transfuzia sangvina
Transfuziile sanguine: reguli, limite, complicatii si alternative
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Transfuzia de sange Sangele unei persoane contine celule albe, celule rosii, dar si trombocite si plasma. O transfuzie de sange presupune administrarea de sange integral sau doar a unei anumite componente din sange. Transfuzia de sange este o procedura medicala frecventa, putand fi folosita pentru a trata anumite boli sau urgente medicale. Desi aceasta poate salva vieti, exista numeroase intrebari cu privire la frecventa cu care se poate face. Reguli pentru transfuzia sanguina In general, spitalele urmeaza reguli sau protocoale atent realizate atunci cand trebuie sa administreze transfuzii de sange. Adesea, se urmareste nivelul de hemoglobina sau de alte elemente din sange, iar cand nivelul este prea scazut se indica transfuzia. Hemoglobina este o proteina regasita in celulele rosii (hematii), avand ca rol principal transportul oxigenului la nivelul tesuturilor si organelor din corp. Prin analizarea sangelui se poate masura nivelul de hemoglobina din organism. Nivelurile... [continuare]
Transfuziile sanguine - cand sunt necesare si cum se realizeaza
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Cum actioneaza transfuzia de sange Transfuziile sanguine actioneaza prin inlocuirea sangelui pierdut din organism din cauza unor diferiti factori, precum accidentarile sau interventiile chirurgicale. De asemenea, oamenii pot obtine transfuzii sanguine pentru a trata anumite afectiuni medicale. Afla ce sunt transfuziile de sange, cand sunt acestea necesare si la ce trebuie sa se astepte o persoana in timpul procedurii. In plus, sunt explicate si cateva dintre riscurile si complicatiile asociate. Ce este o transfuzie sanguina? O transfuzie sanguina este o procedura medicala care restabileste cantitatea de sange din organism. Specialistii din domeniul medical vor introduce sangele donat in corpul primitorului direct in vena printr-un ac subtire. Sectiunile urmatoare vor acoperi diferitele tipuri de proceduri de transfuzie sanguina, precum si diferitele tipuri de sange. Tipuri de transfuzii sanguine Potrivit expertilor, exista patru tipuri comune de transfuzii de sange. Acestea... [continuare]
Sindromul de transfuzie feto-fetala: o provocare a sarcinilor gemelare monocorionice
Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog
Ce este sarcina gemelara? Sarcinile gemelare reprezinta un fenomen medical complex, iar cele in care gemenii impart o singura placenta, cunoscute sub denumirea de sarcini monocorionice, aduc cu sine un set particular de riscuri. Una dintre cele mai serioase complicatii care pot aparea in acest context este sindromul de transfuzie feto-fetala (TTTS). Aceasta este o afectiune rara, dar cu un impact potential devastator, care apare exclusiv la gemenii ce depind de aceeasi structura placentara pentru nutritie si oxigenare. Cum se manifesta? Intelegerea mecanismelor sale, recunoasterea timpurie a semnelor si aplicarea interventiilor medicale moderne sunt factori determinanti pentru supravietuirea si dezvoltarea sanatoasa a ambilor feti. Afectiunea se dezvolta atunci cand exista conexiuni vasculare anormale in placenta comuna. Aceste vase de sange, care leaga sistemele circulatorii ale celor doi feti, permit un transfer inegal si dezechilibrat de sange. Astfel, se creeaza un... [continuare]
Volum sangvin
Masura volumului ocupat de globulele rosii (volumul globular total) si de plasma (volumul plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin total (suma volumului plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitri per kilogram. Valoarea sa medie este de aproximativ 76 la barbati si 68 la femei. Sinonim : volemie. [continuare]
Numarare a elementelor sangvine
Numararea elementelor figurate ale sangelui (globule albe, globule rosii, plachete). O hemograma este realizata plecand de la o prelevare de sange venos la adult, de sange capilar la un copil mic. Ea comporta doua tipuri de analiza. Un tip de analize este cantitativ si descrie numarul de elemente figurate, nivelul de hemoglobina, concentratia medie a globulelor rosii in hemoglobina, valoarea hematocritului (procentul volumului globulelor rosii in raport cu volumul sangvin total) si volumul globular mediu. Celalalt tip este morfologic si descrie aspectul diferitelor celule. Aceasta numarare permite depistarea a foarte numeroase afectiuni (anemii, inflamatii, reactii imunitare etc.). Sinonim : hemograma. [continuare]
Vase sangvine
Acestea sunt arterele, arteriorele, capilarele sangvine, venulele si venele. Arterele sistemice, care iau nastere din aorta, conduc sangele oxigenat provenit din ventriculul stang al inimii pana la muschi si diferitele organe pentru a le aduce oxigen si substante nutritive. Ele se impart in multiple arteriole, apoi intr-o infinitate de capilare, la nivelul carora se efectueaza schimburile dintre sange si celule. Pornind de la celule, capilarele se unesc pentru a forma venule, care la randul lor converg pentru a constitui vene de calibru din ce in ce mai mare; ansamblul venelor sistemice se varsa in venele cave superioara si inferioara, care se varsa in auriculul drept, aducand astfel inimii drepte sangele albastru desaturat, care a pierdut o parte din oxigenul sau in contact cu celulele. In mod analog, artera pulmonara, pornita din ventriculul drept, se imparte in doua ramuri mari, care, la randul lor, dau nastere unor ramuri din ce in ce mai mici, conducand sangele dezoxigenat spre... [continuare]
Numararea formulei sangvine
Reprezinta examenul biologic care permite numararea diferitelor elemente figurate ale sangelui (plachete, globule rosii, diferite categorii de globule albe). Numararea formulei sangvine (N.F.S.) este unul dintre examenele biologice cel mai desprescrise, ea fiind indispensabila in evaluarea bolilor inflamatorii sau infectioase si a anemiilor, si face parte din orice bilant biologic preoperator. Numararea formulei sangvine se practica pe un prelevat de 5 mililitri de sange venos, recoltat din plica cotului, pe nemancate. Rezultaltele se obtin in cateva ore. Principalele elemente cercetate Hemoglobina: - valori normale: peste 13g/dl la barbati, peste 12g/dl la femei si copii - creste in: hemoconcentratie, poliglobulie - scade in: hemoragie, hemoliza, atingerea maduvei ososse (cauze foarte numeroase) Hematocrit: - valori normale: sub 54% la barbati si sub 47% la femei si copii Leucocite: - valori normale: 4.000-10.000/mm3 Polinucleare neutrofile: - valori normale:... [continuare]
Presiune sangvina
Presiune pulsanta rezultata din contractia regulata a inimii (aproximativ in fiecare secunda), care creeaza un sistem de forte ce propulseaza sangele in toate artere le corpului. Variatii fiziologice - Cifrele normale ale presiunii arteriale se situeaza intre 10 si 14 centimetrii de mercur pentru maxima si intre 6 si 9 centimetrii pentru minima. Dupa organizatia mondiala a sanatatii (O.M.S.), aceste cifre nu trebuie sa depaseasca valoarea 16 pentru presiunea sistolica si valoarea 9 pentru presiunea diastolica. Presiunea diastolica este, in principiu, egala cu jumatate din presiunea sistolica la care se adauga cifra 1. Dar diferenta intre maxima si minima (presiunea diferentiala) poate fi modificata in anumite conditii patologice; se vorbeste atunci de ciuntirea sau de largirea diferentialei: o ciuntire poate fi observata daca forta contractila a ventriculului stang scade; o largire atunci cand o anomalie a valvulei aortice provoaca un reflux sangvin din aorta in ventriculul stang... [continuare]
Transfuzie
Introducere in venele unui bolnav a unei cantitati de sange sau de plasma sangvina. [continuare]
Masa sangvina
Masura volumului ocupat de globulele rosii (volumul globular total) si de plasma (volumul plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin total (suma volumului plasmatic si a volumului globular) si se exprima in mililitri per kilogram. Valoarea sa medie este de aproximativ 76 la barbati si 68 la femei. Sinonim : volemie. [continuare]
Ser sangvin
Parte lichida a sangelui care, spre deosebire de plasma, nu contine fibrinogen (proteina care se gaseste din abundenta in sange si este unul dintre factorii principali ai coagularii). Serul sangvin nu contine nici celule sangvine (globule rosii, globule albe, plachete), nici fibrinogen. El contine mici cantitati de alte anumite proteine (o parte a protrombinei, sau factorul II al coagularii, factorul V si factorul VIII). [continuare]
Trusa pentru transfuzii de sange
Compozitie Trusa pentru transfuzii de sange este formata din: tub flexibil din PVC pe care este montata camera de numarat picaturi; clema cu rola pentru reglarea debitului; manson de cauciuc pentru administrarea medicamentelor; ambut cu teaca la care se adapteaza acul de vena H. Trusa pentru transfuzii de sange se livreaza sterila pentru o singura utilizare. Se garanteaza sterilitatea numai in interiorul tubulaturii. Doze si mod de administrare Administrarea unei transfuzii cu trusa se face in felul urmator: 1. Se ia trusa pentru transfuzii, se strange tare clema de reglare pentru a impiedica scurgerea sangelui inainte de montarea perfuziei. 2. Se fixeaza camera cu acul si filtrul de sange la punga cu sange (dupa dezinfectare cu alcool 65 iodat). 3. Se inlatura teaca ambutului si se ataseaza acul H10. 4. Se tine capatul ambutului deasupra nivelului sangelui din punga. Se desface clema si se lasa sa se scurga sangele din trusa, camera de numarat picaturi fiind tinuta... [continuare]
Continutul sangvin in dioxid de carbon (sange) co2
Mare parte din dioxidul de carbon din sange este reprezentat de bicarbonat. Bicarbonatul este un electolit, un ion negativ, care ajuta la mentinerea nivelului acido-bazic. Impreuna cu alti electroliti (sodiul, potasiul si clorul), acesta ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic. Testul este recomandat in determinarea dezechilibrului acido-bazic sau in diagnosticarea acidozei si alcalozei. Atat acidoza, cat si alcaloza descriu o situatie patologica, ce rezulta din dezechilibrul pH-ului sangvin. pH-ul seric poate fi influentat de acizi si de baze. Trebuie retinut ca orice perturbare in eliminarea CO2 poate produce o modificare in pH-ul sanguin. Plamanii si rinichii sunt principalele organe implicate in reglarea pH-ului sanguin prin eliminarea excesului de dioxid de carbon, de aceea orice boala ce afecteaza rinichii, plamanii sau respiratia poate cauza acidoza sau alcaloza. [continuare]
Trombocite, plachete sangvine (sange) plt , tr
Trombocitele sunt mici fragmente de celule, esentiale pentru coagularea sangelui normal. O determinare a trombocitelor poate fi utilizata pentru a examina sau a diagnostica diferite tulburari si conditii care pot provoca probleme de coagulare a sangelui. Rezultatele examinarii cu trombocite pot indica o tulburare de sangerare, o boala a maduvei osoase sau o tulburare excesiva de coagulare, pentru a mentiona cateva exemple. Cand un vas de sange sau un tesut este ranit si incepe sa sangereze, trombocitele utilizeaza coagularea pentru a ajuta la oprirea sangerarii. Daca nu exista trombocite suficiente sau daca trombocitele nu functioneaza asa cum ar trebui, nu se poate forma un cheag stabil. Trombocitele supravietuiesc in sange timp de aproximativ 8-10 zile, iar maduva osoasa trebuie sa formeze in mod constant noi trombocite pentru a le inlocui pe cele defalcate, consumate sau pierdute prin sangerare. Verificarea numarului trombocitelor din sange poate ajuta la diagnosticarea unei... [continuare]
Frotiu sangvin
Prelevare si intindere pe o lama de sticla a celulelor din sange in vederea unei observatii microscopice a acestora dupa colorarea specifica. Un frotiu permite diagnosticarea infectiilor ca, de exemplu, paludismul, reperand parazitul in globulele rosii. [continuare]
Tumora benigna a vaselor sangvine
Anomalie vasculara (congenitala) care consta dintr-o aglomerare de vase capilare nou formate si care se prezinta ca o pata rosie-violacee de dimensiuni variate, localizata pe maini, pe fata, pe buze etc. Sinonim : hemangiom. [continuare]
Sangvin
Referitor la sange, prin care circula sangele. [continuare]
Aplazie medulara
Boala caracterizata printr-o rarefiere a maduvei osoase, care se traduce printr-o diminuare a numarului de globule rosii, de globule albe si de plachete. Cauze - Aplazia este cauzata de incapacitatea maduvei osoase de a produce celulele suse, forma de origine a celulelor sangvine. Cauzele toxice sau infectioase sunt cel mai bine identificate: radiatiile ionizante (radiatii X), absorbtia unor medicamente sau produse chimice (derivati ai benzenului, anticanceroase, unele antibiotice - indeosebi cloramfenicolul - arsenicale, antitiroidiene, saruri de aur, antiepileptice, unele neuroleptice) sau anumite infectii (hepatita recenta, tuberculoza). Atunci cand numararea formulei sangvine, mielograma si/sau biopsia maduvei osoase nu permit gasirea vreunei cauze, aplazia este denumita idiopatica. Se pare ca in jumatate din cazuri este atunci implicat un mecanism imunologic. Simptome si semne - Lipsa de globule rosii antreneaza o anemie (paloare si oboseala), lipsa de globule albe... [continuare]
Fanconi (boala a lui)
afectiune congenitala caracterizata prin malformatii multiple si prin tulburari sangvine. Boala lui Fanconi este o boala genetica rara care asociaza diferite malformatii ca o pigmentare cutanata, o absenta a policelui, o inaltime mica, un rinichi in potcoava, anomalii oculare si o microcefalie. Riscul cancerelor (de piele, de ficat) este mai ridicat decat pentru populatia generala. In afara grefei de maduva osoasa, tratamentele sunt pur simptomatice (transfuzii, androgeni in doza mare) si permit ameliorarea supravietuirii. [continuare]
Insuficienta renala
Reducere a capacitatii rinichilor de a asigura filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sangelui, de a controla echilibrul corpului in apa si saruri si de a regulariza presiunea sangvina. Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din afectiunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numarului de nefroni, aceste unitati functionale al caror element principal este glomerulul, mica sfera in care se efectueaza filtrarea sangelui si unde se elaboreaza urina primara. insuficienta renala cronica - In aceasta insuficienta renala, atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei de gravitate este totusi variabil. Cauzele sunt multiple: aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii: - bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu (diabet); - bolile cailor excretorii (calice, bazinet, uretera, vezica), congenitale... [continuare]
Sindrom moshcowitz
Afectiune care asociaza o atingere renala acuta, o anemie si o trombopenie (diminuarea numarului de plachete sangvine). sindromul hemolitic si uremic priveste mai ales copilul mic, dar exista si la adult. La copil, el survine, in general, la cateva zile dupa o gastroenterita cu diaree sangeranda; a fost invocat rolul unei cndotoxine, verotoxina, secretata de unele suse de colibacili. La adult, formele fara cauze sunt cele mai frecvente; uneori este o complicatie a anumitor cancere, a tratamentului lor prin chimioterapie si, de asemenea, a infectiei cu h.i.v. (virusul cauzator al sida). tratament si diagnostic - tratamentul sindromului hemolitic si uremic vizeaza, in principal, ingrijirea simptomelor sale: tratamentul insuficientei renale prin dializa si al anemiei, atunci cand este gmva, prin transfuzie. Tratamentul in scop curativ face actualmente apel la medicamente inhibitoare ale functiilor plachetelor si la perfuzii de plasma proaspata sau la schimbari plasmatice... [continuare]
Rhesus (sistem)
Sistem de grupuri sangvine compus din diferite antigene. Sistemul Rhesus este, impreuna cu sistemul abo principalul sistem al grupurilor sangvine. antigenele apartinand sistemului rhesus, denumite uneori in mod gresit "factori Rhesus", sunt numeroase dar, in practica doar 5 dintre ele sunt realmente importante (susceptibile sa antreneze formarea de anticorpi atunci cand sunt transfuzate unui subiect care nu poseda antigenul in cauza): antigenele D, C, c, E si e. Subiectii care poseda antigenul D se numesc rhesus pozitivi, cei care nu-l poseda sunt numiti rhesus negativi. Anumite persoane prezinta o forma atenuata a antigenului D, numita D slab. In plus, globulele rosii sunt purtatoare ale antigenelor C, E, c, si e, asociate in mod diferit dupa legi stabilite: orice globul rosu care nu este purtator al antigenului C este inevitabil purtator al antigenului c si reciproc. La fel se intampla si cu antigenele E si e. In schimb, nu exista un antigen d: un individ care nu este... [continuare]
Hepatita virala b (hvb)
hepatita determinata de infectia cu virusul hepatitic de tip B. Se transmite: sexual, sangvin (in cursul transfuziilor sau al utilizarii seringilor intrebuintate indeosebi de catre toxicomani) sau vertical – de la mama la fat. [continuare]
Sida
Faza grava si tardiva a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (H.I.V.1 si H.I.V.2). sida este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobandite echivalentul in limba engleza este AIDS. H.I.V.1 si H.I.V.2 distrug unele globule albe, anume limfocitele T4 sau CD4, care constituie baza activa a imunitatii antiinfectioase. Aceasta distrugere provoaca in consecinta o deficienta a sistemului imunitar. Numele de sida, sau de SIDA declarata, se da formelor majore ale acestei deficiente imunitare: scaderea numarului de limfocite T4 sub 200 pe milimetrul cub de sange - numarul normal al acestora fiind intre 800 si 1000. O persoana seropozitiva la h.i.v. (al carei sange contine anticorpi specifici indreptati impotriva virusului hiv, ceea ce dovedeste infectarea sa cu acest virus) nu prezinta in mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totusi purtatoare de virus si deci susceptibila sa il transmita. Istoric - Izolat in 1983 la Institutul Pasteur din Paris de catre echipa... [continuare]
Grefa de maduva osoasa
Inlocuire a maduvei osoase a unui pacient atins de o boala hematologica cu celule de maduva osoasa prelevate de la un subiect sanatos. Indicatii - Unul din principalele roluri ale maduvei osoase este acela de a produce, multumita anumitor celule numite celule-suse, elementele diferitelor descendente sangvine (globulele rosii, majoritatea globulelor albe, plachetele etc.). Orice boala a celulelor-suse poate necesita o grefa de maduva: leucemia (proliferarea de globule albe si a celulelor lor de origine in maduva osoasa si in sange), hipoplazia sau aplazia medulara (insuficienta sau absenta producerii diferitelor descendente). Bolnavii trebuie sa fie, in general, sub varsta de 50 de ani si intr-o buna stare fiziologica, avand in vedere frecventa si gravitatea complicatiilor. Tehnica - Orice grefa de maduva trebuie sa fie precedata de o distrugere cat mai complet posibila a maduvei osoase a primitorului cu scopul ca boala sa nu recidiveze pe maduva grefata. Aceasta distrugere... [continuare]
Eprex, fiole
Ce este Eprex si pentru ce se utilizeaza Indicatii EPREX contine epoetina alfa – o proteina care stimuleaza maduva osoasa pentru a produce mai multe globule rosii care transporta hemoglobina (o substanta care transporta oxigenul). Epoetina alfa este o asemanatoare proteinei umane eritropoietina si actioneaza in acelasi fel. Eprex este utilizat pentru a trata anemia daca vi se administreaza chimioterapie pentru tumori solide, limfom malign sau mielom multiplu (cancer al maduvei osoase) si medicul dumneavoastra decide ca aveti o nevoie crescuta de transfuzii de sange. EPREX poate reduce necesarul de transfuzii de sange. EPREX este utilizat la pacientii cu anemie moderata care doneaza din sangele lor, inainte de o interventie chirurgicala, astfel incat in timpul sau dupa interventia chirurgicala sa li se poata readministra propriul sange. Deoarece EPREX stimuleaza producerea de globule rosii, de la acesti pacienti se va putea recolta un volum mai mare de sange. EPREX este... [continuare]
Spitalul municipal de urgenta moinesti
Servicii medicale Medicina Interna - compartiment terapie intensiva si compartiment neurologie; Afectiuni respiratorii: - pneumopatii cu complicatii; - astm bronsic; - edem pulmonar; - bronhopneumopatii cornice obstructive; - pleurezii; - cord pulmonar cronic. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: - hipertensiune arteriala esentiala si secundara; - cardiopatie ischemica dureroasa; - tulburari de ritm si conducere; - arteriopatii obliterante; - boala varicoasa; - accidente vasculare cerebrale; - come vasculare. Boli ale aparatului renal: - glomerulo nefrita acuta si cronica; - pielonefrita cronica; - litiaza renala; - infectii urinare; - boala polichistica renala. Boli ale aparatului digestiv: - ulcer gastric si duodenal; - hepatita cronica; - ciroze hepatice; - pancreatita cronica; - colopatii cronice; - colecistite cronice alitiazice; - rectocolite ulcero-hemoragice. Hematologie: - anemie Biermer; - anemie carentiala; - anemii hemolitice. Boli de... [continuare]


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter