatea intestinala, secretiile digestive si reflexele autonome precum tusea, varsatura si deglutitia.

Cand activitatea acestuia este excesiva, se produce o hipertonie vagala, care are ca efect scaderea ritmului cardiac (bradicardie), scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune), tulburari digestive si, uneori, episoade de sincopa.

Cel mai frecvent, aceste simptome apar in contexte precum stresul emotional intens, efortul fizic prelungit, durerea, oboseala sau starile ostprandiale.

La nivel cardiac, hipertonia vagala determina o scadere accentuata a ritmului sinusal, putand duce la bradicardie sinusala, blocuri atrioventriculare sau chiar asistolie tranzitorie, in special la indivizii tineri si sportivi.

Aceste tulburari sunt de obicei reversibile, dar pot deveni simptomatice prin ameteli, oboseala, pierderea temporara a cunostintei (sincopa vasovagala).

La nivel digestiv, un tonus vagal crescut poate cauza gastropareza (incetinirea golirii stomacului), greata, balonare, colici abdominale si diaree functionala.

In alte cazuri, poate aparea o reducere a secretiei gastrice si a motilitatii intestinale, ceea ce duce la constipatie.

Diagnosticul hipertoniei vagale este clinic si se bazeaza pe istoricul simptomelor si pe teste functionale, cum ar fi testul de masa tilt, monitorizarea Holter a ritmului cardiac sau masurarea variabilitatii frecventei cardiace.

In cazuri rare, se poate apela la explorari neurofiziologice.

Tratamentul nu este intotdeauna necesar, mai ales daca simptomele sunt usoare.

In formele simptomatice, managementul implica:

- Modificari ale stilului de viata: hidratare adecvata, evitarea pozitiilor prelungite in picioare, mese regulate si echilibrate;

- Medicatie simptomatica: atropina sau alte parasimpatolitice in cazuri severe;

- Sprijin psihologic: in cazul in care stresul si anxietatea sunt factori declansatori;

- Pacemaker: in cazuri rare si severe, cand bradicardia este invalidanta sau periculoasa.

Diagnosticul afectiunilor vagale se bazeaza pe anamneza, examinare clinica neurologica, evaluarea reflexelor (de tuse, deglutitie, voma), laringoscopie si teste de variabilitate a frecventei cardiace.

In unele cazuri se efectueaza electromiografie sau imagistica cerebrala.

Tratamentul depinde de cauza afectarii: antiinflamatoare sau antivirale in formele infectioase, interventii chirurgicale corective in leziunile traumatice, reabilitare logopedica si in cazurile cu afectare motorie, tratament cardiologic in disfunctiile vegetative.

Afectiunile nervului vag sunt variate si pot afecta multiple sisteme.

Din cauza rolului sau esential in functii vitale, orice afectare vagala necesita o evaluare interdisciplinara si tratament individualizat.

Prin diagnostic precoce si interventii adecvate, pot fi prevenite complicatii majore si se poate imbunatati semnificativ calitatea vietii pacientilor.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/body/22279-vagus-nerve
https://www.webmd.com/brain/vagus-nerve-what-to-know
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/vagus-nerve-stimulation/about/pac-20384565