boli de maduva
Bolile autoimune
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Rolul sistemului imunitar este sa protejeze organismul de afectiuni cauzate de bacterii, virusuri, microbi sau celule dezvoltate anormal; in cazul bolilor autoimune, sistemul imunitar ataca si distruge in mod eronat tesuturile si organele umane. Astfel, pot fi afectate: globulele rosii, vasele sangvine, tesutul conjunctiv, sistemul endocrin, sistemul muscular, articulatiile, centrii nervosi sau pielea. De regula, bolile autoimune apar in randul femeilor aflate la maturitate, mai exact la varsta fertilitatii. De asemenea, aceste afectiuni sunt in special ereditare, dar exista si factori de mediu care conduc la slabirea sistemului imunitar. Simptomele bolilor autoimune variaza de la un individ la altul, fiecare afectiune si manifestare fiind diferita. Clasificare Bolile autoimune sistemice sunt caracterizate prin faptul ca afecteaza mai multe tipuri de organe dar si sisteme functionale ale acestora. Cele mai frecvente afectiuni autoimune sistemice sunt: -... [continuare]
Bolile sistemului imunitar
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Bolile sistemului imunitar rezulta fie dintr-o reactie imuna excesiva a organismului, fie dintr-un atac autoimun, in care mecanismul natural de aparare al corpului ataca celulele normale si produce o serie de disfunctii. Astmul, febra mediteraneana familiala (afectiune cu transmitere genetica) sau boala Crohn (un grup de boli inflamatorii intestinale) sunt cauzate de reactia exagerata a sistemului imunitar, pe cand sindromul poliglandular autoimun sau cateva manifestari ale diabetului apar atunci cand sistemul imunitar isi ataca propriile celule si molecule. Bolile de deficit imun scad capacitatea organismului de a lupta cu invadatorii si cresc vulnerabilitatea in fata infectiilor. Rolul sistemului imunitar Imunitatea organismului este un sistem complex si dezvoltat, cu o misiune simpla aceea de a cauta si de a distruge invadatorii care pun in pericol sanatatea organismului. Atunci cand o persoana se naste cu un sistem imunitar deficitar, lipsa unor enzime de... [continuare]
Eficienta celulelor stem in tratarea bolilor
Dr. Papa Maria Camelia
Medic Specialist Genetica medicala si Medicina de familie
Celulele stem Eficienta celulelor stem in tratarea bolilor este un subiect extrem de promitator in domeniul medical si al cercetarii stiintifice. Celulele stem au demonstrat un potential semnificativ in tratarea unei game variate de afectiuni si boli, oferind noi perspective in dezvoltarea terapiilor regenerative si in imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Celulele stem au fost recunoscute pentru potentialul lor extraordinar, datorita capacitatii lor de a transforma, repara si regenera tesuturile afectate ale organismului uman. Utilizate intr-o serie de afectiuni, de la boli ale sangelui si sistemului imunitar, la leziuni ale maduvei spinarii si boli degenerative, ele au revolutionat tratamentele medicale in ultimele decenii. Celulele stem in tratarea bolilor Una dintre cele mai notabile utilizari ale celulelor stem este in tratarea bolilor de sange, precum leucemia si limfomul. Transplanturile de maduva osoasa, care implica utilizarea celulelor stem hematopoietice, au... [continuare]
Relatia dintre bolile autoimune si cancer
Dr. Alexandru Gabriel Berescu
Medic rezident Oncologie medicala
Ce sunt bolile autoimune Bolile autoimune apar datorita unui raspuns inadecvat al organismului la propriile antigene. Astfel acestea sunt recunoscute ca nefacand parte din organism si se declanseaza raspunsul imun cu aparitia de leziuni. Antigenul impotriva caruia este indreptat raspunsul imun poate sa fie o proteina, un carbohidrat sau un acid nucleic. Cum si cand apar Astfel in organism apare inflamatie crescuta, moarte celulara si leziuni ale organelor. Aceste boli pot sa fie generalizate cum sunt bolile reumatice, dar si specifice unui organ (ex tiroida in contextul tiroiditei autoimune) sau unui sistem de organe (ex: sistemul nervos in scleroza multipla). Pot sa fie de asemenea acute sau cronice. Efectorii mecanismelor autoimune sunt limfocitele T si limfocitele B, dar pot sa fie implicati si alti mediatori (citokine) si limfocite reglatorii. Desi raspunsul autoimun este patologic, acesta este similar cu raspunsul imun normal indreptat impotriva agentilor infectiosi sau... [continuare]
Neuroborelioza, complicatie a bolii lyme
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Ce este neuroborelioza? Neuroborelioza, boala Lyme neurologica sau neuroborelioza Lyme reprezinta o complicatie a bolii Lyme ce afecteaza sistemul nervos central. Boala Lyme reprezinta boala infectioasa cauzata de diseminarea bacteriei numita Borrelia Burgdorferi in organism, iar in neuroborelioza aceasta bacterie ajunge in sistemul nervos central: creier si maduva spinarii. Semne si simptome Precum in boala Lyme necomplicata, semnele si simptomele neuroboreliozei sunt nespecifice, foarte variate si usor de confundat cu alte patologii neurologice. Neuroborelioza poate aparea in primele stadii ale infectiei pentru ca bacteria cauzatoare poate strabate bariera hemato-encefalica. De regula, insa neuroborelioza apare doar in lipsa tratamentului bolii Lyme, fiind astfel considerata o complicatie din ce in ce mai rara. In functie de partea din sistemul nervos care este afectata, neuroborelioza se poate manifesta in 4 moduri principale: Meningita Meningita apare... [continuare]
Relatia dintre stresul cronic si declansarea bolilor autoimune
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Ce este stresul? Stresul este un factor puternic ce actioneaza asupra starii noastre de bine si de sanatate, al carui impact este adesea subestimat, mai ales in ceea ce priveste declansarea bolilor autoimune. Persistenta indelungata a stresului poate perturba echilibrul interior, determinand efecte negative asupra sistemului imunitar. Cum se manifesta? Stresul reprezinta o stare de tensiune fizica si psihica generata ca raspuns la stimuli proveniti atat din mediul extern, cat si din cel intern. Acesta nu este neaparat un eveniment negativ, ci poate stimula si motiva, insa in momentul in care o situatie depaseste capacitatea unui individ de a o asimila si de a face fata, stresul devine un factor negativ. Cand un eveniment sau o situatie este perceputa ca fiind stresanta se elibereaza hormonii de stres: adrenalina, noradrenalina si cortizolul, ce au efecte asupra tuturor organelor si tesuturilor. Raspunsul organismului variaza, o persoana putand genera un raspuns mai... [continuare]
Sangele si bolile de sange
Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna
Generalitati Sangele este un lichid rosu, vascos care transporta substante, precum hormonii, oxigenul si glucoza, la tesuturile organismului, iar de la nivelul acestora sunt preluate reziduurile si dioxidul de carbon. Vital pentru supravietuirea organismului, sangele transporta oxigenul prin artere catre plamani, si glucoza de la ficat catre toate celulele din componenta organelor si tesuturilor; apoi se reintoarce la plamani prin intermediul venelor, schimband oxigenul cu dioxid de carbon. O persoana adulta are aproximativ 4 l de sange, care este compus din celule sanguine si plasma. Exista trei tipuri de celule sanguine: • Globulele rosii (RBC) sau hematiile - contin hemoglobina si serveste la transportul dioxidului de carbon din organe (inima, muschi) catre plamani. Hemoglobina este proteina care confera culoarea globulelor rosii. Pigmentul acestei proteine este rosu-aprins, atunci cand este oxigenata (culoarea sangelui arterelor din marea circulatie), si albastru... [continuare]
Durerile de cap – ce le influenteaza si care sunt bolile pe care le semnaleaza
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Cefalee sau dureri de cap Oricine poate experimenta de-a lungul vietii episoade de cefalee sau dureri de cap. Acestea apar de regula atunci cand sari peste mesele principale sau cand traversezi perioade obositoare si stresante, ca raspuns la suprasolicitarea fizica si nervoasa. Specialistii le numesc dureri primare. Ele nu pun probleme majore si pot fi tratate cu medicamente si cu odihna adecvata. Exista insa si dureri secundare, care survin frecvent si care nu trebuie ignorate, deoarece pot ascunde boli grave. Hipertensiunea arteriala si accidentul vascular cerebral Potrivit statisticilor, cea mai frecventa cauza a durerii de cap este hipertensiunea arteriala. Cefaleea poate fi insotita de ameteli, dificultati de respiratie, oboseala si dispnee de efort. Suna imediat la 112 daca stii ca ai hipertensiune si te-a luat brusc durerea de cap, dupa o situatie tensionata. Cefaleea instalata rapid poate fi un semn al unui accident vascular cerebral. Accidentul vascular cerebral... [continuare]
Ce este boala autoimuna O boala autoimuna este acea afectiune in care propriul sistem imunitar ataca organismul. Sistemul imunitar are, de obicei, rolul de a apara organismul impotriva bacteriilor si virusurilor. Atunci cand detecteaza prezenta unui organism strain, sistemul imun trimite celule specializate pentru a ataca acel strain. Intr-o boala autoimuna, sistemul imunitar nu mai poate face diferenta intre celulele straine si celulele proprii. Astfel, acesta ataca celule proprii, sanatoase, dintr-un organ sau mai multe organe, prin eliberarea unor proteine numite auto-anticorpi. Unele boli autoimune au ca tinta un singur organ. Alte boli, precum Lupusul, pot afecta intreg organismul. Cele mai comune boli autoimune Pana in ziua de azi, s-au descoperit mai mult de 80 de boli autoimune. Cele mai comune 14 dintre acestea sunt: 1. Diabet zaharat de tip 1 Pancreasul produce hormonul insulina, cu rol esential in reglarea glicemiei (nivelul de glucoza din sange). In diabetul... [continuare]
Celulele stem in medicina moderna: cat de eficiente sunt in lupta cu bolile?
Dr. Papa Maria Camelia
Medic Specialist Genetica medicala si Medicina de familie
Ce sunt celulele stem? Celulele stem reprezinta o inovatie revolutionara in domeniul medical, oferind noi sperante pentru tratamentul si ameliorarea unor afectiuni grave. Aceste celule au capacitatea unica de a se transforma in diverse tipuri de celule specializate si de a contribui la regenerarea tesuturilor afectate. Celulele stem sunt celule nediferentiate care au potentialul de a se transforma in celule specializate ale organismului, precum cele ale sangelui, pielii, cartilajelor sau organelor interne. Ele sunt esentiale in procesele de regenerare si reparare celulara. Cand se recolteaza celulele stem? Celulele stem pot fi recoltate in mai multe momente ale vietii, dar cea mai valoroasa, eficienta si noninvaziva recoltare se face la nastere. In acel moment, sangele cordonului ombilical contine o concentratie ridicata de celule stem hematopoietice, utilizate in numeroase tratamente medicale. Cine le recolteaza? Recoltarea celulelor stem se realizeaza de catre echipa... [continuare]
Celulele stem si bolile rare: o sansa reala de tratament
Dr. Papa Maria Camelia
Medic Specialist Genetica medicala si Medicina de familie
Despre celulele stem In fata unui diagnostic rar, parintii si medicii se confrunta adesea cu incertitudine, lipsa tratamentelor eficiente si un sentiment de neputinta. Din fericire, medicina moderna aduce tot mai mult in prim-plan o resursa promitatoare: celulele stem, in special cele recoltate la nastere din cordonul ombilical. Acestea ofera o noua speranta in lupta cu unele dintre cele mai grave si greu de tratat afectiuni – bolile rare. Ce sunt bolile rare? O boala rara este definita ca o afectiune care afecteaza mai putin de 5 persoane din 10.000. Desi fiecare in parte este rara, in total, bolile rare afecteaza milioane de oameni in intreaga lume. Majoritatea acestor boli sunt genetice, progresive si cronice, manifestandu-se inca din copilarie. In prezent, sunt cunoscute peste 7000 de boli rare, dintre care foarte putine au un tratament curativ. Boli rare tratabile sau aflate in cercetare cu celule stem includ: Leucodistrofii metabolice (ex. boala Krabbe,... [continuare]
Generalitati Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia nu mai functioneaza normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obisnuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din sange. De asemenea, ei ajuta la mentinerea balantei dintre fluidele si sarurile din organism, denumite electroliti. Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorati, reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau. O boala renala cronica pare sa apara brusc, dar de fapt, aceasta apare putin cate putin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deteriorati si nu mai functioneaza, cei ramasi sanatosi preiau si functia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai multi nefroni devin nefunctionali pana la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini functia. Este posibila... [continuare]
Profilaxia bolilor cu transmitere directa (prin sange si produse de sange)
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Precautiile cu privire la si celelalte produse din sange (reguli universale) sunt recomandari fixate pentru a preveni transmiterea , a virusului hepatitic de tip B (VHB), a virusului hepatitic de tip C (VHC) si a altor boli, in timpul acordarii primului ajutor sau a efectuarii unor manevre intraspitalicesti. Aceste precautii se raporteaza la sange si produsele lui ca fiind cu potential infectios pentru boli cu transmitere directa. Profilaxia bolilor cu transmitere directa se aplica sangelui si altor fluide ale organismului uman care contin urme vizibile de sange, lichid seminal (lichid continut in sperma) sau . Aceste masuri se aplica, de asemenea si altor tesuturi sau fluide ale organismului, de exemplu cel ce inconjoara creierul si maduva spinala (lichidul cefalorahidian), lichidul din spatiul articular (lichidul sinovial), lichidul din spatiul pleural (lichidul pleural), lichidul din si pelvis (lichidul peritoneal), cel din jurul inimii (lichidul... [continuare]
Generalitati Sanatatea oaselor se degradeaza odata cu inaintarea in varsta, insa acest proces poate fi accelerat si de numeroase boli cu efecte negative asupra sistemului osos. Fie ca este vorba despre afectiunea in sine, fie despre medicamentele cu efecte secundare periculoase, este foarte important sa cunoasteti modurile in care va puteti proteja oasele si va puteti reduce riscul dezvoltarii osteoporozei. Factorii care influenteaza sanatatea osoasa Oasele joaca numeroase roluri de baza in organism. Ele asigura structura corporala, protejeaza organele, asista functia musculara si stocheaza calciul. In timp ce eforturile pentru dezvoltarea oaselor puternice si sanatoase sunt importante in special in perioada copilariei si a adolescentei, acelasi demers ramane la fel de important si la varsta adulta. Sistemul osos trece prin schimbari continue, tesuturile osoase vechi fiind inlocuite in permanenta cu unele noi. In primii ani de viata, acest regenerarea este accelerata, masa... [continuare]
Boli oportuniste in hiv: limfomul non - hodgkin
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Organismul pacientilor cu infectie HIV, mai ales cand infectia a atins stadiul SIDA, este foarte slabit, atat datorita bolii in sine, care prin caracterul cronic consuma rezervele energetice si nutritive, cat si datorita tratamentului. Pe acest teren pot sa apara o serie de afectiuni, numite oportuniste. Acestea pot fi relativ bine suportate de o persoana anterior sanatoasa, insa pe un fond de infectie HIV, ele pot face adevarate ravagii. Bolile cu caracter oportunist pot fi infectii (atat bacteriene si fungice, cat mai ales parazitare), si cancere. Una din aceste afectiuni oportuniste este si limfomul non - Hodgkin, a carui frecventa de aparitie este relativ crescuta in randul pacientilor HIV, dar ramane in limite reduse in populatia generala. Limfomul non - Hodgkin Datorita frecventei atat de crescute in HIV, limfomul non - Hodgkin este denumit de specialisti, in acest context, limfomul asociat HIV. Virusul imunodeficientei umane dobandite este un agent patogen... [continuare]
Transplantul de maduva osoasa si celulele stem pentru tratarea cancerului
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Un transplant de celule stem este o metoda de a inlocui celulele sanguine distruse de tratamentul cancerului. Dupa un transplant de celule stem se vor forma celule sanguine imature, in urma tratamentului. Scopul unui transplant de celule stem este de a contribui la refacerea maduvei osoase, dar si la formarea de celule sanguine sanatoase. Un transplant de celule stem poate fi autolog, in cazul in care celulele stem provin din propriul organism sau alogen, ceea ce inseamna ca celulele stem provin de la un donator. Candidatul potrivit pentru un transplant de celule stem sau de maduva osoasa pentru tratarea cancerului Chiar daca transplantul de celule stem sau transplantul de maduva osoasa poate salva vieti, nu oricine ar putea fi candidatul potrivit pentru acest tratament. Procesul poate fi dificil si plictisitor. De cele mai multe ori, acest tip de tratament este adresat persoanelor tinere, limita de varsta fiind 55-60 de ani. Avand in vedere ca riscurile... [continuare]
Celulele stem – solutia de viitor a unor boli din prezent
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Celulele stem reprezinta celule nediferentiate din punct de vedere biologic, dar care la un moment dat in functie de necesitati si factori locali se pot diferentia in celule specializate ale organismului indeplinind diverse functii. De exemplu, dintr-o celula stem poate lua nastere un hepatocit (celula heapatica) sau enterocit (celula de la nivelul tractului digestiv) sau orice alta celula cu functie in organism. Celulele stem se gasesc la nivelul organismelor multicelulare (ex. mamifere). O particularitate a celulelor stem, pe langa faptul ca pot lua forma si functia oricarei celule din organism, este aceea ca se divid intre ele dand nastere altor celule stem. Exista doua tipuri de celule stem la mamifere: a) celule stem embrionare – la embrionul in dezvoltare acestea se pot diferentia in toate celulele specializate ale organismului. Astfel se formeaza organele si sistemele fatului. b) celulele stem ale adultului – au rol in repararea tesuturilor. [continuare]
Grefa de maduva osoasa
Inlocuire a maduvei osoase a unui pacient atins de o boala hematologica cu celule de maduva osoasa prelevate de la un subiect sanatos. Indicatii - Unul din principalele roluri ale maduvei osoase este acela de a produce, multumita anumitor celule numite celule-suse, elementele diferitelor descendente sangvine (globulele rosii, majoritatea globulelor albe, plachetele etc.). Orice boala a celulelor-suse poate necesita o grefa de maduva: leucemia (proliferarea de globule albe si a celulelor lor de origine in maduva osoasa si in sange), hipoplazia sau aplazia medulara (insuficienta sau absenta producerii diferitelor descendente). Bolnavii trebuie sa fie, in general, sub varsta de 50 de ani si intr-o buna stare fiziologica, avand in vedere frecventa si gravitatea complicatiilor. Tehnica - Orice grefa de maduva trebuie sa fie precedata de o distrugere cat mai complet posibila a maduvei osoase a primitorului cu scopul ca boala sa nu recidiveze pe maduva grefata. Aceasta distrugere... [continuare]
Maduva hematopoietica
Tesut prezent in os, responsabil de producerea tuturor elementelor figurate ale sangelui (globule rosii, globule albe, plachete). Maduva osoasa este prezenta in toate oasele la nastere. Ea contine numeroase celule grasoase si toate descendentele care vor da nastere celulelor sangelui circulant. Functia sa de productie se concentreaza, la varsta adulta, in interiorul oaselor rachisului, toracelui, umarului si bazinului. Maduva osoasa normala permite regenerarea celulelor sangvine multumita unei rezerve de celule-suse. Maduva osoasa produce in fiecare zi miliarde de celule, de exemplu 200 miliarde de globule rosii si 10 miliarde de polinucleare neutrofile. In caz de nevoie, productia de celule a maduvei osoase creste considerabil. Astfel, pentru globulele rosii, numarul poate fi multiplicat cu 10 in caz de pierdere prin hemoragie sau prin hemoliza (distrugere). Explorari si patologie - Maduva osoasa este explorata si studiata printr-o punctie, realizata in stern sau... [continuare]
Maduva osoasa
Tesut prezent in os, responsabil de producerea tuturor elementelor figurate ale sangelui (globule rosii, globule albe, plachete). Maduva osoasa este prezenta in toate oasele la nastere. Ea contine numeroase celule grasoase si toate descendentele care vor da nastere celulelor sangelui circulant. Functia sa de productie se concentreaza, la varsta adulta, in interiorul oaselor rachisului, toracelui, umarului si bazinului. Maduva osoasa normala permite regenerarea celulelor sangvine multumita unei rezerve de celule-suse. Maduva osoasa produce in fiecare zi miliarde de celule, de exemplu 200 miliarde de globule rosii si 10 miliarde de polinucleare neutrofile. In caz de nevoie, productia de celule a maduvei osoase creste considerabil. Astfel, pentru globulele rosii, numarul poate fi multiplicat cu 10 in caz de pierdere prin hemoragie sau prin hemoliza (distrugere). Explorari si patologie - Maduva osoasa este explorata si studiata printr-o punctie, realizata in stern sau... [continuare]
Timpul de coagulare, testul lee-white (sange) tc
Timpul de coagulare este timpul necesar pentru ca o proba de sange sa coaguleze, in vitro, in conditii standard. In cazul unei disfunctionalitati, coagularea sangelui se face fie prea incet, ceea ce inseamna risc de hemoragie, fie prea repede, ceea ce favorizeaza formarea de cheaguri sangvine. Timpul de sangerare (TS) arata capacitatea de coagulare globala a sangelui. Valoarea normala este de 3-4 minute. Fibrinogenul este o proteina esentiala in formarea cheagului de sange. Valoarea normala este de 240-290 mg/100ml. Cand valoarea fibrinogenului este crescuta, creste riscul de aparitie a afectiunilor inflamatorii si reumatismale acute. O valoare scazuta a fibrinogenulu anunta prezenta unei boli hepatice sau hematologice. Exista diverse metode pentru determinarea timpului de coagulare. Doua dintre ele sunt mai des utilizate: - Metoda lamelei. Pentru masurarea timpului de coagulare prin aceasta metoda, sangele este aplicat pe lama din sticla, care apoi este introdusa intr-o cutie... [continuare]
Volum mediu plachetar (sange) vtm
Trombocitele sunt fragmente mici de celule care sunt esentiale pentru coagularea sanguina normala. Acestea sunt formate din celule foarte mari numite megacariocite din maduva osoasa si sunt eliberate in sange pentru a circula. Daca nu exista trombocite suficiente sau daca trombocitele nu functioneaza normal, nu se poate forma un cheag stabil si o persoana poate prezenta un risc crescut de sangerare excesiva. Trombocitele supravietuiesc in circulatie in jur de 8 pana la 10 zile, iar maduva osoasa trebuie sa produca in mod continuu noi trombocite pentru a le inlocui pe cele care se degradeaza, sunt consumate si / sau sunt pierdute prin sangerare. Determinarea numarului de trombocite din sange poate ajuta la diagnosticarea unei serii de tulburari care au legatura cu prea putine sau prea multe trombocite. Testul poate fi indicat atunci cand o persoana are semne si simptome asociate cu trombocite scazute sau o tulburare de sangerare, cum ar fi: vanatai inexplicabile sau usoare,... [continuare]
Neutrofile (granulocitele polimorfonucleare neutrofile) ne
Neutrofilele reprezinta o categorie de leucocite, implicate in functionarea sistemului imunitar. Exista si alte patru tipuri de celule albe din sange (leucocite), dar neutrofilele sunt cele mai abundente, reprezentand 55-70% din totalul acestora. Leucocitele reprezinta o parte esentiala a sistemului imunitar. In cazul unei afectiuni acute sau a unui trumatism minor, substantele pe care corpul le considera straine, cunoscute sub numele de antigene, determina ca sistemul imunitar sa intre in actiune. Antigenii pot fi: bacterii, virusuri, ciuperci, otravuri, celule canceroase. Neutrofilele pot circula liber prin peretii venelor si in tesuturile corpului, pentru a ataca imediat toate antigenele. Concret, neutrofilele au un rol major in apararea antiinfectioasa primara a organismului prin fagocitarea si digestia microorganismelor. Neutropenia este termenul care defineste nivelurile scazute de neutrofile. Unii oameni prezinta un numar scazut de neutrofile, dar nu si un risc crescut... [continuare]
Monocite mo
Monocitele fac parte din globulele albe (leucocite) din sange, functia acestora fiind de a lupta impotriva infectiilor, a germenilor si a inflamatiilor si de a mentine sistemul imunitar sanatos. De asemenea, monocitele (agranulocite) au rol fagocitar, reprezentand aproximativ 4-8% din numarul total de leucocite, acestea dezvoltandu-se in maduva osoasa. Numarul ridicat de monocite poate insemna ca organismul unei persoane lupta cu infectiile sau ca exista o boala inflamatorie. Numarul scazut al monocitelor poate fi ddeterminat de un deficit nutritional, anemie sau afectiuni mai grave. Procentul de monocite este de obicei intre 2%-10% din numarul total de leucocite. Prezenta unui numar anormal de monocite este asimptomatica. Cu toate acestea, se pot observa anumite simptome ale afectiunilor ce determina valori crescute sau scazute ale monocitelor. De exemplu, un nivel crescut al monocitelor, ca urmare a unei infectii sau inflamatii, poate cauza simptome precum: febra,... [continuare]
