vichy lipo metric fluid remodelare
Cele mai des intalnite boli cu transmitere sexuala
Dr. Iancu Marilena
Rezident Medicina de Urgenta
Ce sunt bolile cu transmitere sexuala ? Bolile cu transmitere sexuala ( BTS) sau infectiile cu transmitere sexuala ( ITS) sunt , de obicei,luate prin contact sexual neprotejat. Cauze Acestea sunt determinate de bacterii, virusuri sau paraziti. Acestea se pot transmite de la o persoana la alta prin diverse secretii precum: lichid seminal sau vaginal, saliva, sange sau alte fluide corporale. De asemenea, exista situatii in care acesti agenti patogeni sunt transmisi fara a avea loc un contact sexual, cum ar fi in timpul nasterii sau in timpul sarcinii sau chiar prin intermediul acelor, de la mama la fat. In Statele Unite se estimeaza ca aproximativ 20 de milioane de persoane au o infectie cu transmitere sexuala. Simptome Bolile cu transmitere sexuala nu au mereu simptomatologie, cel putin nu de la inceput. Poti lua BTS de la o persoana care nici macar nu stie ca este infectata cu asa ceva, in lipsa simptomelor. Din acest motiv pot trece perioade lungi de timp pana ca o... [continuare]
Ce este lichidul cefalorahidian Lichidul cefalorahidian este un fluid natural din organism, ce inconjoara creierul si maduva spinarii, oferind o protectie acestora impotriva leziunilor traumatice. Scurgerea lichidului cefalorahidian survine atunci cand stratul de protectie al celor doua organe este lezat, intrerupt printr-un orificiu, prin care se va scurge lichidul. Exista doua tipuri de scurgeri de LCR ce evolueaza cu simptome diferite, avand cauze si metode de tratament diferite. Acestea sunt scurgerea LCR cranian si scurgerea LCR spinal. Cel mai comun simptom al scurgerii LCR spinal este durerea de cap, in timp ce leziunile la nivelul craniului vor duce la scurgerea LCR cranian prin conductul auditiv extern sau prin nas, acestea fiind semne reprezentative. Majoritatea scurgerilor de LCR, cranian sau spinal, vor avea nevoie de interventie neurochirurgicala pentru vindecare. Prevalenta Scurgerile spontane de LCR apar mai frecvent in randul persoanelor cu varsta de peste... [continuare]
Ce este boala polichistica hepatica Boala polichistica hepatica este o afectiune rara ce implica formarea chisturilor pe suprafata ficatului. Chisturile sunt formatiuni sub forma de sac, pline cu fluid. Un ficat sanatos are o suprafata neteda, uniforma. Un ficat polichistic poate arata ca un ciorchine de struguri foarte mari. Chisturile pot creste in mod diferit in diferite parti ale ficatului, dandu-i aspectul complet neuniform. Atunci cand cresc in dimensiuni sau devin foarte numerosi, chisturile dau disconfort pacientului si probleme generale de sanatate. Totusi, majoritatea persoanelor cu acest diagnostic nu au simptome semnificative si duc o viata normala. Cauze Majoritatea persoanelor cu boala polichistica hepatica dobandesc aceasta afectiune, ereditar. Totusi, boala poate aparea si in lipsa unei legaturi sau influente genetice. Pot fi afectate atat femeile, cat si barbatii, insa femeile fac forme mai severe de boala. Boala polichistica renala apare cel mai frecvent in... [continuare]
Ce este stenoza de artera renala Stenoza de artera renala reprezinta ingustarea lumenului uneia sau ambelor artere renale. Arterele renale sunt doua ramuri din artera aorta ce vascularizeaza cei doi rinichi. Ingustarea diametrului arterial impiedica sangele bogat in oxigen sa ajunga pana la rinichi, ceea ce duce la alterarea functiilor renale de filtrare a reziduurilor din organism si indepartare a fluidelor in exces. Reducerea fluxul sanguin renal poate duce la leziuni tisulare renale si instalarea hipertensiunii arteriale in organism. Semne si simptome Stenoza arteriala renala nu produce simptome de cele mai multe ori, decat in formele avansate. Astfel, patologia poate fi identificata in mod intamplator in timpul unei examinari de rutina. Semnele principale pe baza carora medicul poate suspecta o stenoza de artera renala sunt: • Tensiune arteriala crescuta ce incepe brusc sau se inrautateste brusc • Tensiune arteriala crescuta ce incepe inainte de varsta de 30 de... [continuare]
Meningita bacteriana
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Meningita bacteriana este o infectie grava a membranelor care acopera creierul si maduva spinarii, cunoscuta sub numele de meninge. Aceasta afectiune poate avea consecinte severe si poate pune in pericol viata pacientului. In acest articol, vom explora cauzele, simptomele si tratamentele asociate cu meningita bacteriana, precum si impactul sau asupra sanatatii publice. Cauze Meningita bacteriana este cauzata de invazia bacteriilor in sistemul nervos central. Principalele bacterii implicate in meningita bacteriana includ Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis si Haemophilus influentate tip B. Aceste bacterii pot ajunge in meninge prin sange sau prin alte cai de infectie, cum ar fi infectiile de sinus sau otitele medii netratate Inainte de 1990, Hib a fost principala cauza a meningitei bacteriene dar noile tipuri de vaccinuri administrate la copii, ca parte a vaccinarii de rutina au redus frecventa si gravitatea bolii. In prezent, cel mai frecvent meningita... [continuare]
Pneumonia de aspiratie
Dr. Pop-Began Ioan Nicolae Doru
Medic rezident Medicina de Urgenta
Generalitati Penumonia de aspiratie este inflamatia plamanilor, in urma inhalarii de substante, cum ar fi: alimente solide, lichide, voma, saliva, continut gastric, sau corpi straini de dimensiuni mici. Aceasta poate avea drept consecinte: abcesul pulmonar, inflamatia plamanului, pneumonie. Cauze Factorii de risc ai aspiratiei sau inhalarii materialelor straine in plamani sunt: vigilenta scazuta, ca efect al administrarii unor medicamente, din cauza unor boli; coma; afectiuni ale esofagului (tubul prin care produsele alimentare se deplaseaza de la cavitatea bucala spre stomac) - stricturi esofagiene, reflux gastroesofagian; consumul unor cantitati prea mari de alcool; anestezia generala; varsta inaintata ( peste 65 de ani), in special in cazul persoanelor din aziluri; refluxul faringian este scazut in cazul oamenilor aflati in stare de semiconstienta sau inconstienta, dupa un accident cerebral vascular sau leziuni cerebrale; dificultati la... [continuare]
Buna ziua! ce inseamna acest diagnostic?
Moderata hipertrofie de LS,configurat in cascheta.Hiperplazie de endometru.Microchist istmic Naboth.Ambele anexe cu aspect multifolicular.MInima ascita in etajul pelvin.Colectie patologica mediana interrecto-uterina cu semnal fluid-parafluid usor heterogena,compresiva asupra rectului. [continuare]
Buna ziua, de aproximativ o luna simt o durere la gengunchi ( cel mai rau la stangul ) . Am fost la consult, in urma verificarilor fizice la genunchi mi-a recomandat orteze si un rmn la genunchi stang. Din pacate sunt programat destul de tarziu pentru un alt consult si as vrea sa stiu daca este ceva grav in urma interepratrii RMN IRM genunchi stang: Ligament incrucisat anterior cu minim edem fibrilar la insertia sa tibiala; ligament incrucisat posterior de aspect normal; minim fluid periligamnetar LIA. Tendon rotulian, cvadriceps normal. Patella alta ( indice insall Salvati 1,6). Ligament colateral intern, ligament colateral extern normale. Menisc intern cu fina imagine liniara orizontala in cornul posterior, fara interesarea suprafetei articulare ;edem focal in radacina anterioara a meniscului extern; imagini chistice infracentimetrice ( doua) localizate adiacent radacinii anterioare a meniscului extern. Nu se evidentiaza condropatii. Fina lama... [continuare]
buna ziua, in urma rmn-ului efectuat concluzia: -protuzie discala L4-L5 cu contacte radiculare recesale bilaterale -protuzie discala L5-S1 cu contacte radiculare la nivel interrecesal bilateral. -hemagioame vertebrale la nivel T12, l2,L5 si mica leziune cu semnal fluid cu aspect de mic chist osos adiacent platoului vertebral inferior L4. -deshidratari discale de la L3 la S1 cu modificari degenerative de tip Modic III la nivelul platourilor vertebraleadiacente spatiului iv L4-L5 [continuare]
buna ziua am ajuns si eu aici din propria prostie, am facu sex cu un cuplu, sex-ul normal a fost protejat dar cel oral a fost neprotejat si la mine si la ea, s-a intamplat dimineata pe la 9 si seara sau dupamasa pe la 5 sau 6 am facut umpic de febra, sunt cam speriat pt ca de 6 zile am stari subfebrile de 37 cu 4 37 cu 7, a fost si cand a scazut pana la 36 cu 8. am mers la medicul de familie si i-am spus de cele intamplate, mi-a zis ca abea peste o luna pot sa imi fac analizele, si ca febra poate fii si de la panica in care am intrat dupa ce am constientizat pericolul la care m-am expus. doresc sa va intreb ce as putea face in stiuatia de fata? poate sa se mainfeste asa repede infectia cu febra doar dupa cateva ore? doctorita mi-a zis ca este o perioada de incubare de 10 zile, parca sunt si umpic rosu in gat ca am umblat cam dezbracat zilele trecute cand a fost cam rece seara si dimineata plub sucuri reci etc. am stat umpic in casa si parca febra a mai scazut iar cand am iesit... [continuare]
In primul rand bine v-am gasit, tot caut raspuns la niste intrebari dar raspunsul intarzie sa apara........ Ma numesc Popa Andrei am 26 de ani, de curand,mai exact la inceputul lunii decembrie anul trecut am avut o sinuzita maxilo-etmoidala ceva mai complicata din cauza unei masele cariate pe care am neglijat-o ft mult timp. Diagnosticul exact dat de medicul care m-a operat este utmatorul: - polisinuzita cronica supurata reacutizata maxilo-etmoidala dreapta odontogena complicata cu fluxiune orbitala dreapta- Povestea mai pe scurt este urmatoarea: -M-am internat, pe la ora 24.00 (partea dreapta a capului era deformata: pometele drept umftat, pleoapa ochiului drept rosie, umflata si acoperea complet ochiul) mi s-a facut o tomografie, iar a doua zi la 10.00 eram pe masa de operatii, Operatia a trecut repede la fel si zilele de internare, perioada in care totul decurgea bine ochiul se desumflase complet, cu o zi inaintea externarii ochiului meu i-au trebuit doar 6 ore sa se umfle... [continuare]
Imunoglobulina g (sange) ig g
Imunoglobulina G (IgG) este cel mai frecvent tip de anticorpi din sange si din alte fluide ale corpului. Acesti anticorpi protejeaza impotriva infectiei prin "amintirea" tipurilor de germenir cu care o persoana a fost infectata inainte. Anticorpii sunt componente majore ale imunitatii umorale. IgG este principalul tip de anticorp gasit in sange si in fluidul extracelular, care are rolul de a controla infectia tesuturilor. Prin legarea multor tipuri de agenti patogeni, cum ar fi virusurile, bacteriile si ciupercile, IgG protejeaza organismul de infectie. Acesti anticorpi pot fi gasiti in toate fluidele corporale si detin rolul de a lupta impotriva infectiilor virale si bacteriene. Anticorpii IgG sunt cei mai mici dintre imunoglobuline, dar si cei mai raspanditi (aproximativ 75%-80%). Testarea IgG este utilizata pentru a determina cantitatea de imunoglobulina G, o parte importanta a sistemului imunitar al organismului. Imunoglobulina IgG este singura imunoglobulina capabila sa... [continuare]
Proteine urinare sau proteinurie (urina)
Proteinuria este o afectiune caracterizata prin prezenta proteinelor in urina. Acesta este de obicei asociata cu un anumit tip de boala sau anormalitate, dar poate fi intalnita ocazional si la persoanele sanatoase. Plasma, portiunea lichida din sange, contine multe proteine diferite. Una dintre multiplele functii ale rinichilor este aceea de a conserva proteina din plasma, astfel incat sa nu fie eliminata impreuna cu deseurile atunci cand se produce urina. Exista doua mecanisme care, in mod normal, impiedica excretia proteinelor in urina: - glomerii asigura o bariera care mentine cele mai mari proteine plasmatice in interiorul vaselor de sange; - proteinele mici care trec sunt aproape in intregime reabsorbite de tubulii renali. In timp ce o cantitate mica este normala, o cantitate crescuta de proteine in urina poate indica boala renala. Proteinuria apare cel mai frecvent atunci cand glomerulul sau tubulii din rinichi sunt afectati. Inflamatia si/sau cicatrizarea glomerulilor... [continuare]
Concentrat leucocitar
Celulele albe, denumite si leucocite, sunt celule care exista in sange, in sistemul limfatic si in tesuturi si reprezinta o parte importanta a sistemului de aparare al organismului. Acestea ajuta la protejarea impotriva infectiilor si, de asemenea, au un rol in raspunsuri alergice si protectia impotriva cancerului. Sangele este alcatuit din cateva tipuri diferite de celule suspendate in plasma numita fluid. In plus, fata de celulele albe, exista celule rosii (hematii) si trombocite. Toate aceste celule sunt produse in maduva osoasa si ulterior sunt eliberate in sange pentru a circula. Unele boli declanseaza un raspuns din partea sistemului imunitar si determina o crestere a numarului de celule albe, in timp ce altele afecteaza producerea de celule albe de catre maduva osoasa, rezultand o scadere a numarului de celule albe circulante. Celulele albe din sange provin din maduva osoasa, dar circula in fluxul sanguin. Exista cinci tipuri majore de celule albe din sange:... [continuare]
Creatinina serica
Principalele functii ale rinichiului sunt: - functia excretorie: ultrafiltrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara; - functia de reglare a compozitiei, echilibrului acido-bazic si volumului fluidelor corpului; - functia endocrina: de degradare a unor hormoni sau de secretie a altora. Functia excretorie se determina utilizand in principal doi parametri sangvini – ureea plasmatica si creatinina serica. Creatinina este produsul final al metabolismului creatinei si fosfocreatinei musculare, care sunt metabolizate spontan (non-enzimatic) in creatinina. Creatinina serica este utilizata pentru calcului ratei filtrarii glomerulare (RFG), in vederea evaluarii functiei renale. Rata de filtrare glomerulara este un parametru cu ajutorul careia se evolueaza functia rinichiului (RFG). Semnele si simptomele afectarii renale includ: - oboseala sau dificultati de adormire; - scaderea poftei de mancare; - picioare si maini umflate; - urina tulbure, inchisa la culoare sau cu ... [continuare]
Creatinina urinara
Principalele functii ale rinichiului sunt: - functia excretorie: ultrafiltrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara; - functia de reglare a compozitiei, echilibrului acido-bazic si volumului fluidelor corpului; - functia endocrina: de degradare a unor hormoni sau de secretie a altora. Functia excretorie se determina utilizand in principal doi parametri sangvini – ureea plasmatica si creatinina serica. Creatinina este produsul final al metabolismului creatinei si fosfocreatinei musculare, care sunt metabolizate spontan (non-enzimatic) in creatinina. Creatinina serica este utilizata pentru calcului ratei filtrarii glomerulare (RFG), in vederea evaluarii functiei renale. Rata de filtrare glomerulara este un parametru cu ajutorul careia se evalueaza functia rinichiului (RFG). Explorarea functiei glomerulare se realizeaza prin doua metode: cleareance-ul creatininei si cleareance-ul ureei. Clearance-ul reprezinta cantitatea de plasma, exprimata in ml, epurata complet de... [continuare]
Clor seric cl
Clorul este anionul major al lichidului extracelular, importanta sa fiziologica fiind aceea de a mentine echilibrul acido-bazic, in aciditatea gastrica in echilibrul hidro-elecrolitic, contribuind impreuna cu sodiul la mentinerea presiunii osmotice din spatiul extracelular. Nivelul de clor este crescut in acidoza renala tubulara, insuficienta renala acuta, acidoza metabolica asociata cu diaree si cu pierderea bicarbonatului de sodiu, diabet insipid, hiperfunctia glandei suprarenale, intoxicatia cu aspirina, administrarea excesiva a solutiilor saline izotonice sau cu o dieta bogata in sare. Acidoza hipercloremica poate fi un semn al afectarii severe a tubilor renali. Nivelul de clor este scazut in hiperhidratare, acidoza cronica respiratorie, alcaloza metabolica, insuficienta renala congestiva, unele tipuri de acidoza metabolica, varsaturi in exces, hiperaldosteronism, intoxicatie cu brom, sindromul de secretie inadecvata de ADH (hormon antidiuretic), tulburari asociate cu... [continuare]
Clor urinar cl
Clorul este anionul major al lichidului extracelular, importanta sa fiziologica fiind aceea de a mentine echilibrul acido-bazic, aciditatea gastrica, echilibrul hidro-elecrolitic, contribuind impreuna cu sodiul la mentinerea presiunii osmotice din spatiul extracelular. Nivelul de clor este crescut in acidoza renala tubulara, insuficienta renala acuta, acidoza metabolica asociata cu diaree si cu pierderea bicarbonatului de sodiu, diabet insipid, hiperfunctia glandei suprarenale, intoxicatia cu aspirina, administrarea excesiva a solutiilor saline izotonice sau cu o dieta bogata in sare. Acidoza hipercloremica poate fi un semn al afectarii severe a tubilor renali. Nivelul de clor este scazut in hiperhidratare, acidoza cronica respiratorie, alcaloza metabolica, insuficienta renala congestiva, unele tipuri de acidoza metabolica, varsaturi in exces, hiperaldosteronism, intoxicatie cu brom, sindromul de secretie inadecvata de ADH (hormon antidiuretic), tulburari asociate cu expansiunea... [continuare]
Hematocrit ht , hct
Celulele rosii din sange contin o proteina numita hemoglobina care transporta oxigenul din plamani in organism. Nivelurile hematocritului care sunt prea mari sau prea mici pot indica o afectiune a sangelui, deshidratare sau alte afectiuni medicale. Testul este utilizat si pentru a ajuta la diagnosticarea tulburarilor de sange, cum ar fi anemia, o afectiune in care sangele unei persoane nu are suficiente celule rosii sau in cazul unei policitemii vera, o tulburare rara in care sangele contine prea multe celule rosii. Principalele simptome ale anemiei sunt: dificultati de respiratie, slabiciune sau oboseala, durere de cap, ameteala, maini si picioare reci, paloarea fetei, dureri in piept. Principalele simptome ale policitemiei vera sunt: vedere incetosata sau dubla, dificultati de respiratie si durere de cap, prezenta pruritului, oboseala accentuata si inexplicabila, splenomegalie, transpiratii excesive. Hematocritul este un test care masoara proportia sangelui unei persoane... [continuare]
Leucocite (numarul de celule albe) sange wbc
Celulele albe, denumite si leucocite, sunt celule care exista in sange, in sistemul limfatic si in tesuturi, care reprezinta o parte importanta a sistemului de aparare al organismului. Acestea ajuta la protejarea impotriva infectiilor si, de asemenea, au un rol in raspunsuri alergice si protectia impotriva cancerului. Sangele este alcatuit din cateva tipuri diferite de celule suspendate in plasma numita fluid: celule albe (leucocite), celule rosii (eritrocite) si trombocite. Toate aceste celule sunt produse in maduva osoasa si ulterior sunt eliberate in sange pentru a circula. Unele boli afecteaza producerea de celule albe de catre maduva osoasa, rezultand fie o crestere sau o scadere a numarului de celule albe circulante. Leucocitele provin din maduva osoasa, dar circula in fluxul sanguin. Exista cinci tipuri majore de leucocite: neutrofile, limfocite, eozinofile, monocite, bazofile. Simptomele unui numar redus de leucocite includ: febra, frisoane, dureri de cap, dureri... [continuare]
Beta-crosslaps
Sistemul osos se afla intr-un proces continuu de formare si resorbtie. Aproximativ 90% din matricea organica a osului este alcatuita din fibre de colagen de tip I. Colagenul este format din trei lanturi polipeptidice (doua lanturi α1 si un lant α2 sau din trei lanturi α1, fiecare cu aproximativ 1000 de aminoacizi). Aceste lanturi se spiraleaza in jurul propriului ax, apoi se spiraleaza unul in raport cu celalalt, formand triplul helix, rezultand astfel o molecula nou formata, precolagenul. Precolagenul are doar partea centrala organizata in triplu helix, partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii. Impachetarea stransa a lanturilor din triplu helix ii confera o rezistenta la tensiune mai mare decat cea a unei sarme de otel de aceeasi grosime. Colagenul tanar nu este incrucisat si este solubil. La pacientii varstnici, acesta devine insolubil, deoarece prezinta mai multe legaturi incrucisate si este mai putin flexibil. Pierderea flexibilitatii... [continuare]
Sodiu urinar na urinar
Sodiul este un electrolit prezent in toate fluidele, vital pentru functionarea normala a corpului, incluzand functia nervoasa si musculara. Acest test masoara nivelul de sodiu in sange si/sau in urina. Sodiu, impreuna cu alti electroliti cum ar fi potasiul si bicarbonatul, ajuta mentinerea echilibrului acido-bazic din organism. In timp ce sodiul este prezent in toate fluidele corpului, acesta se gaseste in cea mai mare concentratie in sange si inlichidul din afara celulelor corpului. Acest sodiu extracelular, precum si toata apa din corp este reglata de rinichi. Testul este util in evaluarea functiei renale si in evaluarea echilibrului hidroelectrolitic si pentru a ajuta la determinarea cauzei si monitorizarea tratamentului bolilor asociate cu nivele anormale de sodiu in organism. Un test de sodiu in urina poate fi recomandat atunci cand concentratiile sodiului seric este anormal sau pentru a determina cauza dezechilibrului si a monitoriza tratamentul. Nivelurile scazute ale... [continuare]
Clearance-ul creatininei cl creatinina
Principalele functii ale rinichiului sunt: - functia excretorie: ultrafiltrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara; - functia de reglare a compozitiei, echilibrului acido-bazic si volumului fluidelor corpului; - functia endocrina: de degradare a unor hormoni sau de secretie a altora. Functia excretorie se determina utilizand in principal doi parametri sangvini – ureea plasmatica si creatinina serica. Creatinina este produsul final al metabolismului creatinei si fosfocreatinei musculare, care sunt metabolizate spontan (non-enzimatic) in creatinina. Creatinina serica este utilizata pentru calcului ratei filtrarii glomerulare (RFG), in vederea evaluarii functiei renale. Rata de filtrare glomerulara este un parametru cu ajutorul careia se evalueaza functia rinichiului (RFG). Explorarea functiei glomerulare se realizeaza prin doua metode: clearance-ul creatininei si cleareance-ul ureei. Clearance-ul reprezinta cantitatea de plasma, exprimata in ml, epurata complet de o... [continuare]
Virus epstein-barr: anticorpi vca igg si igm anti ebv igg si igm
Virusul Epstein-Barr (EBV) face parte din familia virusurilor herpetice. Acesta reprezinta agentul etiologic al mononucleozei infectioase. De asemenea, este in stransa legatura cu sindromul limfoproliferativ X-linkat, limfomul Burkitt, sindromul de oboseala cronica si carcinomul nazofaringian. Virusul contine ADN dublu catenar si se inmulteste in limfocitele din sange (un anumit tip de limfocite numit celula B). EBV reprezinta unul dintre cele mai comune virusuri umane, peste 90% din populatia adulta infectandu-se la un moment dat in viata. Virusul Epstein-Barr se transmite cel mai frecvent prin fluide corporale infectate, in special prin saliva. Poate fi transmis prin utilizarea obiectelor precum periuta de dinti sau pahare folosite de o persoana care a fost infectata recent. Infectia este la debut asimptomatica. Poate fi transmisa, de asemenea, in timpul contactului sexual, transfuzii de sange sau transplanturi de organe. Odata contractat virusul Epstein-Barr, dureaza in jur... [continuare]
Adn viral hepatita b (cantitativ) adn-vhb
Hepatita B este o infectie hepatica cauzata de virusul hepatitei B (VHB). Infectia cu VHB poate varia de la forma usoara care dureaza cateva saptamani, pana la o forma cronica ce poate dura si cativa ani. Hepatita cronica de etiologie VHB poate duce la complicatii grave, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic. HBV se transmite prin contactul cu sangele sau alte fluide ale corpului de la o persoana infectata. Infectia se transmite prin contact sexual neprotejat, de la mama la copil in timpul sau dupa nastere. Nu se raspandeste prin alimente sau apa, contact obisnuit (atingerea mainilor) sau tuse. Exista 3 etape diferite ale hepatitei B: - Infectia acuta - prezinta semne si simptome tipice cu testarea pozitiva de screening. - Infectie cronica - prezinta infectie persistenta cu virusul detectata prin teste de laborator. - Infectia eliminata - nu mai exista infectia in organism; antigenul viral si testele ADN sunt negative si nu exista semne sau simptome de inflamatie a... [continuare]
Clearence-ul fosfatilor
Aproximativ 80% din fosforul filtrat este reabsorbit la nivelul celulelor tubului proximal. Reglarea excretiei fosforului este dependenta de reglarea reabsorbtiei fosforului de la nivelul tubului renal proximal. O varietate de factori influenteaza reabsorbtia tubulara a fosfatului si, in consecinta, excretia urinara. Factorii care cresc excretia fosforului includ: - dieta bogata in fosfor; - hormonul paratiroidian; - extinderera fluidului extracelular; - dieta saraca in potasiu; - afectiuni ale tubilor renali proximali (sindromul Fanconi, rahitism hipofosfatemic X-linkat, osteomalacie indusa de tumori). Factorii care scad excretia fosforului sau se asociaza cu reducerea excretiei fosforului includ: - dieta saraca in fosfor; - administrarea de insulina; - dieta bogata in potasiu; - scaderea absorbtiei intestinale a fosforului; - deficit de vitamina D; - malabsorbtie. [continuare]
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter