arii corticale
Cecitatea corticala - cand ochii vad, dar creierul nu proceseaza imaginea
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este cecitatea corticala? Cecitatea corticala reprezinta o entitate neurologica rara, caracterizata prin pierderea vederii in absenta unei afectari structurale semnificative a ochiului sau a nervului optic. Aceasta tulburare rezulta in principal din lezarea bilaterala a cortexului occipital, regiune responsabila pentru procesarea informatiei vizuale primare. De aceea, pacientii pot prezenta reflexe pupiliare conservate si aspect oftalmologic normal, in timp ce acuitatea vizuala este sever compromisa. Semne si simptome Din perspectiva clinica, cecitatea corticala reprezinta un diagnostic complex, necesitand o abordare multidisciplinara si o evaluare riguroasa pentru a exclude alte etiologii ale pierderii vederii. Etiologiile cele mai frecvente includ accidentele vasculare ischemice, hipoxia severa, traumatismele cranio-cerebrale, infectiile sistemului nervos central si encefalopatiile toxico-metabolice. In cele mai multe cazuri, deteriorarea este localizata la nivelul... [continuare]
Durerile de cap (cefaleea)
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Potrivit specialistilor, peste 45 de milioane de americani sufera de cefalee repetitiva, iar dintre acestia, 28 de milioane sufera de migrene. De asemenea, aproximativ 20% dintre copii si adolescenti au dureri de cap. Cefaleea se poate mosteni? Da, cefaleea se poate mosteni, si mai ales migrenele. Cei mai multi copii si adolescenti (90%) care au migrene au si alti membri ai familiei afectati de cefalee. Cand ambii parinti au istoric de migrena sansa ca si copilul sa aiba migrene este de 70%. Daca doar unul dintre parinti a avut migrene, riscul scade la 25-50%. Cefaleea copiilor dispare odata cu inaintarea in varsta? De obicei durerile de cap se amelioreaza odata cu cresterea in varsta. Uneori ele pot reaparea de-a lungul vietii. Pana la inceputul liceului, majoritatea baietilor care au avut migrene le depasesc, dar in cazul fetelor aceste migrene pot persista ca urmare a modificarilor hormonale. In timpul adolescentei, migrenele apar cu o frecventa de trei ori... [continuare]
Surditatea - pierderea auzului
Dr. Bota Ana Maria
Medic Primar ORL
Generalitati Hipoacuzia se caracterizeaza prin scaderea brusca sau progresiva a acuitatii auditive, a capacitatii de a intelege si percepe sunetele. In functie de cauza, pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma usoara pana la severa si poate fi reversibila (temporara) sau permanenta. Pierderea auzului poate fi prezenta inca de la nastere sau se poate instala ulterior, pe parcursul vietii. In continuare ne vom referi doar la pierderea progresiva a auzului. Scaderea progresiva a auzului afecteaza toate grupele de varsta si este ca frecventa pe locul trei dintre cele mai frecvente afectiuni pe termen lung (cronice) la varstnici. Este intalnita intr-un procent de pana la 40% la persoanele cu varsta de peste 65 de ani si de 80% la persoanele cu varste peste 85 de ani. Atunci cand se instaleaza progresiv, hipoacuzia poate sa nu fie sesizata de persoana afectata. Membrii familiei sau prietenii pot fi primii care observa acest lucru: persoana hipoacuzica are... [continuare]
Ce reprezinta hipoxia perinatala? Hipoxia perinatala, insotita sau nu de ischemie la nivel cerebral, reprezinta o manifestarea a suferintei fetale ca urmare a privarii creierului de oxigen din cauza concentratiei insuficiente a acestuia sau a scaderii fluxului sanguin care este distribuit si catre sistemul nervos central. Prezente simultan, acestea definesc encefalopatia hipoxic-ischemica perinatala. In absenta oxigenului, catabolismul celular ia calea metabolismului anaerob in urma caruia creste cantitatea de acid lactic. Astfel, in cazul hipoxiei este frecvent intalnita acidoza lactica, insa hipercapnia (cresterea concentratiei dioxidului de carbon) poate lipsi. Suferinta fetala se poate manifesta in timpul nasterii atat la prematuri, cat si in cazul nou-nascutilor la termen a caror nastere prezinta diferite complicatii. Totodata, hipoxia poate avea mai multe cauze si poate fi intalnita prenatal, perinatal sau postnatal. Cum se manifesta? Procesul de initiere si... [continuare]
Agnozia, o tulburare rara
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Ce este agnozia? Agnozia este o tulburare neurologica caracterizata prin incapacitatea de a recunoaste si interpreta informatiile senzoriale, in ciuda faptului ca functiile senzoriale primare (vederea, auzul, atingerea) raman intacte. Aceasta apare de obicei ca urmare a unei leziuni cerebrale, afectand ariile corticale responsabile de procesarea senzoriala si recunoasterea stimulilor. Cum se manifesta? Deficitul instalat nu poate fi corelat cu probleme de limbaj, memorie sau necunoasterea stimulului respectiv, ci este unul senzorial, intrucat nu pot fi procesate informatiile senzoriale. De obicei este afectata perceptia cu unul dintre simturi, de exemplu, un pacient cu agnozie vizuala nu poate identifica, numi si descrie un pix pe care il priveste, desi este capabil sa il denumeasca prin atingere, dupa forma si textura. Agnozia este intalnita la mai putin de 1% din pacientii cu afectiuni neurologice, iar cea mai frecventa forma este cea vizuala. Cauze Agnozia este... [continuare]
Migrena hemiplegica - cum o diferentiem de accidentul vascular
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este migrena hemiplegica? Migrena hemiplegica este o forma rara, dar severa de migrena, caracterizata prin aura motorie – adica aparitia unei paralizii temporare (hemiplegie) pe o parte a corpului, asociata cu alte simptome migrenoase. Considerata o boala cu potential debilitant, migrena hemiplegica ridica provocari semnificative in ceea ce priveste diagnosticul diferential si tratamentul, mai ales din cauza asemanarii cu alte tulburari neurologice acute, precum accidentul vascular cerebral. Tipologie si etiologie Potrivit clasificarii International Headache Society (IHS), migrena hemiplegica se imparte in doua tipuri: - Migrena hemiplegica familiala (FHM) – cu transmitere genetica autosomal dominanta - Migrena hemiplegica sporadica (SHM) – fara istoric familial, dar cu manifestari clinice similare Studiile genetice (NCBI, 2023) au identificat mutatii in cel putin trei gene implicate in FHM: - CACNA1A – codifica un canal de calciu neuronal - ATP1A2 –... [continuare]
Durerea neuropata
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Durerea neuropata este o stare dureroasa cronica si complexa care de obicei este asociata cu o leziune tisulara. In cazul durerii neuropate, fibrele nervoase pot fi afectate, disfunctionale sau distruse. Aceste fibre nervoase lezate trimit semnele incorecte catre centrii durerii. Impactul leziunilor nervoase include o modificare in functionarea nervoasa atat la locul leziunii cat si in aria inconjuratoare. Un exemplu de durere neuropata este sindromul membrului fantoma. Acesta apare cand un membru (superior sau inferior) este amputat datorita unei afectiuni care a necesitat un asemenea tratament. Dupa amputare creierul inca primeste semnale dureroase de la nervii care in trecut conduceau impulsul nervos prin membrul lipsa. Acesti nervi vor transmite impulsuri nervoase incorecte care determina durere. Cauzele durerii neuropate Durerea neuropata pare sa nu aiba, de obicei, nici o cauza evidenta; dar cele mai frecvente cauze ale durerii neuropate sunt: -... [continuare]
Generalitati Boala Parkinson reprezinta o afectiune cronica determinata datorita degenerarii neuronale progresive, cu afectare la mai multe niveluri: sinapse (dopa si non-dopa), SNC (inclusiv retina), si Sistemul Nervos Periferic vegetativ, caracterizata prin tetrada alcatuita din hipo si bradikinezie, tremor de repas, instabilitate posturala si rigiditate. Dopamina este un mediator chimic sau un neurotransmitator, prin intermediul caruia celulele nervoase controleaza miscarile corpului. In boala Parkinson, aceste celule nervoase, ce produc dopamina, se distrug ducand la nivele scazute ale acesteia. Cand se intampla acest lucru pot aparea probleme in miscarile corpului. Simptomele acestei afectiuni apar de obicei la persoane cu varste intre 50 si 60 de ani. Simptomele initiale sunt greu de apreciat datorita evolutiei lente si tind sa fie atribuite schimbarilor naturale ce survin cu varsta. Afectiunea evolueaza lent si uneori poate trece neobservata de familie, de prieteni si... [continuare]
Nu reusesti sa dai jos surplusul ponderal oricat te-ai chinui? Iata de ce pentru unii dintre noi este mai greu sa scapam de kilogramele in plus. Ti se pare ca te chinui mai mult decat celelalte persoane sa scapi de surplusul de greutate, si ca te ingrasi mai repede decat ceilalti, chiar daca tii cu sfintenie o dieta? In cazul unora dintre noi, mostenirea genetica si variabilitatea fiziologica sunt cauzele care determina tendinta de ingrasare. Aceste persoane sunt de regula femei cu o anumita zestre genetica. Pana in urma cu 100 de ani se considera ca surplusul ponderal este un avantaj,asigurand supravietuirea femeilor in timpul perioadelor de foamete si molima si era un semn de fertilitate. Nutritionistii sustin ca in cazul persoanelor supraponderale putem vorbi atat despre o cauzalitate de tip genetic, cat si despre rolul factorilor de mediu in aparitia tendintei de ingrasare. Astfel, intr-un mediu social sau familial in care activitatea fizica este parte... [continuare]
Paresteziile, amortelile si pierderea sensibilitatii
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Sensibilitatea somatica fiziologica este un proces continuu care implica o activitate considerabila si continua a sistemului nervos central. Numai o fractiune a acestei activitati este constienta si face obiectul unei cunoasteri precise. In contrast, tulburarile de sensibilitate, in special cele dureroase si paresteziile (senzatie de amortire anormala care apare spontan, descrisa ca o “intepatura de ace”) pot fi extrem de jenante, tenace, atragand atentia. In momentul instalarii acestor tulburari de sensibilitate, pacientii au tendinta sa solicite rapid medicul. In cazul in care anomaliile senzitive sunt percepute ca dureri, consultul medical se realizeaza mult mai precoce. Medicul clinician trebuie sa aiba un set de cunostinte care sa-i permita sa aprecieze senzatiile anormale, sa estimeze originea lor cea mai probabila si sa identifice consecintele acestora. Manifestari pozitive si negative Este necesara clasificarea fenomenelor senzitive in doua mari... [continuare]
Descriere Etanolul, cel mai vechi drog utilizat, a fost consumat constant, inca de la inceputurile civilizatiei, fiind folosit, de-a lungul timpului, ca aliment, medicament sau in scopuri religioase si sociale. A fost considerat un dar al zeilor (credinta care a persistat de-a lungul secolelor). Desi era privit ca tamaduitor si tonic al organismului, abuzul era incriminat, iar cei care abuzau de alcool erau priviti ca niste pacatosi (victime ale propriei lor lipse de tarie). Primele bauturi alcoolice au fost cele de fermentatie naturala, vinul si berea; distilarea a aparut prima data in cursul secolelor VIII - IX, dar obtinerea whiskey-ului a devenit curenta la sfarsitul anilor 1500. Etimologic, cuvantul "alcool" provine de la verbul ebraic kakhal (a vopsi, a pudra), asociere de idei cu pulberea colorata folosita in acea vreme, avand proprietatea de a fi usor antrenabila in aer, "volatila"; in forma actuala, termenul este adus se pare de arabi, care au adaugat cuvantului cohl... [continuare]
Gliolan
Ce este Gliolan si pentru ce se utilizeaza Indicatii Gliolan este indicat la pacientii adulti pentru vizualizarea tesutului malign in cursul interventiei chirurgicale pentru gliom malign (gradul III si IV OMS). Mod de administrare Acest medicament poate fi utilizat numai de catre neurochirurgi cu experienta, competenti in chirurgia glioamelor maligne, avand cunostinte aprofundate despre anatomia functionala a creierului si care au efectuat un stagiu de pregatire in domeniul chirurgiei ghidate prin flurorescenta. Doze Doza recomandata este de 20 mg de 5-ALA HCl pe kilogram greutate corporala. Pacienti cu disfunctie renala sau hepatica Nu s-au efectuat studii la pacienti cu insuficienta hepatica sau renala relevanta din punct de vedere clinic. De aceea, acest medicament trebuie utilizat cu atentie la astfel de pacienti. Pacienti varstnici Nu exista indicatii speciale de utilizare la pacienti varstnici cu organe normal functionale. Copii si adolescenti Siguranta si... [continuare]
Buna ziua. Am si eu o dilema nu m-ai stiu ce sa cred am fost la 3 medici - 3 rezultate diferite. va rog un sfat sau o parere. • Examinarea CT abdomino-pelvin nativ si cu substanta de contrast nu evidentiaza leziuni nodulare bazal pulmonar. Fara clectii pleurale. • Ficat cu contur regulat, dimensiuni normale si structura omogena. Fara ieziuni focale sau difuze intrahepatice. • Vena porta in hil cu calibru normal, fara semne de tromboza. • Vena mezenterica superioara, vena splenica cu caiibru normal. • Trunchi celiac, artera mezenterica superioara, artere ranale cu caiibru norma!. • Cai biiiare intra si extrahepatice normale. • Coiecist cu.pereti subtiri, fara imagini de calculi radioopaci. • Pancreas cu contur regulat, dimensiuni normale si fara mase tumorale. • Splina cu structura omogena, dimensiuni normale. • Fara formatiuni tumorale retroperitoneale. • Glande suprarenale cu aspect CT in iimite normale. • Calcul de 5 mm la nivelul grupului... [continuare]
Ficat cu diametrul cranio-caudal al lobului drept de 20,7 cm, contur net regulat, heterogen prin prezenta unei leziuni nodulare de 14 mm segment hepatic IV b – incomplet caracterizabila pe examinarea nativa. Colecist cu perete subtire, fara imagini de calculi radiodensi. Pancreas normodimensionat, omogen, fara dilatatii ale canal Wirsung. Splina, glanda suprarenala dreapta fara particularitati notabile; glanda suprarenala stanga cu aspect hiperplazic in context adenomatos. Rinichi cu pozitie, forma, dimensiuni in limite normale. Fara calculi reno-urinari. Fara dilatatii ale sistemului pielocaliceal sau ureterale. Chist cortical renal drept de 25/18 mm. Defect parietal de 38 mm la nivel ombilical prin care herniaza grasime peritoneala si colon transvers (dimensiunile axiale ale sacului herniar sunt de 74/112 mm). Vezica urinara in minima repletie. Uter in pozitie intermediara, fara patologie decelabila tomodensitometric; anexe fara mase tumorale asociate. Fara lichid sau adenopatii... [continuare]
Vepesid, capsule
Actiune terapeutica In administrare intravenoasa, distributia etoposidului este bifazica, cu un timp de injumatatire de 1,5 ore, iar timpul de injumatatire prin eliminare variaza intre 4 si 11 ore. Clearance-ul total este cuprins intre 33 si 48 ml/min, respectiv intre 16 si 36 ml/min/m si, la fel ca timpul de injumatatire prin eliminare, este independent de doza la valori ale acesteia intre 100-600 mg/m. La aceleasi doze, aria de sub curba concentratiei plasmatice in timp (AUC) si valorile concentratiei maxime plasmatice (Cmax) cresc linear in functie de doza. Etoposidul nu se acumuleaza in plasma in cazul administrarii a 100 mg/m timp de 4-6 zile. Volumul mediu de distributie la echilibru variaza intre 18-29 litri sau 7-17 l/m. Etoposidul penetreaza slab in lichidul cefalorahidian (lcr). Desi poate fi detectat in LCR si in tumorile intracerebrale, concentratiile realizate la aceste nivele sunt mai mici decat in tumorile extracerebrale si in plasma. Concentratiile de etoposid... [continuare]
