saruri minerale

Apa este un lichid incolor, inodor si fara gust care intra in compozitia majoritatii organismelor vii. Molecula de apa (H2O) se compune din doi atomi de hidrogen legati la un atom de oxigen. Apa fierbe la temperatura de 100 grade Celsius, se solidifica la 0 grade Celsius. Ea se numeste potabila atunci cand raspunde unor norme fixate prin texte legiferate prin lege: ea trebuie sa fie placuta la baut atat in ce priveste gustul, cat si culoarea si mirosul ei, si, ca regula absoluta, nesusceptibila sa aduca vreo atingere sanatatii. Apa potabila trebuie sa nu contina nici microorganisme patogene, nici substante toxice (cupru, plumb, fluoruri, cianuri, arsenic, compusi fenolici etc.). Concentratia sa in anumite substante chimice (saruri minerale, amoniac, nitriti, nitrati, cloruri, materii organice) trebuie sa fie limitata. Apa este principalul solvent organic. Corpul omenesc este constituit, in medie, din 60% apa. Apa permite transportul diferitelor substante pe care le cuprinde in... [continuare]

lichid secretat de catre nefroni (unitati functionale ale rinichiului), care se scurge pe caile urinare excretorii (calice, bazinete, uretere) si se acumuleaza in vezica inainte de a fi evacuata prin uretra. Compozitie - Urina este un lichid galben-pai sau de culoarea chihlimbarului, limpede in momentul emisiei ei, cu un miros specific si usor acida. Ea este constituita din apa, in care sunt dizolvate substante minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu sub forma de cloruri, sulfati, fosfati) si organice (uree, creatinina, acid uric, acizi aminati, enzime, hormoni, vitamine), si contine globule rosii si globule albe in cantitate mica (mai putin de 5 000 pe mililitru). Volumul urinei excretate este cuprins in mod normal intre 0,5 si 2 litri in 24 ore, dar variaza in functie de varsta subiectului, de cantitatea de lichide absorbite, de alimentatie, de activitatea fizica, de climat etc. Elaborare si fiziologie - Glomerulul, prima parte a nefronului, elaboreaza urina... [continuare]

Substanta consumata in stare naturala sau dupa gatire, susceptibila sa furnizeze materiale de crestere, sa repare uzura tesuturilor, sa sustina necesitatile energetice si sa formeze substantele de rezerva ale organismului. Toate alimentele sunt formate dintr-un mic numar de elemente simple, printre care se disting proteinele, glucidele, lipidele, apa, sarurile minerale si fibrele. Constituentii alimentelor - Alimentele au ca si constituenti principali: - proteinele, care sunt elementele celulei vii. Alimentatia este cea care furnizeaza organismelor proteine. Proteinele de origine animala rezulta din carne, peste, oua, lapte si derivatele lui (iaurt, branzeturi). Valoarea lor nutritiva este mare deoarece coeficientul lor de absorbtie digestiva este ridicat si pentru ca sunt bogate in aminoacizi esentiali; proteinele de origine vegetala (cereale, legume uscate) au un coeficient de absorbtie mai mic si sunt lipsite de unii aminoacizi esentiali. - glucidele sunt substante... [continuare]

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Troscotul face parte din familia Polygonaceae si este o planta ierboasa raspandita in tara noastra. creste chiar si in cele mai neprielnice locuri, pe poteci, intre dalele de pe drumuri, intre pietrisul terasamentelor de cale ferata, pe terenuri virane,  in culturi, atat la campie cat si in zonele deluroase. Radacina sa este pivotanta, tulpina este ramificata, intinsa pe pamant, dar nu este taratoare, acoperita pana la varf cu frunze. Frunzele sale sunt mici, alternante, netede, ovale si au codita scurta. Florile apar la subsuara frunzelor, grupate cate 2-4, sunt de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Infloreste din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, ce trebuie culese in momentul infloririi. Troscotul contine: avicularozida, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmenti flavonici, ceruri, mucilagii, saruri minerale, siliciu etc. Planta are efect: hipotensiv moderat, astringent, antidiareic,... [continuare]

Linarita face parte din flora spontana din America, Canada (este considerata planta daunatoare in culturi) si Europa. In Romania se dezvolta in poieni, fanete, la marginea culturilorsau a drumurilor, tufarisuri, de la campie pana in zona montana inferioara sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are radacini scurte, tulpina creste pana la 90 cm inaltime, frunzele sunt lanceolate, ascutite la varf, de culoare verde intens. Florile se aseamana cu cele de "gura- leului", sunt galben intens, iar "buza inferioara" este portocalie.Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: alcaloizi (pegaina sau linarina), flavonoide, flavonoglicozide (linarina, pegaina, aurone), acizi organici (artiric, formic, citric, malic, tanic), zaharuri, glicozide, pectine, grasimi, saruri  minerale. Principalele proprietati ale Linaritei sunt: emolienta, depurativa, laxativa, diuretica, antihemoroidala, sudorifica, curata ficatul si caile urinare, vermifuga, ajuta la... [continuare]

 Degetelul rosu este planta medicinala originara din Europa Centrala si America de Nord, In Romania este intalnit ca flora spontana in poieni, la margini de paduri sau in raristi, dar este si cultivat pentru extragerea digitalinei.Planta formeaza in primul an de vegetatie o rozeta bazala de 15- 20 frunze din care va iesi in al doilea an tulpina inalta de pana la 1,5 m. Frunzele de pe tulpina sunt dispuse altern, cele de la baza sunt petiolate, pe cand cele de pe tulpina sunt sesile, au nervuri proeminente si sunt mai deschise la culoare pe parte inferioara. Florile au forma de degetar, cresc grupate in ciorchine si au o placuta culoare rosu - purpurie. Planta contine: heterozidecardiotonice, flavonozide, saponozide de natura steroidica, saruri minerale (cupru, mangan, crom, nichel. bariu si strontiu), vitamina c, coline, acetilcoline si mucilagii. Calitatile sale terapeutice principale sunt: de cardiotonic - creste puterea de contractie a cordului,... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Planta anuala, de origine din Asia; de cultura la noi in tara. Florile au culoare de la alb pana la violet. Fructul este o pastaie cu seminte ovale. Tulpina si pastaia, sunt acoperite de peri maronii. Soia contine proteine, steroli, glucide, grasimi, vitamine (A, B, C, D, E, K, P), saruri minerale, isovlavone. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele (boabele), radacinile sau planta intreaga. Planta are actiune emolienta, neurotona, hepatoprotectoare.Soia se utilizeaza in industria alimentara in prepararea uleiurilor, dar si in alte scopuri: fabricarea vopselelor, sapunurilor, lecitinei, etc. Uz intern: - diabet, guta, boli reumatice, surmenaj, anemie, hipercolesterolemie, boli hepatice, afectiuni vasculare, astenie, tulburari ale menopauzei. Efecte adverse: - Supradozajul poate determina iritatii gastrointestinale, stari de voma, tulburari ale mensturatiei, dezechilibre tiroidiene. [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta anuala, iubitoare de umbra si umezeala.  Este o planta erbacee micuta, creste alaturi de alte plante in flora spontana. Tulpina este dreapta, de maxim 50 sm inaltime, se ramifica spre partea superioara, fiecare ramificatie avand in varf inflorescenta cu flori rosii (uneori albe). Fructul este o capsula plina cu seminte. Infloreste o perioada lunga de timp, din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se recolteaza partea aeriana a plantei in majoritatea cazurilor si cel mai adesea se administreaza sub forma de infuzie. Se mai utilizeaza si radacina sub forma de tinctura in tratarea anemiei Planta contine substantele specifice critaurina, critocentaurina, critricina, critosterina, lactone, flavone, xantone polisubstituite, triterpene, apoi saruri minerale, acid oleanolic, acizi fenolici, ulei volatil, fitosteroli, alcool cerilic, acid palmitic, acid stearic. Are actiune depurativa, detoxifianta, revigoranta,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara care se dezvolta armonios in soluri bogate in siliciu sau nisipoase, preferand clima umeda si rece. Frunzele au varf ascutit, iar florile sunt asezate in forma de spic si au culoare alba sau rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita. Hrisca infloreste din luna iulie pana in septembrie. Recoltarea se face in lunile iulie si august. Planta contine flavone, antocianozide, acizi grasi, amidon, lipide, vitamine din grupul b, vitamina P, glucoza, saruri minerale. Hrisca (boabele) este o cereala energizanta si hranitora, fiind un aliment nutritiv cu un continut scazut de calorii.   Uz intern: - hemoroizi, insuficienta venoasa, boli hepatice, hemoragii retiniene, hemoragii digestive si renale, scarlatina, hemoptizii, tifon exantematic, glaucom, surmenaj fizic si intelectual - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: -... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, bienala, iubitoare de soare, care creste spontan pe pasuni sau fanete sau este cultivata. Florile sunt mici, albe iar radacina este groasa, de culoare portocalie, suculenta. Fructele sunt diachene costate. Morcovul infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. Planta contine fibre dietetice, betacarotina, vitamina c, vitamina A, vitamina b1, vitamina b2, vitamina B6, vitamina PP, dextroza, levuloza, saruri minerale (fier, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom), aspragina, daucarina, pectina, proteine, lipide, glucide. In scop medicinal se cultiva frunzele proaspete, fructele si radacina de la morcovul salbatic sau fructele si radacina de la morcovul de cultura. Recoltarea se face la morcovul salbatic in luna martie sau in octombrie. Morcovul are calitati antianemice, hepatoprotectoare, hipotensive, antioxidante, carminative, antispastice, cicatrizante, antidiareice, laxative, depurativ, diuretic,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Matreata bradului este un lichean simbiont, care se dezvolta pe arborii de conifere, intalnit in Europa, America de Nord, Canada si Asia. In Romania apare in padurile de brad si molid din regiunile montane. Este un lichean cu talul fruticulos, de culoare verde- cenusiu, pendular, cu numeroase ramificatii lungi. Se fixeaza pe planta simbionta prin intermediul unui disc. Apotecile sale sunt lungi si ciliate. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: acidul ursinic, taninul, polifenoli, substante amare, saruri minerale, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: antimicrobian, antiviral, imunostimulator si antidiareic. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, ce se recomanda a fi recoltata in perioada decembrie-martie. Uz intern: - afectiuni intestinale (in special enterocolite), angine, diaree,  gripa, raceli - sub forma de  infuzie de praf de planta, tinctura. Uz extern: - gingivita, stomatite -  sub forma de gargara cu... [continuare]

Sparanghelul este planta de cultura, originara din America de Nord, dar aclimatizata cu succes si in Europa. In Romania este cultivat in sere, dar se poate achizitiona din magazinele de legume. Planta are in pamant un rizom puternic, frunzele sunt reduse la solzi, iar ceea ce se dau drept frunze sunt de fapt ramificatii liniare ale tulpinii. Florile sunt mici, albe- verzui si dispuse la subsuara ramurilor. fructele sunt bace rosii. Printre elementele chimice din compozitie se numara: proteine, asparagina, lipide, hidrati de carbon, fito-hormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloza, saruri minerale. Principalele calitati ale Sparanghelului sunt: depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar, fluidifica secretiile bronhice, mareste cantitatea de urina, stimuleaza digestia, afrodiziac, usureaza tranzitul intestinal, intareste sistemul imunitar, adjuvant in cancer. In fitoterapie este utilizata partea aeriana si trebuie recoltata de la jumatatea lunii mai pana la... [continuare]

Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Dovleacul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Dovleacul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]

Gulia este originara din Bazinul Marii Mediterane, unde creste ca flora spontana. In Romania ea este intalnita in culturi intense sau in sere. Planta este legumicola, are frunze mari, dintate si tulpina ingrosata, sfenoidala, comestibila, desi deseori este confundata ca fiind radacina, gulia creste de fapt la suprafata. In fitoterapie sunt utilizate tulpina ingrosata si frunzele. Dintre elementele chimice ale plantei amintim: saruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, esenta sulfo-azotata, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele a, B, C, fier si cupru. Principalele proprietati sunt: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, racoritor, pectoral, emolient. Este utilizata si ca atare in salate de cruditati sau in diferite produse culinare. Uz intern: - afectiuni pulmonare, angina, bronsite, cistite, enterite, guta, guturai, litiaza renala, obezitate, oboseala generala, tuse – sub forma de decoct de frunza si gulie, sirop de gulie. Uz extern: - abcese,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Prezentare Bio Fresh este o guma de mestecat cu gust placut. Compozitie Contine un amestec de saruri minerale care neutralizeaza acizii formati dupa consumul de zahar si hidrati de carbon fiind utilizata in profilaxia cariilor si a parodontozei. Indicatii Curata dintii. Previne cariile si parodontoza. Este un adjuvant ideal utilizat dupa fiecare periaj dentar care intretine igiena orala. Doze si mod de administrare Se recomanda folosirea unui vcomprimat-guma dupa fiecare masa sau dupa consum de dulciuri. [continuare]

Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, saruri minerale. Actiune terapeutica Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Indicatii Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Contraindicatii Nu are. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. [continuare]

Indicatii - tranzitului intestinal ; - circulatiei capilare ; - are actiune hipoglicemianta , stimuleaza refacerea celulelor beta ( pancreas ) ; - acuitatea vizuala . Doze si mod de administrare - ca supliment alimentar : Copii sugari : 3-4 comprimate / zi in putin ceai ; Adulti : 6-9 comprimate / zi timp de 25 zile/luna . Poate fi folosit fara limita de durata . Compozitie ( 1 comprimat = 0,30 g ) - afine ( Vaccinium Myrtillus L. ) ; - vitamine ; - saruri minerale ; - meritoza , amidon , lactoza ; - antocianozide ; - fitoncide ; - polifenoli ; - taninuri ; - acizi vegetali ; - pectine ; - stearat de Mg ; - gelatina ; - talc . Este un produs natural . [continuare]

Ce este Avaxim 80 U Pediatric si pentru ce se utilizeaza Indicatii Vaccin inactivat impotriva hepatitei a. Este indicat pentru imunizarea activa impotriva infectiei cauzata de virusul hepatitic a la adulti (peste 15 ani). In general hepatita a se transmite prin ingerarea de alimente sau apa contaminate. Persoanele in contact cu subiectii contaminati se pot infecta pe cale fecal-orala. S-a demonstrat posibilitatea transmiterii bolii si prin sange sau prin contact sexual (relatii oral-anale). vaccinarea impotriva hepatitei a se recomanda mai ales adultilor din categoriile cu risc crescut la imbolnavire cum ar fi: subiecti expusi datorita profesiunii lor: zilieri, personal din institutiile pentru copii handicapati, personal care lucreaza in centre de tratare a apelor uzate, personal care manipuleaza alimente; subiecti expusi la riscuri specifice: hemofilie, multiple transfuzii de sange, punctii intravenoase, practici homosexuale; subiecti nevaccinati care calatoresc in zone endemice... [continuare]