Limfocite ly
Limfocitele reprezinta o categorie de leucocite. Leucocitele sunt o parte importanta a sistemului imunitar. Acestea ajuta organismul sa lupte impotriva antigenelor precum: bacterii, virusuri si infectii care pot cauza imbolnavirea. Atunci cand sistemul imunitar este slabit, inseamna ca nu exista destule celule albe din sange. Maduva osoasa produce in mod constant celule care vor deveni limfocite. Unele vor intra in sange, dar majoritatea vor fi prezente in sistemul limfatic. Sistemul limfatic este grupul de tesuturi si organe, cum ar fi splina, amigdalele si ganglionii limfatici, care protejeaza organismul de infectie. Aproximativ 25% din noile limfocite raman in maduva osoasa si devin celule B. Celelalte 75% se deplaseaza catre timus si devin celule T. Exista diferite tipuri de celule B si celule T. Limfocitele B si limfocitele T lucreaza impreuna pentru a lupta impotriva infectiilor. Celulele T se formeaza in timus, un organ mic plasat intre plamani. Aceste celule furnizeaza... [continuare]
Trombocite, plachete sangvine (sange) plt , tr
Trombocitele sunt mici fragmente de celule, esentiale pentru coagularea sangelui normal. O determinare a trombocitelor poate fi utilizata pentru a examina sau a diagnostica diferite tulburari si conditii care pot provoca probleme de coagulare a sangelui. Rezultatele examinarii cu trombocite pot indica o tulburare de sangerare, o boala a maduvei osoase sau o tulburare excesiva de coagulare, pentru a mentiona cateva exemple. Cand un vas de sange sau un tesut este ranit si incepe sa sangereze, trombocitele utilizeaza coagularea pentru a ajuta la oprirea sangerarii. Daca nu exista trombocite suficiente sau daca trombocitele nu functioneaza asa cum ar trebui, nu se poate forma un cheag stabil. Trombocitele supravietuiesc in sange timp de aproximativ 8-10 zile, iar maduva osoasa trebuie sa formeze in mod constant noi trombocite pentru a le inlocui pe cele defalcate, consumate sau pierdute prin sangerare. Verificarea numarului trombocitelor din sange poate ajuta la diagnosticarea unei... [continuare]
Leucocite (numarul de celule albe) sange wbc
Celulele albe, denumite si leucocite, sunt celule care exista in sange, in sistemul limfatic si in tesuturi, care reprezinta o parte importanta a sistemului de aparare al organismului. Acestea ajuta la protejarea impotriva infectiilor si, de asemenea, au un rol in raspunsuri alergice si protectia impotriva cancerului. Sangele este alcatuit din cateva tipuri diferite de celule suspendate in plasma numita fluid: celule albe (leucocite), celule rosii (eritrocite) si trombocite. Toate aceste celule sunt produse in maduva osoasa si ulterior sunt eliberate in sange pentru a circula. Unele boli afecteaza producerea de celule albe de catre maduva osoasa, rezultand fie o crestere sau o scadere a numarului de celule albe circulante. Leucocitele provin din maduva osoasa, dar circula in fluxul sanguin. Exista cinci tipuri majore de leucocite: neutrofile, limfocite, eozinofile, monocite, bazofile. Simptomele unui numar redus de leucocite includ: febra, frisoane, dureri de cap, dureri... [continuare]
Timpul de sangerare (sange) ts
Testul este o evaluare de baza a eficientei trombocitelor din sange pentru a forma cheaguri, fiind practic un test uzual pentru examinarea pacientilor care au timpi de sangerare prelungiti. Testul de timp de sangerare este o metoda folosita de multi ani si este indicat atunci cand nu sunt disponibile alte teste mai fiabile si mai putin invazive pentru determinarea coagularii sangelui. Cu toate acestea, pana in prezent este inca cea mai fiabila modalitate de evaluare a sangerarilor clinice la pacientii cu uremie. Practic, testarea este recomandata ori de cate ori medicul are nevoie de informatii despre activarea trombocitelor. Astfel, daca trombocitele sunt expuse la celulele endoteliale si colagenul in peretele vascular ranit, se produce factorul von Willebrand (vWF) si trombocitele devin activate si adera la colagen prin vWF. Celulele afectate elibereaza factorul tisular, care activeaza factorul VII (calea extrinseca), iar expunerea colagenului subendotelial trombogenic... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter