Linarita (linaria vulgaris)

Linarita face parte din flora spontana din America, Canada (este considerata planta daunatoare in culturi) si Europa. In Romania se dezvolta in poieni, fanete, la marginea culturilorsau a drumurilor, tufarisuri, de la campie pana in zona montana inferioara sau este cultivata ca planta decorativa. Planta are radacini scurte, tulpina creste pana la 90 cm inaltime, frunzele sunt lanceolate, ascutite la varf, de culoare verde intens. Florile se aseamana cu cele de "gura- leului", sunt galben intens, iar "buza inferioara" este portocalie.Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: alcaloizi (pegaina sau linarina), flavonoide, flavonoglicozide (linarina, pegaina, aurone), acizi organici (artiric, formic, citric, malic, tanic), zaharuri, glicozide, pectine, grasimi, saruri  minerale. Principalele proprietati ale Linaritei sunt: emolienta, depurativa, laxativa, diuretica, antihemoroidala, sudorifica, curata ficatul si caile urinare, vermifuga, ajuta la impotenta. In fitoterapie sunt folosite florile ce trebuie recoltate in lunile iunie- septembrie.

Uz intern:

- afectiunile splinei si ficatului, afectiuni catarale ale intestinului gros, boli renale, erizipel, hemoroizi, hidropizie, icter, impotenta, viermi intestinali, constipatie, detoxifierea organismului -  sub forma de infuzie, decoct.

Uz extern:

- hemoroizi, acnee, leucoree - se fierb florile in lapte, se strecoara si se pot face spalaturi locale.