Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Stresul si efectele lui nocive asupra digestiei

Actualizat la data de: 06 Mai 2014

Generalitati

Sus
Stresul si efectele lui nocive asupra digestiei

Stresul poate avea un impact devastator asupra digestiei, cauzand sau agravand hiperaciditatea gastrica, crampele stomacale sau digestia.

Sindromul colonului iritabil, caracterizat prin dureri gastrice si episoade recurente de diaree si constipatie, are drept cauza centrala tot stresul resimtit sub diverse forme.

Medicii specializati in gastroenterologie spun ca sistemul intestinal este mediul in care toate emotiile umane se materializeaza in reactii fiziologice.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Impactul stresului asupra proceselor digestive
  3. Bolile intestinale agravate de stres
  4. Controlul stresului pentru imbunatatirea digestiei
  5. Citeste pe aceeasi tema

Impactul stresului asupra proceselor digestive

Sus

Stresul este un termen generic, care se poate referi la orice amenintare reala sau perceptie despre pericol, aduse homeostaziei unui organism, care declanseaza raspunsuri de adaptare menite sa mentina stabilitatea interna si sa asigure supravietuirea. Stresul poate fi acut sau cronic, ajungand deseori sa aiba efecte nocive asupra starii de sanatate.

Sistemul digestiv este in mod special vulnerabil in prezenta stresului, provocand schimbari la nivelul secretiilor gastrice, miscarilor intestinale, permeabilitatii mucoasei, sensibilitatii viscerale si circulatiei sangelui in tesuturi. Oamenii de stiinta au descoperit si ca bacteriile intestinale raspund in mod direct factorilor de stres la care este supus organismul.

Digestia este controlata de sistemul nervos enteric, alcatuit din sute de milioane de nervi care comunica direct cu sistemul nervos central. Atunci cand stresul declanseaza mecanismele autoapararii si excita sistemul nervos central, acesta din urma inhiba digestia prin mai multe mecanisme intreruperea circulatiei sanguine, tulburarea contractiilor muchilor digestivi si scaderea productiei de sucuri gastrice esentiale digerarii hranei. Tot stresul poate cauza inflamatii la nivelul sistemului gastrointestinal, care cresc susceptibilitatea la crampe si infectii.

Totodata, stresul poate provoca spasme esofagiene si poate creste nivelul acidului gastric, favorizand indigestia si aparitia senzatiei de greata. Aceiasi factori de stres afecteaza functionalitatea colonului, conducand la instalarea diareei si a constipatiei. Cu toate ca stresul nu poate fi o cauza propriu-zisa a ulcerelor stomacale, bolii celiace sau bolii inflamatorii intestinale, acesta le poate agrava considerabil.

Studii experimentale au aratat ca stresul psihologic incurajeaza inmultirea bacteriilor in sistemul intestinal, afectandu-i bariera naturala de protectie si crescand astfel predispozitia la imbolnavire.

Bolile intestinale agravate de stres

Sus

Stresul este o problema majora pentru persoanele care sufera de boli intestinale fara o cauza fizica aparenta, numite afectiuni gastrointestinale functionale.

Un exemplu clasic din aceasta categorie de boli este sindromul de colon iritabil, o tulburare caracterizata prin crampe dureroase, balonare si constipatie alternata cu diaree. Desi sursa acestei afectiuni ramane un mister pentru lumea medicala, stresul este factorul sau agravant principal.

Simptomele sindromului de colon iritabil apar cand pacientul este tensionat, furios sau coplesit, in special cand traverseaza schimbari majore in viata, precum pierderea cuiva drag sau concedierea. Printre cele mai frecvente tulburari intestinale agravate de stres se numara

- Indigestia. Medicii o numesc dispepsie functionala si este insotita de disconfort stomacal, greata, varsaturi si eructatii. Simptomele se agraveaza in perioadele expunerii la stres si trec de la sine atunci cand pacientul reuseste sa se relaxeze. Din acest motiv, indigestia este una dintre tulburarile digestive puternic influentate de stres.

- Arsurile stomacale. Cauzele lor sunt diverse, de la productia exagerata de acid gastric, pana la abuzul alimentar, insa stresul joaca si el un rol important in accentuarea disconfortului. Un studiu publicat in anul 2004 in revista Medicina psihosomatica a descoperit ca pacientii cu arsuri stomacale au in comun faptul ca simptomele apar dupa un eveniment traumatizant. Cercetatorii au speculat, la finalul studiului, ca stresul poate face esofagul mai sensibil la durere si poate creste nivelul productiei de acid gastric.

- Ulcerul stomacal. Generatiile trecute au trait cu convingerea ca ulcerul este rezultatul stresului intens, iar specialistii din prezent sustin ca teoria nu este deloc departe de adevar, desi ulcerul este provocat propriu-zis de o infectie bacteriana. Oamenii de stiinta considera ca stresul favorizeaza instalarea infectiei, afectand echilibrul stomacal delicat dintre acidul clorhidric si secretiile protectoare si crescand astfel vulnerabilitatea la ulcere.

- Colita ulcerativa si boala Crohn. Ambele afectiuni, cunoscute impreuna sub denumirea de boala intestinala inflamatorie, nu sunt cauzate propriu-zis de stres. In schimb, acesta din urma este un factor care le agraveaza semnificativ simptomele.

Controlul stresului pentru imbunatatirea digestiei

Sus

Medicii spun ca una dintre cele eficiente metode de a tine stresul sub control, pentru mentinerea sanatatii digestiei, este miscarea moderata. Activitatea fizica elibereaza tensiunea corporala si stimuleaza secretia de endorfine, hormonii care contracareaza efectele stresului asupra organismului. Alte cai similare de eliminare a consecintelor stresului asupra sanatatii digestive sunt

- Terapia prin relaxare. Meditatia, hipnoza, yoga, relaxarea musculara progresiva, terapia prin muzica, biofeedback-ul - toate sunt metode utile de relaxare, care previn crampele stomacale, balonarea si diareea asociate cu stresul resimtit de organism.

- Psihoterapia. Un psihoterapeut instruit poate gasi cele mai eficiente metode de gestionare a stresului, adaptate nevoilor individuale ale unui pacient. Terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit a fi in mod deosebit eficienta in depistarea mecanismelor proprii de combatere a efectelor stresului asupra echilibrului fiziologic si mental. Un studiu recent a evidentiat faptul ca 70% dintre participanti, diagnosticati cu sindrom de colon iritabil, si-au ameliorat simptomele dupa 12 saptamani de psihoterapie.

- Dieta corecta. Consumul alimentelor care ingreuneaza digestia pot fi o cauza de stres, care la randul sau va accentua simptomele deranjante, formandu-se un cerc vicios. O dieta saraca in zahar, grasimi si alcool, precum si cinele usoare, asigura o buna functionare a digestiei si o viata traita fara stres!


Medici specialisti Gastroenterologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate