plante medicinale

Solutie obtinuta din produse vegetale, frecvent plante, puse in contact o perioada de timp cu apa incalzita la temperaturi ridicate (de exemplu ceaiul de plante). infuzia sau ceaiul este cea mai simpla si des utilizata metoda de beneficia de substantele active din plantele medicinale. Se fierbe apa timp de 10-15 minute. Intr-un vas (preferabil de portelan) se pun 1-2 lingurite de planta peste care se toarna 250 ml din apa clocotita. Vasul se va acoperi, iar continutul se va amesteca de cateva ori. In maxim 15 minute, infuzia poate fi strecurata si consumata. [continuare]

busuiocul este o planta medicinala cu tulpina paroasa si flori mici albe sau roz, care se poate inalta pana la jumatate de metru. Se intalneste mai ales in zonele de campie si se dezvolta armonios in conditii de umezeala si caldura. Se poate recolta din luna iulie pana in septembrie, prin taiere de la 7-13 cm de pamant. Contine ulei volatil bogat in estrargol si linalol, saponozide, triterpenice, tanoizi. busuiocul este aromat si are miros dulce intepator. Este utilizat si in gastronomie pentru aromatizarea mancarurilor (se adauga de obicei la sfarsitul gatirii preparatelor culinare pentru a nu se i se diminua aroma). In stare proaspata, se va pastra in in pungi de plastic la rece. Uscat, isi pierde calitatile aromatice. Fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita, semintele, frunzele si florile. Uz intern: - cefalee, tuse, tulburari gstrointestinale (absoarbe gazele, calmeaza colicii abdominali), reduce starile de voma, bronsite cronice sau acute, tuse,... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, de cultura la noi in tara, creste ca o tufa de dimensiuni  reduse. Florile sunt mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei (varfurile) recoltate inainte de inflorire. Maghiranul contine zaharoza, pentozani, substante pectice, acizi fenolici, steroli, acid ursolic, acid oleanolic, ulei volatil. Planta are efect antispastic, carminativ, diuretic, analgezic, fluidizant, stomahic, depurativ. Maghiranul se foloseste si in gastronomie ca aromatizant al produselor culinare, dar si in industria parfumurilor.   Uz intern: - anorexie, insomnii, migrene, meteorism, colici abdominale, dispepsii, colite de fermentatie, astm bronsic, stari nervoase, cefalee, astenie, edeme, boli renale, rinita - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - dureri cauzate de boli reumatice, leziuni cutanate, febra musculara -... [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]

angelica este o planta medicinala care creste spontan in zonele de munte, in sol umed, in m paduri si mai ales in pe langa ape curgatoare. Are frunze mari si flori alb-verzui globuloase. De la aceasta planta medicinala se pot utilizat in scop curativ atat radacina, frunzele cat si semnitele. Intreaga planta este aromata. De aceea, este folosita atat ca tratament adjuvant in anumite boli, dar si in prepararea dulciurilor si a unor bauturi. In compozitia plantei se gasec uleiuri folatile, acid valeric, acid angelic, zahar, substante amare dar si angelicin (un timp de rasina). Frunzele si tulpinile plantei se vor recolta in lunile iunie sau iulie, iar fructele si florile in luna iulie. angelica necesita un regim special de utilizare, pastrandu-si calitatile curative doar daca este folosita la maxim un an dupa recoltare. Printre proprietatile specifice, se intalnesc cele carminative (calmeaza durerile stomacale si ajuta la eliminarea gazelor intestinale). Planta actioneaza ca... [continuare]

Planta medicinala anuala care creste in zone deluroase pana la zona subalpina, mai ales in Transilvania. Tulpina este fie simpla, fie ramificata. Florile au cinci petale inegale ca dimensiune, colorate diferit: doua dintre acestea sunt de culoare violeta (diverse nuante), doua dintre ele sunt galben deschis, iar alta este galbena cu dungi de culoare inchisa. Acestea nu au miros. Fructul este o capsula. Trei frati patati infloreste din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partile aeriene ale plantei. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine mucilagii, principiu amar, saponozide triterpenice, flavonoide, carotenoide, vitamina c, tanin, betacaroten, ulei volati. Planta are calitati depurative, emoliente, expectorante, antiinflamatoare, antireumatice, diuretice. Uz intern: - tuberculoza, tuse, boli reumatice, eczeme, psoriazis, herpes, bronsite, afectiuni urinare (poliurie, cistita), edeme, hemoragii,... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in zona de deal si munte. Florile sunt galbene, iar fructul este o achena. Frunzele sunt late si mari ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori florile. Podbalul infloreste in lunile februarie sau martie. Recoltarea se face din luna aprilie pana in iunie. Planta contine taninuri, mucilagii, principii amare, flavonoide, ulei volatil, caroenoizi, inulina fitosterine, saruri minerale. Podbalul are actiune antispastica, expectoranta, secretolitica, antiinflamatoare, antiasmatica.   Uz intern: - frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - frunze - tabagism.   Uz extern: - frunze - dermatoze ale pielii capului,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Graul este cultivat mai ales ca aliment, dar si ca planta medicinala. Radacina graului este lunga, frunzele sunt lineare, iar inflorescenta este un spic compus. Fructul graului este o cariopsa de culoare bruna si forma ovala. Planta este cultivat si creste mai ales in zonele de campie si stepa, la noi in tara. Graul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul (boabele). Planta contine: apa, lipide, proteine, glucide, fibre, saruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, zinc, fosfor, cobalt, siliciu, iod, vitamina a, vitamina b, vitamina E, vitamina k, vitamina d, fermenti. Planta are calitati mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii. Graul este folosit si in industria alimentara si panificatie. Uz intern: - boli hepatice, renale, boli gastrointestinale, hipovitaminoze, stari febrile, dispepsie, acnee, convalescenta, tuse, afectiuni cardiace, tulburari neurovegetative, obezitate, sterilitate, afectiuni... [continuare]

Mielareaua este un arbust cu miros aromatic, cultivat in tara noastra ca planta medicinala sau decorativa. Poate ajunge la inaltimea de 4 metri, are frunze digitate, opuse, petiolate, foliolele lanceolate, verzi inchise pe partea superioara si cenusii pe cea inferioara. Florile sunt violete sau palid liliachii, foarte rar albe, mici, dispuse in inflorescenta cimoasa, frumos mirositoare. Infloresc in lunile iulie-septembrie. fructele sunt drupe globuloase. In scop fitoterapeutic se recolteaza fructele si frunzele. Planta contine doi compusi specifici vitexina si vitexinina, si alte substante cum ar fi: steroli, uleiuri volatile, esentiale, oxizi monoterpenici, glicozizi iridoizi, monoterpene, alcooli monoterpenici, substante flavonoide. Are actiune tonica, oftalmica, sedativa, stomahica, afrodisiaca asupra femeilor si anafrodiziaca asupra barbatilor (in manastiri era folosita ca mirodenie pentru a calma instinctele sexuale ale calugarii). Are de asemenea capacitatea de a... [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant.   Uz intern:   - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale   Efecte adverse:   - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Echinaceea este planta medicinala de cultura, care poate atinge inaltimea de un metru. Florile de echinaceea au culoare roz liliachie. echinaceea contine alchilamide, poli alchene, echinacozide, glicoproteine, steroli, vitamine, acizi fenolici, uleiuri volatile, inulina, galactoza, fructani, glicoproteine, proteine, lipide, acizi fenolici, alcaloizi, alilamide. Are actiune antimicrobiana, imunostimulatoare, tonica. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si radacina. Uz intern: - infectii microbiene, infectii virale, infectii ale cailor respiratorii superioare, stari febrile, adjuvant in hepatita, cistita, septicemie, virus herpetic, gonoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii bucale, rani si arsuri, muscaturi de insecte, abcese - sub forma de compresa, gargara. Efecte adverse: - Consumul fara recomandarea medicului sau supradozarea de echinaceea poate determina febra, greata, voma, dureri de cap, reactii... [continuare]

Planta medicinala, exclusiv de cultura (anuala sau bianuala), tepoasa, cu flori rosii tubuloase care contin seminte. Este o planta inalta care ar putea creste si pana la 1,5 m. In fitoterapie se folosesc fructele culese in luna agust intrucat acestea sunt bogate in saponozide, silimarina, fitomelane, acid fumaric. Actiunea armurariului ca remediu contra afectiunilor hepatice este incontestabila, fiind considerata planta cu cel mai mare efect asupra acestor boli. In compozitia semintelor se gasesc flavonoide care favorizeaza regenerarea celulelor hepatice si amplifica prorietatea ficatului de a se apara deinfectii. O alta calitate a armurariului ar fi ca are calitati antitoxice, sporind capacitatea organismului de a opune rezistenta otravurilor sau substantelor toxice. Principiile active se deterioreaza rapid, in scurt timp, mai ales daca conditiile de pastrare sunt precare. Uz intern: - frunzele - hiponcondrie, hipertensiune arteriala, icter, hpertensiune portala,... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Forma de prezentare: Produs natural obtinut dintr-un amestec de plante medicinale si un ulei esential, conditionat sub forma de comprimate. Flacon cu 40 comprimate. Compozitie: Betula verrucosa, Equisetum arvense, Cynara scolymus, Aetheroleum Foeniculi. Actiune terapeutica: Diuretic, antiinflamator si antiseptic la nivelul aparatului renal, depurativ. Indicatii terapeutice: Cistite, insuficienta renala cronica, hiperuricemie, adjuvant in tratamentul microlitiazei urinare. Contraindicatii: Nu se cunosc. Mod de administrare: Intern, 2 comprimate de 3 ori pe zi. [continuare]

Degetelul rosu este planta medicinala originara din Europa Centrala si America de Nord, In Romania este intalnit ca flora spontana in poieni, la margini de paduri sau in raristi, dar este si cultivat pentru extragerea digitalinei.Planta formeaza in primul an de vegetatie o rozeta bazala de 15- 20 frunze din care va iesi in al doilea an tulpina inalta de pana la 1,5 m. Frunzele de pe tulpina sunt dispuse altern, cele de la baza sunt petiolate, pe cand cele de pe tulpina sunt sesile, au nervuri proeminente si sunt mai deschise la culoare pe parte inferioara. Florile au forma de degetar, cresc grupate in ciorchine si au o placuta culoare rosu - purpurie. Planta contine: heterozidecardiotonice, flavonozide, saponozide de natura steroidica, saruri minerale (cupru, mangan, crom, nichel. bariu si strontiu), vitamina c, coline, acetilcoline si mucilagii. Calitatile sale terapeutice principale sunt: de cardiotonic - creste puterea de contractie a cordului, amelioreaza circulatia sangelui,... [continuare]

Strugurel cu continut de plante medicinale. Asigura o protectie si o intretinere de calitate, datorita continutului in plante medicinale. Se recomnada utilizarea lui la buze deosebit de sensibile, aspre si crapate. Structura lui permite o aplicare catifelata si fina. Are in compozitie lanolina, Aloe vera, plante medicinale (Calendula, Echinacae, Equisettum) si factor de protectie solar nr.4. Este natural si placut. Dintre toate formele de strugurel constituie alternativa optima. Ambalaj cu 18 buc. Se elibereaza exclusiv prin farmacii. [continuare]

Ce este Emend si pentru ce se utilizeaza Indicatii EMEND este un antiemetic (previne starea de greata si varsaturile). Capsulele EMEND de 80 mg si 125 mg sunt utilizate impreuna cu alte medicamente pentru prevenirea starii de greata si varsaturilor induse de chimioterapie (medicamente utilizate pentru tratarea cancerului si care provoaca stare de greata si varsaturi). EMEND este utilizat impreuna cu chimioterapii care sunt declansatoare puternice de stari de greata si varsaturi (precum cisplatina) si declansatoare moderate (precum ciclofosamida, doxorubicina sau epirubicina). EMEND face ca tratamentul chimioterapeutic sa fie mai bine tolerat de catre pacient. Capsulele EMEND de 40 mg sunt utilizate pentru prevenirea starilor de greata si varsaturilor induse de o operatie chirurgicala (greturi si varsaturi post operatorii, PONV). Medicamentul se elibereaza numai pe baza de reteta. Mod de administrare Doze Ghidurile clinice de tratament trebuie avute in vedere privind... [continuare]

Ce este Lanoxin, solutie orala si pentru ce se utilizeaza Indicatii LANOXIN solutie orala apartine unui grup de medicamente denumite glicozide cardiace. Este utilizat pentru a trata aritmiile si insuficienta cardiaca. O aritmie este o neregularitate a ritmului cardiac, care determina ca inima sa “sara” o bataie, sa bata neregulat sau sa bata cu o viteza neobisnuita. LANOXIN solutie orala actioneaza prin corectarea batailor neregulate ale inimii pana la regularizarea ritmului si intareste forta batailor cardiace, motiv pentru care este folositor in cazul insuficientei cardiace. In functie de stadiul afectiunii dumneavoastra, LANOXIN poate fi administrat fie prin injectare intravenoasa (LANOXIN solutie injectabila), fie pe cale orala (LANOXIN solutie orala). Medicul dumneavoastra va stabili doza de LANOXIN solutie orala pentru dumneavoastra si cat de des trebuie sa il luati. Trebuie sa incercati sa luati LANOXIN solutie orala la aceeasi ora in fiecare zi. Mod de... [continuare]

Ce este Comtan si pentru ce se utilizeaza Indicatii Comtan este utilizat impreuna cu levodopa pentru tratamentul bolii Parkinson. Comtan imbunatateste eficacitatea tratamentului cu levodopa in ameliorarea simptomelor bolii Parkinson. Comtan nu are actiune antiparkinsoniana fara levodopa. Mod de administrare Utilizati intotdeauna Comtan exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Comtan se utilizeaza in asociere cu medicamente care contin levodopa (fie medicamente levodopa/carbidopa fie medicamente levodopa/benserazida). De asemenea, puteti utiliza simultan si alte medicamente antiparkinsoniene. Doza uzuala de Comtan este de un comprimat de 200 mg administrat cu fiecare doza de levodopa. Daca sunteti sub dializa pentru insuficienta renala, medicul dumneavoastra va poate spune sa cresteti intervalul dintre doze. Doza maxima recomandata este de 10 comprimate pe zi, adica 2000 mg de... [continuare]