Crixivan 333, capsule
Compozitia O capsula contine 333 mg indinavir sub forma de sulfat de indinavir 416,3 mg. Forma de prezentare Capsule. Capsulele sunt albe semi translucide si inscriptionate cu rosu cu CRIXIVAN 333 mg. Indicatii terapeutice CRIXIVAN este indicat in asociere cu analogi nucleozidici antiretrovirali pentru tratamentul adultilor, adolescentilor si copiilor de 4 ani si peste, infectati cu HIV-1. La adolescenti si copii, trebuie avut in vedere, in mod special, beneficiul tratamentului cu indinavir fata de riscul crescut al nefrolitiazei. Doze si mod de administrare CRIXIVAN trebuie administrat de medici cu experienta in tratamentul infectiei hiv. Avand in vedere datele curente de farmacodinamie, indinavir trebuie utilizat in asociere cu alte antiretrovirale. In cazul in care CRIXIVAN se administreaza in monoterapie, se selecteaza rapid virusuri rezistente. Adulti Doza recomandata de CRIXIVAN este de 800 mg, administrata oral, la fiecare 8 ore. Copii si adolescenti... [continuare]
Parenchime intracraniene fara asimetrii de structuri mediene, cu relief cortical discret accentuat fronto-parietal bilateral. Sistem ventricular simetric, nedilatat, normotensiv. Dilatare a spatiilor perivasculare Virchow-Robin. Secventele de difuzie si ADC nu evidentiaza arii de restrictie cu caracter patologic, infirmand ischemie acut-subacuta. Secventele de supresie FLAIR nu evidentiaza arii de edem vasogen, infirmand procese inlocuitoare de spatiu. Rare leziuni gliotic-demielinizante infracentimetrice supratentoriale, subcorticale, hipersemnal FLAIR-T2, nerestrictive in difuzie, nespecifice, mai probabil cu substrat hipoxic-iscchemic cronic. Secventele de susceptibilitate magnetica nu evidentiaza produsi de degradare hematica, infirmand MAV, cavernom sau alte procese cu componenta hemoragica intra- sau extranevraxiala. Pe secventele angioTOF nu se deceleaza dilatatii sau stenoze cu caracter patologic la nivelul vaselor cuprinse în câmpul de examinare. Hipoplazie a... [continuare]
EXAMINARE: CT ABDOMEN CU SUBSTANTA DE CONTRAST La niv.bratului extern al gl SR dr. se observa o voluminoasa formatiune de aprox.62/50mm parenchimatoasa, cu iodofilie inomogena, cu arii hipodense. Pe bratul intern si corpul gl SR stg. nodul hipodens si periferie iodofila de 25mm. Ficat, pancreas, splina dimens.normale, fara procese expansive. Colecist fara calculi. CBIH,VP, Wirsung nedilatate. RD si RS morfofunctional normale. Uretere nedilatate. VU, uter normale CT. Fara adenopatii abdominopelvine. Fara ascita. Important bloc de adenopatii infracarenara si hilar drept(partial cuprins in volumul scnat). Fara pleurezie sau pericardita. Fara semne de det.sec.osoase. Aorta abdominala si vasele iliace normale. METASTAZA GL.SR DR., POSIBIL SI GL.SR STG. METASTAZE GANGLIONARE INFRACARENAR SI HILAR DREPT. EXAMINARE: CT CRANIU CU SUBSTANTA DE CONTRAST Intracerebral se observa multiple(peste 10) procese expansive de 8-10-11mm diseminate emisferial bilateral, in vermis-... [continuare]
Buna ziua,am si eu nevoie mare de ajutor.Mama mea este bolnava…are tumoare pe creier….a facut un RMN si am si rezultatul pe care vi-l voi cita in urmatoarele randuri.Tumoare a aparut cel mai probabil de la locul de munca (tipografie) unde sunt masinarii foarte vechi.Evolueaza foarte repede.I-a afectat déjà nervul optic si si-a pierdut vederea.Acum este internata la clinica Obregia din Bucuresti.Am vorbit cu doctorii si au spus ca riscul este extraordinar de mare de a deceda pe masa de operatie.Impreuna cu tata trebuie sa i-au o hotarare fiind necesara semnatura. RMN: Examinare:RMN CEREBRAL SI ANGIO NATIV SI CU SUBSTANTA DE CONTRAST. Rezultat:Voluminoasa masa tumorala de etaj mijlociu al bazei de craniu,ce ocupa sinusul sfenoidal si se extinde in fosa pterigopalatina stanga,fosele nazale,sinusl maxilar stang,orbita stanga,celulele etmoidale posterioare si medii,sinusurile cavernoase sis pre fosa temporala stanga.Aceasta prezinta usor hipersemnal T2 si izosemnal T1 cu... [continuare]
Buna ziua, In urma tomografiei mamei mele i s-a dat urmatorul rezultat: rinichi stang: dimensiuni normale, contur regulat diferentiere cortico-medulara prezenta, monograma omogena cu exceptia unei imagini nodulare hipocaptante situata mediorenal pe valva ventrala. fara imagini de litiaza. rinichi drept: prezinta o formatiune tumorala macromedulara la nivelul jumatatii superioare cu diametrul de 60 mm heterogena prin prezenta de arii tisulare idofile si arii centrale hipocaptante de necroza cu etensie la nivelul sinusului renal care vine in contact cu fata viscerala a segmentului 6 hepatic unde prezinta o mica zona fara plan de chivaj grasos fata de acesta. Traecte de circulatie colaterala interhepatorenal si peritumoral. 2 chisturi corticale renale pe valva posteriara de maxim 31 mm. intrebarea este? se poate spune clar ca este cancer malign numai pe baza acestui rezultat tomografic? doctorul vrea sa ii faca operatie de nefrectomie radicala a rinichiului... [continuare]
Buna ziua! Tatal meu a fost operat pentru t.colon sigmoid-ADK G2,cu anus iliac sting pe 26 octombrie 2015. A facut saptamana trecuta un RMN iar dr. oncolog i-a recomandat inceperea tratamentului de chimioterapie. A inceput sa ia capecitabine oral si a facut si intravenos (probabil fluorouracil). Ati putea va rog mult de tot sa-mi interpretati si mie ultimul lui rezultat imn? Nu prea inteleg de ce nu a inceput mai devreme chimioterapia ci abia la 6 luni de la operatie. De asemena nu inteleg exact in ce stadiu se afla cancerul sau si daca este incurabil sau nu. Va multumesc mult de tot! EXAMINARE: IRM pelvis nativ Pacient operat in octombrie 2015 pentru t.colon sigmoid-ADK G2,cu anus iliac sting; Examenul IRM actual al abdomenului superior si pelvisului evidentiazaprezenta unei mase expansive voluminoase dezvoltata in pelvis cu punct de plecare de la nivelul peretelui lateral drept al colonului sigmoid cu diametre de aprox.1119,5 cm formatiunea stenozeaza excentric... [continuare]
Bună ziua. Am 44 de ani, bărbat, 170 cm. și 70 de Kg. La începutul lunii iulie au început acuzele mele. Amețeli, greață, senzația că totul se învârte în jurul meu și o să cad, mers greoi și uneori nu apreciam înălțimea bordurii sau a pragului și mă împiedicam, furnicături în mâini, eram neândemânatic, scăpam lucrurile din mâini – lucruri ușoare, uitam unele cuvinte des folosite (frigider, aragaz), dacă mă duceam din punctul X până în punctul Y să iau ceva și drumul dura 1-2 minute, uitam de ce m-am dus acolo ca să iau (asta se întâmplă de vreo trei ani). Oboseală după efort foarte mic și țiuit în urechea stângă în cursul zilei și seara când mă așez în pat să dorm și în unele cazuri tot când mă pun în pat să dorm sunt bătăi în cap ca o tobă, în ritmul inimii (țiuitul îl aveam tot de vreo trei ani). La câteva zile de la simptomele menționate mai sus am mers la medicul neurolog care m-a diagnosticat cu Sindrom... [continuare]
Cancerul de col uterin se poate trata fara histerectomie
cancerul de col uterin se poate trata fara histerectomie, intr un stadiu incipient ? [continuare]
aas dori sa stiu daca se trateazain strainate si unde ? [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter