Relatia dintre stresul cronic si declansarea bolilor autoimune

Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Clinica: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Ce este stresul?

Stresul este un factor puternic ce actioneaza asupra starii noastre de bine si de sanatate, al carui impact este adesea subestimat, mai ales in ceea ce priveste declansarea bolilor autoimune.
Persistenta indelungata a stresului poate perturba echilibrul interior, determinand efecte negative asupra sistemului imunitar.
Cum se manifesta?
Stresul reprezinta o stare de tensiune fizica si psihica generata ca raspuns la stimuli proveniti atat din mediul extern, cat si din cel intern.
Acesta nu este neaparat un eveniment negativ, ci poate stimula si motiva, insa in momentul in care o situatie depaseste capacitatea unui individ de a o asimila si de a face fata, stresul devine un factor negativ.
Cand un eveniment sau o situatie este perceputa ca fiind stresanta se elibereaza hormonii de stres: adrenalina, noradrenalina si cortizolul, ce au efecte asupra tuturor organelor si tesuturilor.
Raspunsul organismului variaza, o persoana putand genera un raspuns mai puternic, in functie de gradul ei de tolerabilitate si intensitatea cu care resimte o situatie.
Stresul cronic este, cel mai frecvent, determinat de preocuparea cu privire la sanatate, finante si relatii.
Ce sunt bolile autoimune?
Bolile autoimune presupun o reactie a sistemului imunitar impotriva organismului, determinata de expunerea la un anumit factor declansator, care promoveaza productia anticorpilor.
Anticorpii sunt in mod normal produsi de organism pentru a declansa reactia de aparare a celulelor imunitare, cu scopul de a gestiona si proteja de infectii sau alti agenti externi.
Practic, sistemul imunitar confunda celulele si tesuturile ca fiind straine si incearca sa le distruga prin intermediul autoanticorpilor, care atrag celulele sistemului imunitar catre propriile tesuturi, pentru a le indeparta.
In functie de boala autoimuna, anticorpii au afinitate pentru diferite tesuturi si organe, precum articulatiile in artrita reumatoida sau glanda tiroida in tiroidita Hashimoto.
Pe langa stresul cronic, mai contribuie si alti factori in declansarea acestor afectiuni, precum genetica, inflamatia, toxinele, dezechilibrele hormonale si intestinale.
Legatura dintre stres si boala autoimuna
In cadrul unui studiu s-a comparat tendinta de a dezvolta boli autoimune la peste 100000 de participanti care erau supusi unui stres cronic cu 126000 de frati si surori ai acestora si un milion de persoane care nu aveau tulburari legate de stres pe o perioada de 1 an.
Articole recomandate
-
Relatia dintre bolile autoimune si cancer
-
Cele mai comune boli autoimune
-
Principalele afectiuni induse de stres
-
Ce poti face cand lumina farurilor devine un pericol invizibil pentru ochii tai
-
Boala von Willebrand in Romania: o realitate ascunsa, ce vine cu o solutie d ...
-
Ce trebuie sa faci in situatii de stres
-
Boli de piele autoimune
-
Asocierea dintre tiroidita Hashimoto si deficitul de vitamina D
Astfel, au constatat ca persoanele care erau expuse stresului au inregistrat o probabilitate mai mare de a declansa o boala autoimuna – aproximativ 9/1000 de pacienti pe an, comparativ cu aproximativ 6/1000 de pacienti in cazul celor care nu aveau stresul atat de prezent in viata lor.
De asemenea, grupul de subiecti expusi la stres a inregistrat o predispozitie mai mare de a dezvolta boli autoimune multiple si o rata mai mare de aparitie a acestora la varste mai tinere.
Impactul stresului
Raspunsul organismului la stres presupune activarea sistemului nervos autonom si a axei hipotalamo-hipofizo-adrenale, cu eliberarea hormonilor de stres mentionati mai sus.
Expunerea prelungita la stres poate afecta axa, ceea ce determina raspunsuri anormale, exagerate la stres si dezechilibre hormonale.
Hormonii de stres determina eliberarea unor proteine numite citokine, care sunt implicate si in raspunsul inflamator.
Acestea pot activa celulele imune, sunt pro-inflamatorii, adica stimuleaza si intretin inflamatia.
Cand nivelurile acestor citokine sunt prea mari, inflamatia excesiva promoveaza aparitia bolilor autoimune.
De asemenea, stresul cronic provoaca disbioza, creste inflamatia intestinala si determina aparitia intestinului permeabil, ce permite trecerea patogenilor sau toxicelor catre sange.
Bolile autoimune se asociaza cu aceleasi probleme gastrointestinale, ceea ce sugereaza ca disfunctia gastrointestinala cauzata de stres promoveaza aparitia bolilor autoimune.
Afectiuni autoimune asociate cu expunerea la stres cronic
Expunerea prelungita la stres este corelata cu aparitia:
- Artritei reumatoide – caracterizata prin tumefiere, rigiditate, sensibilitate si durere la nivelul articulatiilor,
- Sclerozei multiple – boala autoimuna ce afecteaza creierul si maduva spinarii, conform unui studiu, aproximativ 80% dintre pacientii cu scleroza multipla au fost expusi la stres inainte de debutul afectiunii,
- Lupusului eritematos sistemic – afectiune ce vizeaza pielea, articulatiile, plamanii, inima, rinichii, creierul si celulele sanguine,
- Bolii inflamatorii intestinale, bolii Crohn si colitei ulcerative – ce presupun inflamatia cronica la nivelul tractului gastrointestinal, cu simptome precum diaree, dureri abdominale, scadere in greutate si oboseala,
- Diabetului zaharat tip 1 – stresul determina cresterea suplimentara a glicemiei,
- Bolii Graves – boala autoimuna care determina hipertiroidism,
- Tiroiditei Hashimoto – caracterizata prin hipotiroidism,
- Vitiligoului – pierderea pigmentarii pielii,
- Psoriazisului – afectiune caracterizata printr-o reinnoire exagerata a epidermului, ceea ce determina aparitia unor placi ingrosate, acoperite de coji care se descuameaza.
Cum putem gestiona stresul?
Schimbarile pe care le putem aduce stilului nostru de viata pentru a minimiza pe cat posibil stresul cotidian si mai ales stresul intens, care poate cauza boli, sunt reprezentate de:
- Odihna suficienta si somn de calitate, intrucat lipsa somului se asociaza pe termen lung cu alte afectiuni, precum diabet zaharat, depresie si obezitate
- Consumul de lichide – ceea ce promoveaza mentinerea starii de hidratare, intrucat apa reprezinta aproximativ doua treimi din greutatea noastra, fiind esentiala pentru transportul nutrientilor catre celule, eliminarea toxinelor din organism si meniterea umeda a mucoaselor.
Cantitatea de lichide care se recomanda a fi baute zilnic este de aproximativ 2 litri.
- Adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate din punct de vedere nutritional – alimentatia sanatoasa reprezentand cresterea consumului de legume, fructe, lactate cu continut redus de grasimi, cereale integrale, peste si nuci si evitarea consumului de alimente ultraprocesate, carne rosie, zahar, bauturi si alimente indulcite.
- Practicarea de exercitii fizice – beneficiile acestora au fost demonstrate in ceea ce priveste controlul greutatii, mentinerea in intervale normale a colesterolului, imbunatatirea starii de spirit, intarirea sistemului imunitar, asigurarea unui somn odihnitor si cresterea energiei. In acest sens, se recomanda aproximativ 30 de minute de activitate fizica, de 5 ori pe saptamana.
- Solicitarea opiniei unui specialist. Analizati sursele de stres din viata de zi cu zi si cereti ajutor unui psiholog in cazul in care sunt prea coplesitoare,
- Prioritizati-va sanatatea, printr-o gestionare a timpului bazata pe ascultarea nevoilor organismului si mai putin pe ale celor din jur, rezervati-va timp pentru activitati reconfortante, mancat corespunzator, miscare si relaxare.
- Implicati-va in activitati placute si radeti cat mai mult, intrucat rasul stimuleaza sistemul imunitar si ajuta in reducerea nivelurilor hormonilor de stres.
Concluzii
Expunerea la stres cronic poate creste inflamatia, determina dezechilibre intestinale si disfunctii ale axei hipotalamo-hipofizo-adrenale, perturba sistemul imunitar, toate aceste evenimente conducand catre dezvoltarea proceselor autoimune.
Tehnicile de reducere a stresului sunt esentiale pentru a contracara aceste efecte negative si pentru a promova sanatatea fizica si psihica.
Bibliografie
https://www.health.harvard.edu/blog/autoimmune-disease-and-stress-is-there-a-link-2018071114230
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18190880/
https://arapc.com/stress-and-autoimmune-dieases/
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.