decoct dictionar

Arterita, vedere de ansamblu

Actualizat la data de: 19 August 2025

Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala

Ce este arterita Arterita : boala care consta in inflamarea unei artere, dar si inflamatie, afectiune (leziune) degenerativa a unei artere (dupa DEX, Dictionarul explicativ al limbii romane). Arteriopatie : denumire generica pentru afectiunile peretilor arteriali. Dupa cum se vede din definitii, termenul arterita, seamana cu alti termeni cunoscuti, cum ar fi faringita, otita etc. si "- ita" de la sfarsitul cuvantului inseamna afectiune inflamatorie. Termenul arteriopatie se refera la toate bolile arteriale, fiind compus din doua cuvinte, "arterio-" (referitor la artere) si "-patie" (boala). Acesti termeni, arteriopatie si arterita, se suprapun si sunt folositi de catre oameni diferit. Persoanele fara pregatire medicala utilizeaza frecvent termenul de arterita, medicii cand vorbesc cu pacientii folosesc frecvent termenul arterita, iar in lucrarile de specialitate (scrise de medicii specialisti in medicina cardiovasculara, adica: chirurgii cardiovasculari,... [continuare]

Dictionar medical de confuzii in bolile digestive

Actualizat la data de: 19 Iulie 2024

Autor: SfatulMedicului

Ce este terminologia medicala Terminologia medicala reprezinta limbajul specializat utilizat de profesionistii din domeniul sanatatii pentru a descrie anatomia, fiziologia, afectiunile, tratamentele si procedurile medicale. Aceasta foloseste termeni specifici si structuri de cuvinte derivand in mare parte din limba latina si greaca pentru a asigura o comunicare clara si precisa intre cadrele medicale. AMIGDALITA Acesta este un dictionar nu atat de terminologie medicala si mai ales in terminologia bolilor digestive cat mai precis un dictionar de diferentiere a patologiilor pentru confuziile care apar des in terminologia medicala. Amigdalita la fel ca o serie numeroasa de de termeni medicali ce se termina in sufixul –ita se refera la o infectie a respectivului organ. Amigdalita este asadar infectia acestor organe denumite amigdale sau tonsile. Confuzia mai apare in cazul terminologiei de operare a acestor amigdale, in momentul in care se precizeaza operatia, pacientii... [continuare]

Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice etc.)

Actualizat la data de: 20 Noiembrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Acid vanil mandelic Acid Vanil Mandelic (AVM sau VMA)urinar - valori normale: 1.7-7.4 mg/24h. In neuroblastom sau ganglioneuroni prezinta valori mai mari de 10mg/24h. Intre 26-66 exista certitudine de feocromocitom. Aglutinine, aglutinogene Aglutininele - anticorpi prezenti in unele seruri, capabili sa aglutineze microorganismele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul (un antigen) corespunzator. Grupele sanguine - reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglutininelor din sange, care ii sunt proprii, fiecare categorie apartinand unui sistem bine definit. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (dependent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO, ce cuprinde 4 grupe: - A (prezenta de aglutinogen A) - B (prezenta de aglutinogen B) - AB (ambele aglutinogene) - O (absenta aglutinogenelor). Alanin-amino-transferaza Alanin-amino-transferaza (glutam-oxalacetica) TGO, AST - transferare in forma activa,... [continuare]

Solutie extractiva apoasa obtinuta in urma decoctiei. Decoctul rezultat din plante medicinale este o compozitie lichida obtinuta prin fierberea in apa a componentelor din plante (frunze, flori, fructe, muguri). Aproximativ 1-2 lingurite dintr-o planta se fierb intre 5 si 15 minute (frunzele, florile) si intre 20-40 de minute (scoarta, cojile si radacinile) in 250 ml de apa. Decoctul se strecoara fierbinte. [continuare]

Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Investigatii

Site-ul ofera o f. buna documentare, este minunat. As vrea sa stiu ce consecinte are un TGP sub limita inferioara. Sotul meu are valoarea de 11. Imi place sa stiu adevarul, necunoasterea sperie. Multumesc, toate urarile de bine. anca [continuare]

Despre timiditate

Actualizat la data de: 15 Iulie 2024

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Un cuvant atat de cunoscut parca nici nu mai cere o definitie de dictionar. Stim prea bine ce inseamna a fi timid, a manifesta sau a ascunde o anumita nesiguranta in raport cu ceilalti, a evita situatiile in care te afli in centrul atentiei, a lupta in tacere cu ceea ce poate deveni la un moment dat o adevarata "alergie" la interactiunea sociala. La ce e buna timiditatea? Timidul, ceva mai tacut, cu mult mai putin agresiv decat expansivul, cautatorul de noutati, s-a dovedit a fi sensibil la asumarea de riscuri, dar si la posibilitatea recompensei si asta ne-ar putea sugera ca tocmai de la cel sfios ne putem astepta la performanta, la succes in gasirea unor raspunsuri adecvate, la o capacitate de adaptare superioara. Timiditatea este o realitate, care poate interveni in viata noastra in orice stadiu de dezvoltare. Un om poate face parte din cele 15-20% de persoane care se nasc timide, sau poate deveni astfel pe parcursul vietii. Timididatea nu este o alegere .... [continuare]

Tratamentul varicelor, intre dezamagire si speranta

Actualizat la data de: 12 Aprilie 2024

Autor: SfatulMedicului

Definitie In dictionarul explicativ al limbii romane (DEX) online sunt 5 definitii pentru cuvantul “varice”. Toate definitiile contin termenul dilatatie, elementul “cronic” sau “permanent” si in unele definitii se face referire la: cauza acestei conditii, respectiv pierderea elasticitatii venelor, localizarea cea mai frecventa a bolii (membrele inferioare) si faptul ca termenul de varice se refera la o boala. Etimologic, cuvantul varice provine din fr. varice, lat. varix, -ricis. Sinonime: boala varicoasa, varice hidrostatice Clasificare Dupa localizare: - ale membrelor inferioare (cand spun varice, medicii se refera in mod obisnuit la dilatatiile venoase localizate la nivelul membrelor inferioare); - genitale; - esofagiene. Dupa stadializare (a varicelor membrelor inferioare): o clasificare operationala (utila, cu care se poate face ceva) este clasificarea autorului (neverificat in toate cartile si articolele stiintifice si daca vreun medic se ghideaza dupa... [continuare]

Preparat utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata o boala, un traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica functiile organice. Multa vreme, medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca digitalina sau morfina), de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu). Astazi, toate medicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutica, ceea ce permite o mai mare precizie si o mai mare securitate de utilizare. In paralel, farmacia propune din ce in ce mai multe produse sintetice, care copiaza mai mult sau mai putin fidel substantele naturale sau sunt in intregime originale (benzodiazepine). Introducerea pe piata a unor noi medicamente se supune unor directive administrative complexe, variabile de la tara la tara. Medicamentele noi trebuie sa treaca teste (pe animale de laborator, pe voluntari umani sanatosi in mediu spitalicesc, apoi pe bolnavi) destinate sa evalueze eficacitatea efectelor secundare ale principiilor lor active... [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Piersicul este originar din China. Numele ii vine insa de la Persia, tara unde romanii l-au intalnit si de unde l-ai adus in Europa. Este un arbore de mici dimensiuni, ajungand numai pana la maximum opt metri inaltime. Frunzele piersicului au forma eliptica. Florile sunt mici, solitare, mai rar cate doua,  au o culoare rosu-carmin, roze si foarte rar albe. Infloreste in lunile martie si aprilie. Fructul este de forma sferica, paroasa sau glabra, gustos si aromat. In scop fitoterapeutic se folosesc in primul rand fructele, florile, frunzele, dar si samburii care au caracteristi fitoterapeutice asemanatoare samburilor de migdale. Planta contine in fructe – saruri minerale, acizi organici, enzime, vitamine, hidrati de carbon, ulei volatil; in flori, frunze si samburi – ulei volatil, amigdalina. Are actiune purgativa, cicatrizanta, sedativa, antispastica, hranitoare, laxativa, diuretica, depurativa. Planta este utilizata in alimentatie si ca... [continuare]

Reventul este o planta de cultura (se cultiva in sol nisipos). Este foarte inalt; poate atinge chiar si 3 metri lungime. Frunzele au dimensiuni mari, de un metru, mai mult late decat lungi. Florile sunt mici, de culoare alb-verzui. Planta infloreste in luna mai si iunie. Fructul este o achena de culoare bruna. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii sau radacina de la plantele cu varsta de minim 4 ani, dar si coaja. Planta contine reoantracenazide, principiu amar si taninuri. Reventul are actiune tonica asupra organismului, are efect astringent, laxativ, este tonic hepatic. Uz intern: - coaja si radacina - alcoolism, colici, constipatie, parazitoze intestinale, astenii - sub forma de infuzie, decoct. Contraindicatii: - Nu se recomanda in caz de hemoroizi, cistite. [continuare]

Planta medicinala paroasa, acoperita cu peri fini care creste sporadic din zona de ses pana in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta si are in varf flori grupate, de culoare galben auriu. Florile au culoare galben aurie.  Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in timpul infloririi. Turita mare infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Planta contine uleiuri volatile,acizi organici, mucilagii, tanin, cumarine, vitamine (vitamina c, vitamina k), triterpene, acizi grasi, flavonoizi, poliglucide, saponine. Gustul plantei este amar. Turita mare are efect colagog, astringent, antidiareic, decongestionant.   Uz intern: - boli hepatice, afectiuni ale cailor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiaza biliara, boli reumatice, urticarii,... [continuare]

Arbust cu flori mici liliachii sau albe intalnit spontan in tara noastra in zona de stepa si subalpina. Frunzele sunt ovale, cu marginea intreaga.  Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta, frunzele, mugurii si florile. Liliacul contine glucide, substante amare, amidon, rezine, glucozizi, etc. Planta are efect vasodilatator, tonic, stomahic, astringent, febrifug, antireumatic. Datorita mirosului placut al florilor, liliacul se foloseste in industria cosmetica si cea a parfumurilor. Uz intern: - stari febrile, boli hepatice, boli reumatice, guta, golici, astenie, diabet - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, dureri reumatice - sub forma de compresa [continuare]

Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie. Maselarita are miros neplacut, care insa dispare dupa ce planta este uscata. Tulpina este groasa. Frunzele sunt paroase, lungi, ovale si cu scobituri adanci, asezate de jur imprejurul tulpinei. Florile sunt galbene cu vinisoare violete. Fructul este o capsula (pixida) care contine multiple seminte. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fie partea aeriana fie semnitele.Se recolteaza funzele cand apar primele flori, iar semintele se recolteaza in luna septembrie. Planta contine alcaloizi tropanici. Este o planta toxica.   Uz intern: - astm bronsic, astenie, dureri reumatice, nevroze, boala Parkinson, nevralgie de trigemen, tuse iritativa - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - hemoroizi, nevralgii dentare - sub forma de bai locale, gargara.

[continuare]

Planta raspandita din zona de campie pana in cea de munte, de culoare verde deschis.. Are doua tipuri de tulpini: fertile, care apar primavara care dupa ce apar fructele, putrezesc si sunt inlocuite de tulpinile sterile care cresc la inceputul verii. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tulpinile sterile de culoare verde. Tulpinile sterile se vor recolta din luna iulie pana in septembrie. Planta contine acizi (salicilic, mailic, oxalic), equisetonina, flavonoide, nicotina, palustrina, fitosterina, vitamina c, ulei volatil, bioxid de siliciu, gliceride ale acizilor stearic, linoleic si oleic, saruri de potasiu. Principiile active ale plantei au actiune bronhodilatatoare, antiinflamatoare, antimicrobiana, diuretica, expectorana si actioneaza ca un excelent antiseptic urinar si genital. Uz intern: - tulpini sterile - artrite, reumatism, tuse, boli ale rinichilor, ale vezicii urinare, prostata, afectiuni ale inimii, fracturi, hipertensiune arteriala,... [continuare]

Planta medicinala de cultura, iubitoare de caldura, intalnita mai ales in sudul tarii. Florile sunt de culoare alb galbui, violet la baza. Din flori se formeaza pastai care contin seminte de culoare galben maronie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Infloreste din luna mai pana in luna iulie. Schinduful contine substante minerale, fosfor, fier, calcium mangan, saponine, ulei esential, mucilagii. Schinduful seamana la miros cu leusteanul. Planta are calitati expectorante, hipercolesterolemiante, secretolitice, estrogenice, antiastenice, galactogoge, antiinflamatoare, antispastice, tonice, hipotensive. Este folosit si in alimentatie sub forma de condiment (curry). Uz intern: - surmenaj, astenie, inapetenta, convalescenta, diabet zaharat, digestie lenta, stimularea lactatiei, tuse, bronsita, gusa exoftalmica, impotenta, figiditate, tuberculoza, limfatism, rahitism, guta, ateroscreloza, constipatie, avitaminoza, gastritoenterite, sinuzita - sub... [continuare]

Planta alimentara si medicinala anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de cultura. Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz, roscata, alba sau neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele). Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier). Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic. Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.   Uz intern: - oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala de cultura, intalnita rareori langa terenurile cultivate. Isopul este un arbust mic, lemnos si tufos. Frunzele sunt inguste, iar florile albastre, uneori albe. Planta contine ulei volatil, flavonoizi, taninuri, beta sitosterol, cispinocamfona, marubina, saruri minerale, etc. In scop medicinal se utilizeaza florile sau partea inflorita a plantei.  Varfurile inflorite ale plantei se recolteaza in luna iulie sau august. Isopul are actiune vasodilatatoare, expectoranta, diaforetica, antiseptica, diuretica, stimuleaza pofta de mancare.   Uz intern: - flori - gripa, bronsita, laringita, astm bronsic, tuse, hipertensiune, anorexie, afectiuni gastrice, intestinale, boli hepatice,  icter, leucoree, boli renale, boli reumatice, meteorism, amenoree - sub forma de infuzie, decoct, tinctura.   Uz extern: - flori - echimoze, luxatii, cearcane, rani,... [continuare]

Planta bianuala, legumicola, intalnit in flora spontana dar si cultivata la noi in tara. Radacina este tuberizata si pivotanta, tulpina inalta si ramificata iar frunzele penat-sectate. Florile sunt galbene, sub forma de umbrela, compusa. Pastarnacul infloreste in a doua parte a verii, in lunile iulie si august. Fructele sunt dicariopse cu margini aripate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si frunzele. Planta contine saruri minerale (in special potasiu), uleiuri volatile, vitaminele a, B1, B2, C, celuloza, proteine, grasimi, glucide solubile, Are actiune diuretica, depurativa, tonica, antireumatismala, antipiretica, antitoxica, emenagoga, sedativa si stomahica. Planta este utilizata in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara. Pastarnacul este considerat o planta foarte nutritiva, importanta si datorita efectelor sale medicinale. Intreaga planta are un miros specific.   Uz intern:   [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de ses pana in zona subalpina, la noi in tara. Frunzele au forma ovala si sunt ascutite in varf. Florile sunt dispuse in ciorchine si au culoare alba. Fructele au forma de pastaie, iar semintele sunt acoperite de peri. Iarba fiarelor infloreste din luna mai pana in luna august.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile. Recoltarea acestora se face in momentul aparitiei primelor frunze (primavara) sau toamna. Planta are calitati diaforetice, vermifuge, expectorante si diuretice. Uz intern: - edeme, hidroptizie, viermi intestinali, bronsita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - boli cutanate, rani, taieturi - sub forma de cataplasma, decoct. Contraindicatii: - Planta se consuma doar cu recomandarea medicului, fiind toxica. Poate determina simptome ca cistita hemoragica, nefrita, varsaturi, incontinenta urinara. [continuare]

Momordica este o planta originara din Sudul Asiei, dar este raspandita si in Africa si Australia. Momordica Charantia este o planta agatatoare, cu frunze lobate si zimtate (asemanatoare vitei de vie). Florile sunt mici si galbui si cresc la subsuara frunzelor. Fructul este carnos, are forma alungita sau cilindrica, este acoperit cu nodozitati, care ii dau aspectul rugos si este portocaliu atunci cand este copt. Cele mai importante substante din compozitia chimica sunt: charantina, polipeptide (au actiune asemanatoare insulinei), alcaloizi (momordicina), glucozide, saponide, rezine, uleiuri volatile, vitamina C, aminoacizi, serina, acid glutamic, treonine. Principalele calitati ale plantei sunt: hipoglicemianta, hipocolesterolemianta, reminalizanta, vitaminizanta, antibiotica, antitumorala,antivirala, stimuleaza sistemul imunitar, antiparazitar. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si fructul. Uz intern: - diabet, pancreatite, colesterol marit, hepatopatii... [continuare]

Planta care iubeste umiditatea, intalnita in paduri, pe langa stanci in zona alpina si subalpina. Tulpina este paroasa, de culoare rosiatica. Florile au culoare rosie, asezate in grupuri de cate doua. In scop fitoterapeutic se uitilizeaza partea aeriana, recolatata la inceputul infloririi. Napraznicul infloreste incepuand cu luna iunie pana in luna august. Mirosul plantei este nepalcut. Planta contine principii amare, ulei esential, vitamine. Napraznicul are actiune antispastica, diuretica, antidiabetica, antidiareica, astringenta, hipotensiva, cicatrizanta.   Uz intern: - diabet zaharat, icter, ascita, boli ale cailor respiratorii superioare, icter, neoplasm uterin, dismenoree, sterilitate, impotenta, cancer, diaree - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - stomatite, conjunctivite, afte, ulceratii si micoze cutanate, hemoragii - s ub forma de bai locale, comprese,... [continuare]

Porumbarul face parte din familia Rosaceae si este raspandit in Europa, Asia, Caucaz si Africa de Nord. In Romania Porumbarul creste in luminisuri, pe pasuni si fanete, dar mai ales la margine de paduri, urcand adesea pana la 1600 de metri. Este un arbust salbatic, care atinge inaltimea maxima de 1-2 metri. Ramurile sale sunt spinoase, tulpina este bine ramificata. Frunzele sunt ovale, uneori paroase si dintate pe margini. Florile apar inaintea frunzelor, in lunile aprilie- mai, au miros puternic si acopera in intregime ramurile; petalele sunt albe, ovale. Fructele sunt globuloase, albastrui-negricioase, cu aspect brumat la maturitate, foarte astringente. Compozitia chimica a plantei: flavone, saruri de magneziu si potasiu, quercetin, kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni si glicocamferozide, flavonozizi, zaharuri, antocianini, prunicianina, acizi organici, polifenoli, saruri de calciu si magneziu,  gumirezine. Calitatile Porumbarului sunt:... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Planta medicinala care creste in sol nisipos, in zona de deal sau ses. Florile au miros placut, sunt dispuse spre varful tulpinii, au culoare alba sau roz si sunt acoperite de peri. Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii cu radacini, frunzele sau inflorescentele sau planta intreaga. Planta infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea partii superioare se face in perioada de inflorire, iar a radacinii primavara in lunile martie-aprilie sau toamna in lunile octombrie noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, saponarina, taninuri, flavonoide. Sapunarita are efect fluidificant, expectorant, hipoclesterolomiant, tonic.   Uz intern: - planta intreaga - bronsite, boli renale, boli reumatice, afectiuni ale cailor urinare, boli hepatobiliare, gripa, dispepsie, neurastenie, insomnii, anxietate, paraziti intestinali, sifilis - s ub forma de... [continuare]

Zamosita este o planta originara din Europa, dar care s-a raspandit si in zona mediteraneana, este flora spontana. In Romania o putem intalni fie cultivata ca planta decorativa, fie la marginea terenurilor cultivate. Tulpina este ramificata de la baza si este acoperita de perisori fini, creste pana la 80 cm inaltime. Zamosita are frunzele alcatuite din cate trei lobi, adanc crestate pe margini, alterne, avand o culoare verde intens. Florile au petalele alb- galbui si la baza sunt purpurii si catifelate, cresc in varful tulpinii si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice constituente amintim: ulei gras, flavonide, substante mucilaginoase, cauciuc. Principalele calitati ale plantei sunt: emolienta, diuretica, saluretica - favorizeaza eliminarea sarurilor de clor si sodiu. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si se recolteaza in perioada infloririi plantei.   Uz intern:   - afectiuni digestive in special cele ale stomacului,... [continuare]

Slabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele.   Uz intern:   -... [continuare]

Planta medicinala, care ajunge pana la ianltimea de un metru. Face parte din flora spontana si este raspandita in toata Europa, dar si in unele zone din America. Frunzele sale sunt dintate pe margini, acoperite cu perisori, care se regasesc si pe tulpina (ce este tetramuchiata). Frunzele sunt dispuse pe tulpina, asezate diametral opus. Florile sunt de culoare violacee, asezate de jur imprejurul tulpinii. Aceasta planta se dezvolta atat in zonele insorite, dar si la umbra. Infloreste in lunile iunie-octombrie, iar recoltarea se face in luna iulie. Are efect antivomitiv, astringent.Planta contine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, saruri de potasiu, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana, frunzele si florile. Cand sunt strivite, frunzele emana un miros neplacut.  Uz intern: - greturi si/ sau varsaturi (mai ale in raul de miscare sau greturile ce apar in sarcina), in tuse... [continuare]