Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Aritmiile - tipuri, cauze, tratament

Actualizat la data de: 04 Octombrie 2023
Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Clinica: Cabinet Cardiologie Rocordis

Ce sunt aritmiile

Sus
Aritmiile - tipuri, cauze, tratament

Aritmia presupune un ritm anormal al inimii. Termenul de aritmie implica un spectru larg de tulburari ale ritmului cardiac, precum si anomalii ale ritmului si pot fi clasificate de obicei in bradiaritmii si tahiaritmii pe baza ritmului cardiac.

Cuprins articol

  1. Ce sunt aritmiile
  2. Cum se manifesta
  3. Cauze
  4. Factori de risc
  5. Tahiartimiile
  6. Bradiaritmiile
  7. Concluzii
  8. Citeste pe aceeasi tema

Cum se manifesta

Sus

Singurul ritm normal al inimii este un ritm sinusal normal. In acest ritm, se genereaza un impuls la nivelul nodului sinoatrial (NSA), care este condus catre nodul atrioventricular (NAV), dupa care este condus prin Fasciculul His, catre ramurile stanga si dreapta si, eventual, in fibrele Purkinje.
Orice abatere de la aceasta cale de conducere duce la generarea unei aritmii.

Pacientii cu aritmii pot prezenta un tablou clinic complex de la a fi complet asimptomatici, pana la stop cardiac brusc instalat.

Aritmiile pot fi paroxistice (apar si dispar singure, fara niciun fel de interventie), ceea ce duce la dificultati in estimarea prevalentei reale.

Cel mai comun mod de a le clasifica se bazeaza pe rata de conducere si astfel vorbim despre:

Bradiaritmii, unde frecventa cardiaca este mai mica de 60 de batai pe minut (bpm)

Tahiaritmii cu o frecventa cardiaca mai mare de 100 bpm.

Din punct de vedere statistic, prevalenta aritmiilor este in jur de 1,5% pana la 5% in populatia generala, fibrilatia atriala fiind cea mai frecventa. Deoarece aritmiile pot produce sau nu simptome, sau pot fi paroxistice, genereaza dificultati in estimarea prevalentei reale.

Prezenta aritmiei este asociata cu o morbiditate si mortalitate mai mare.

Cauze

Sus

Cauzele aritmiilor sunt multiple si pot include:

  • Boala coronariana.
  • Afectarea tesutului muschiului cardiac (genetic sau dobandita).
  • Hipertensiunea arteriala.
  • Modificari ale muschiului inimii (cardiomiopatie).
  • Disfunctii valvulare.
  • Dezechilibre hidro-electrolitice din sange.
  • Sechelele unui infarct miocardic vechi.
  • Procesul de vindecare dupa o interventie chirurgicala pe cord.
  • Alte afectiuni medicale.

Cu toate acestea, cele mai multe aritmii apar din cauza unor probleme de natura arteriala, valvulara sau legate de contractilitatea inimii.

Factori de risc

Sus

Factorii de risc pentru declansarea unei aritmii includ:

  • Utilizarea produselor din tutun,
  • Consumul de alcool,
  • Consumul de bauturi si alimente care contin cofeina,
  • Medicamente pentru raceala sau suplimente pe baza de plante,
  • Hipertensiunea arteriala,
  • IMC (indicele de masa corporala) mai mare de 30,
  • Scaderea tolerantei la glucoza sau diabet zaharat,
  • Sindrom de apnee in somn.

Evaluarea paraclinica

Evaluarea paraclinica a pacientilor suspectati de existenta unei posibile aritmii presupune efectuarea initiala a unei electrocardiograme. Cu toate acestea, uneori, pacientul poate suferi de o aritmie paroxistica, situatie in care diagnosticul poate fi pus pe baza monitorizarii EKG in ambulator (Holter EKG) pentru pacientii cu simptome frecvente sau diferite sisteme implantabile de inregistrare a ritmului cardiac.

Tahiartimiile

Sus

Tahiaritmia este definita ca un ritm cardiac cu o frecventa ventriculara de 100 de batai pe minut sau mai mult. In functie de originea aritmiei, acestea pot fi subclasificate in:

Tahicardii supraventriculare (aritmie care provine de deasupra nodului AV (de origine atriala sau originea jonctiunii AV).

Fibrilatia atriala
Flutter atrial
Tahicardie atriala
Complexul atrial prematur
Tahicardie prin reintrare nodala atrioventriculara
Tahicardie prin reintrare atrioventriculara
Extrasistole ale jonctiunii AV

Tahicardii ventriculare: originea aritmiei este sub nodul AV.

Fibrilatia ventriculara
Batai premature ventriculare
Tahicardie ventriculara (sustinuta sau nesustinuta)

Tahiaritmiile pot fi, de asemenea, clasificate pe baza duratei complexului QRS in:

  • Tahicardie cu complexe QRS inguste, cand intervalul QRS are o durata mai mica de 120 milisecunde:
  • Tahicardie sinusala
  • Tahicardie atriala
  • Flutter atrial
  • Tahicardie prin reintrare nodala atrioventriculara
  • Tahicardie prin reintrare atrioventriculara
  • Tahicardie ectopica jonctionala
  • Tahicardie prin reintrare la nivelul nodului sinoatrial
  • Fibrilatia atriala (complexe QRS neregulate
  • Tahicardia cu complexe QRS largi (QRS mai mare de 120 milisecunde) poate fi clasificata ca tahicardie ventriculara monomorfa, tahicardie ventriculara polimorfa sau fibrilatie ventriculara.

Bradiaritmiile

Sus

Bradiaritmia este definita ca o frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut si cuprinde mai multe tulburari de ritm, inclusiv blocuri atrioventriculare sau tulburari ale nodului sinusal.

Bradicardia sinusala

Apare pe fondul unui tonus vagal crescut si poate fi fiziologica la sportivi. De obicei este asimptomatica, insa unii pacienti au acuzat ameteli, sincope, tulburari de echilibru.

In cazul bradicardiei sinusale fiziologice, nu se impune tratament medicamentos sau interventional, insa in cazurile patologice, selectionate se poate recurge chiar si la implantarea unui stimulator cardiac.

Blocurile atrioventriculare

Apar atunci cand impulsurile atriale sunt conduse cu o intarziere sau deloc ori atunci cand un impuls electric ajunge la un tesut care nu este excitabil sau se afla intr-o perioada refractara.

Blocurile atrioventriculare se clasifica in:

  • bloc atrioventricular grad I care nu necesita tratament
  • bloc atrioventricular grad II care necesita tratament doar in cazul simptomatologiei prezente
  • bloc atrioventricular grad III sau complet ce necesita implantarea unui stimulator cardiac.

Disfunctia nodului sinusal

Este o afectiune caracterizata prin generarea impulsurilor intr-un ritm mai lent si se clasifica in:

Pauza sinusala: Cand nodul sinoatrial intarzie generarea impulsului.
Stop sinusal care presupune esecul generarii impulsului.
Bloc sinoatrial caracterizat prin esecul transmiterii impulsurilor.

Ca si semne si simptome, pacientii pot prezenta bradicardie, ameteli, palpitatii sau sincopa, acestia necesitand implantarea stimulatorului cardiac.

Concluzii

Sus

Aritmiile pot reprezenta o dilema in ceea ce priveste stabilirea diagnosticului.

Prezentarea pacientului poate fi variata chiar si pentru aceeasi aritmie si poate necesita o abordare diferita a management-ului, bazata pe starea clinica a pacientului, istoricul medical si investigatiile paraclinice.

Desi istoricul clinic, examenul fizic si rezultatele EKG pot diagnostica un anumit tip de aritmie cardiaca, uneori poate fi dificil sa se formeze un plan de management adecvat fara avizul unui expert.

Un medic internist poate fi implicat in ingrijirea pacientilor cu aritmii, insa este esential sa se consulte o echipa interdisciplinara de specialisti, inclusiv cardiologi, electrofiziologi si interventionisti.

Pe baza afectiunii, pacientul poate avea nevoie de o evaluare suplimentara constand in studiu electrofiziologic si ablatie daca este nevoie sau angiografie coronariana cu revascularizare cand ischemia este suspecatata ca fiind cauza aritmiei.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558923/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16749-arrhythmia


Medici specialisti Cardiologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate