Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

dischinezie biliara

Dischinezia biliara

Dischinezia biliara

Actualizat la data de: 31 Ianuarie 2025

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Generalitati Dischinezia biliara este o afectiune a veziculei biliare. Aceasta inmagazineaza bila eliberata de ficat (secretia externa hepatica) si o transporta in intestinul subtire unde contribuie la descompunerea (digestia) grasimilor rezultate din timpul mesei. Bila trece in vezica biliara prin canalul biliar comun pe care il are cu intestinul subtire. Daca aceasta substanta nu este secretata de vezica biliara sau nu poate circula prin ductul biliar comun, va reajunge in vezica, fapt ce duce la dischinezie biliara. Atunci cand o persoana se hraneste, un hormon cunoscut sub denumirea de colecistochinina este secretat de celulele din intestinul subtire. Aceasta este legata de receptorii distribuiti la nivelul muschilor veziculei biliare si determina contractii ale acesteia. Apoi, bila este golita din vezica biliara si se deplaseaza spre intestinul subtire. Daca un pacient sufera de dischinezie biliara, vezica nu se poate contracta intr-un mod corespunzator. Catre... [continuare]

Copilul meu a fost diagnosticat cu dischinezie biliara ( colecist cudat ) . Eu sunt paralel cu termenii acestia dar mi se rupe inima cand il vad ca se vaita de dureri de burtica. Toata lumea spune ca fa aia si o sa fie bine fa ailalta si o sa fie si mai bine ,pe internet scrie fiecare ce vrea dar eu nu ma joc cu viata copilului meu. VA ROG DACA STITI PE CINEVA CARE A APLICAT VRE UN TRATAMENT NATURIST NU PASTILE ( CHIMICALE PENTRU COPIL ) . Ma puteti anunta . Va multumesc anticipat. [continuare]

Comunitate medicala

Dischinezie biliara

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Diverse

Care este cel mai eficient tratament pentru dischinezie biliara si daca el trebuie urmat toata viata sau cu pauze? Balonarea este generata tot de bila lenesa? [continuare]

Vezica biliara (colecistul): boli specifice

Vezica biliara (colecistul): boli specifice

Actualizat la data de: 16 Septembrie 2010

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Vezicula biliara (colecistul sau fierea) este un organ in forma de para, cu o lungime de aproximativ 8 - 10 cm, legat de ficat prin ductul hepatic. Rolul colecistului este de a colecta secretia externa hepatica (bila), care contribuie la digestia alimentelor. Bila contine colesterol , saruri biliare, lecitina si alte substante. Functia veziculei biliare Principala functie a veziculei biliare este de a colecta si sintetiza bila secretata de ficat (principala substanta care contribuie la absorbtia si descompunerea grasimilor). Bila va fi stocata in canalele intrahepatice. Din vezicula biliara, bila va fi transportata prin canalele cistic si coledoc si apoi de-a lungul duodenului (prima parte a intestinului subtire) unde vor fi digerate, in primul rand, grasimile (lipidele) si vitaminele. Factori de risc Bolile de vezicula biliara prezinta urmatorii factori de risc: - supraponderabilitatea; - hipotiroidismul; - constipatia; - diabetul zaharat; - boala lui... [continuare]

Buna. De cativa ani buni ma stiu cu fiere lenesa care imi face probleme in fiecare toamna si primavara cu urmatoarele simptome: gust amar, balonare, durere sub coaste in dreapta si la stomac,regurgitatii acide, durere de cap, stare de rau si slabiciune in tot corpul. la ecograf fierea e plina de mal, pietre nu am . si cand ma apuca simptomele astea nu se mai termina 2 luni, indiferent ca tin regim , indiferent de ce medicamente iau, am luat tratament prescris de dr cu motilium, triferment, colebil, anghirol dar degeaba. pentru ficat iau hepatoprotect forte 1 pe zi, se vedea un pic marit la eco dar analizele mi-au iesit bune numai GGT foarte putin marit. Nu stiu ce sa ma mai fac pentru ca ma termina starile acestea mananc numai paine prajita, iaurt, ceai, pufuleti supe usoare deci numai la regim si nici o imbunatatire. Intrebarea mea este daca nu cumva oi avea ceva paraziti sau lamblia ori sa imi fac testele de intoleranta alimentara?In afara de aceste probleme ma mai stiu anemica... [continuare]

Salba raioasa (evonymus verrucosa

Din Plante medicinale

Salba raioasa este un arbust specific Europei centrale si Scandinaviei. In tara noastra este des intalnit in zonele de deal si subalpine in paduri. Este un arbust inalt de unu pana la trei metri. Tulpina are numeroase verucozitati brun- negricioase (de unde ii vine si denumirea). Frunzele sunt opuse, marunt serate pe margini. Florile sunt mici, violacee sau maronii si infloresc in mai-iunie. Dintre substantele chimice care intra in compozitia plantei amintim:  gutaperca, tanin, rasina, asparagina si glicozidul evonimina, triacetina. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: cardiotonica, coleretica, colagoga, hipotensiva, purgativa (in doze mari si poate duce la intoxicatii). In fitoterapie se utilizeaza frunzele, mai rar scoarta.   Uz intern:   - afectiuni cardiace, constipatie, dischinezie biliara, hipertensiune arteriala - sub forma de  infuzie din planta (se recomanda respectarea dozelor pentru a evita intoxicarea).   Uz extern:   -... [continuare]

Porumbar (prunus spinosa)

Din Plante medicinale

Porumbarul face parte din familia Rosaceae si este raspandit in Europa, Asia, Caucaz si Africa de Nord. In Romania Porumbarul creste in luminisuri, pe pasuni si fanete, dar mai ales la margine de paduri, urcand adesea pana la 1600 de metri. Este un arbust salbatic, care atinge inaltimea maxima de 1-2 metri. Ramurile sale sunt spinoase, tulpina este bine ramificata. Frunzele sunt ovale, uneori paroase si dintate pe margini. Florile apar inaintea frunzelor, in lunile aprilie- mai, au miros puternic si acopera in intregime ramurile; petalele sunt albe, ovale. Fructele sunt globuloase, albastrui-negricioase, cu aspect brumat la maturitate, foarte astringente. Compozitia chimica a plantei: flavone, saruri de magneziu si potasiu, quercetin, kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni si glicocamferozide, flavonozizi, zaharuri, antocianini, prunicianina, acizi organici, polifenoli, saruri de calciu si magneziu,  gumirezine. Calitatile Porumbarului sunt:... [continuare]

Calomfir (tanacetum balsamita)

Din Plante medicinale

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Porumbul (zea mays)

Din Plante medicinale

Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]

Lipan sau brusture (arctium lappa)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Iarba mare (nula helenium)

Din Plante medicinale

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Izma sau menta (mentha piperita)

Din Plante medicinale

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]

Cicoare (cichorium intybus)

Din Plante medicinale

Planta cu tulpina ramificata, flori albastre, mari dispuse pe tulpuni si ramuri, la baza frunzelor. Cicoarea este una din plantele comune, des intalnite in tara noastra, atat la marginea campiilor, pe pasuni, poienite, pajisti dar si la marginea drumurilor. Recoltarea plantei se face in timpul infloririi, in prima parte a zilei, pentru a nu se inchide florile, in lunile incepand din luna august pana in luna octombrie. De la aceasta planta, in scop fitoterapeutic se utilizeaza planta, fara partile lemnoase ale tulpinii dar si radacina. Radacinile se vor recolta in lunile septembrie sau octombrie. Planta are actiune febrifuga, hipotensiva, are efect colagog, laxativ dar si diuretic. Cicoarea contine principii amare, inulina, acid cichoric. Din radacini se obtine o licoare, inlocuitor natural pentru cafea care combate astenia. Frunzele de la baza plantei cu gust amarui sunt utilizate la diverse tipuri de salate. Uz intern: - planta intreaga recoltata in timpul... [continuare]

Planta face parte din flora spontana, apartine familiei Onagraceae si este raspandita in Europa, Asia, si unele parti ale Americii. Este o planta iubitoare de soare si umiditate. In Romania o intalnim de preferinta pe marginea paraielor si raurilor, precum si langa santuri. Tulpina sa are intre 18-80 cm, este acoperita cu perisori fini, este cilindrica si la baza ei cresc lastari.  Frunzele sunt ingust – lanceolate, marunt si ascutit dintate, cele inferioare si mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate cate trei. Frunzele de la baza tulpinii formeaza o rozeta. Florile sunt mici si culoarea lor variaza intre roz-deschis pana la violet deschis. Semintele plantei au atasat o fibra pufoasa, alba, care le ajuta sa se raspandeasca atunci cand se deschide capsula care le adaposteste. Printre componentele chimice se numara: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi... [continuare]

Floarea soarelui (helianthus annuus)

Din Plante medicinale

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Palamida (cirsium arvense)

Din Plante medicinale

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Sanisoara (sanicula europaea)

Din Plante medicinale

Planta din flora spontana din Europa, Afrivca de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane. In Romania este intalnita in tot lantul carpatic, la altitudini de 600-800 m, in paduri de fag sau amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire, lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase, de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si apar toamna. Printre principalii constituenti chimici ai plantei se numara: saponizide (sanicula), rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic, ulei volatil, lipide, acizii organici: rozmarinic, siringina. Principalele calitati ale sanisoarei sunt: astringenta si antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei ce trebuie recoltata din mai pana in iulie.   Uz intern:   - afectiuni gastro-intestinale, ameteli, anorexie,... [continuare]

Maslin (olea europea)

Din Plante medicinale

Maslinul este un arbore originar din Siria si zonele de litoral din Asia Mica, foarte raspandit in Grecia. In Romania s-a incercat cultivarea lui in sere. Maslinul este un pom mic, care area trunchiu; si ramurile noduroase la maturitate, frunzele au o culoare speciala specifica de gri-verde (oliv). Florile sunt albe, asezate in grupuri de 15- 30 pe un racem si apar vara. fructele (maslinele) sunt drupe verzicare si cad din copac toamna tarziu, au in interior un sambure dur. Dintre elementele chimice constitutive ale maslinei enumeram: apa, vitaminele a, B, C, E, F, saruri minerale, materii azotate, grase, ulei, substante extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier, magneziu, protide, celuloza, etc. Principalele calitati: asigura o buna digestie, laxativ, asigura drenajul biliar, purgativ, emolient, antidot al otravilor, colagoga, stimuleaza functionarea ficatului, scade colesterolul, ajuta la inmuierea keratozelor, vindeca leziuni si diferite rani. In... [continuare]

Talpa matei (anteria dioica)

Din Plante medicinale

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Menta sau izma (mentha piperita)

Din Plante medicinale

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Menta infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Menta are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Menta este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli reumatice, prurit,... [continuare]

Stanjenel (iris germanica)

Din Plante medicinale

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Unguras (marrubium vulgare)

Din Plante medicinale

Ungurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]

Ipcarige (gypsophila paniculat)

Din Plante medicinale

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Siminoc (helichrysum arenarium)

Din Plante medicinale

Siminocul este o planta raspandita in Europa si face parte din familia Compositae. In Romania  creste in flora spontana din zona de campie, prin locuri inerbate, nisipoase sau calcaroase. Tulpina florii este dreapta, neramificata, ajunge pana la 50-60 cm si este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt lanceolate, opozite, (cele de la baza sunt mai lungi) si sunt acoperite cu perisori fini, care le da un aspect catifelat si o nuanta gri-argintie. In varful tulpinii sunt florile galbene, grupate in capitule globuloase, cu diametrul de 5-6 cm si infloresc in lunile iunie- octombrie. Chiar dupa uscare planta isi pastreaza aspectul nemodificat. In fitoterapie se foloseste inflorescenta ce trebuie culeasa din iunie pana in octombrie. Planta este bogata in: substante amare, taninuri, flavonozizi, saponozide, apigenina, astragalina,coloranti, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, saruri minerale. Proprietatile sale curative sunt: activeaza secretia biliara,... [continuare]

Brusture sau lipan (arctium lappa)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea... [continuare]

Ipcarige (gypsophila paniculat)

Din Plante medicinale

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Cholesterol blend, capsule

Din Medicamente

Ce este Cholesterol Blend si pentru ce se utilizeaza Indicatii Reduce nivelul sanguin al colesterolului total, al LDL-ului si al trigliceridelor (blocheaza absorbtia lipidelor si le elimina la nivel intestinal prin imbunatatirea digestiei, stimularea secretiei biliare, a peristaltismului intestinal si prin inmuierea bolului fecal). Reduce riscul aparitiei accidentelor vasculare cerebrale, a cardiopatiei ischemice, anginei pectorale, infarctului miocardic, anevrismului aortic, arteropatiei obliterante a membrelor inferioare, a insuficientei renale si a infarctului renal prin reducerea factorilor de risc: fibrinogen crescut, ateromatoza, peroxidarea lipidica si inflamatia Este adjuvant in curele de slabire (pectina din mar si invelisul semintelor de Ispahul contin fibre solubile care formeaza cu apa o masa gelatinoasa ce absoarbe toxinele si produce senzatia de satietate). Efecte benefice si in: reglarea tranzitului intestinal, ulcer, diverticulita, colon iritabil, colita... [continuare]

Fermenti pancreatici

Din Medicamente

Compozitie: Un drajeu contine pancreatina 275mg (echivalent cu o activitate enzimatica minima per drajeu, de: 18 u.W activitate proteolitica, 6 u.W activitate lipolitica si 6.5g activitate amilolitica) si excipienti: amidon de porumb, zahar, gelatina, talc, acetoftalat de celuloza, polisorbat 80, polietilenglicol 400, carbonat de calciu, colorant Sunset Yellow (E 110), ceara galbena, ceara carnauba. Descrierea produsului: FERMENTI PANCREATICI este un preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenti pancreatici: proteolitici, lipolitici si amilolitici. Acest produs asigura dizolvarea grasimilor, proteinelor si carbohidratilor, ajuta digestia si mentine tractul digestiv in stare optima. Indicatii: Este indicat ca tratament in: - pancreatita cronica; - Fibroza chistica pancreatica (la copii); - Tulburarii digestive prin exces alimentar la bolnavii cu insuficenta secretorie a pancreasului (profilactic si curativ); - Dischinezie biliară; - Colite si enterocolite. Mod de... [continuare]

Servicii medicale - recuperare medicina fizica si balneologie - recuperare medicala neurologica pentru deficienti motori - sanatoriul balnear asigura tratament pentru:tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica)boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului)boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate)boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor:reumatismale degenerative si diartriticecardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem... [continuare]

Pagina 1 din 3 (85 rezultate)