hypafix banda adeziva de fixare comprese

Formatiune fibroasa sau fibroconjunctiva cu rol in fixarea componentelor unei articulatii sau in sustinerea si mentinerea unuia sau mai multor organe. [continuare]

Defect al paralelismului axelor vizuale, caracterizat printr-o deviatie a axei unui ochi in raport cu celalalt si asociat cu o tulburare vizuala. Strabismul este o afectiune deosebit de frecventa care afecteaza, in principal, copiii in primii lor ani de viata. Diferite tipuri de strabism - strabismul convergent, ori esotropia (deviatia ochiului spre interior), este observat in mod curent la copiii mici. El se intalneste in cazuri de anizometropie (diferenta de refractie intre cei doi ochi, ceea ce antreneaza o diferenta de marime intre imaginile percepute cu fiecare ochi), in caz de hipermetropie puternica, de paralizie partiala a unui muschi oculomotor sau de boala nevizibila a globului ocular (cataracta, retinoblastom, ptozis). - Strabismul divergent, ori exotropia (deviatia unui ochi spre exterior), este mai putin frecvent. El afecteaza copiii mai mari sau adultii si rezulta adesea dintr-o miopie puternica sau dintr-o pierdere mai tarzie a vederii. Simptome... [continuare]

Lipid fosforat, lipsit de sulf continand azot (care-i confera un caracter amfoter); este constituit dintr-un trialcool (glicerina) care are 2 functii esterificate cu acizi grasi (oleic, stearic,etc) iar a 3-a functie este esterificata cu o baza organica fosforilata. Dupa pozitia gruparii ester cu acidul fosforic al bazei organice se deosebesc forme alfa si beta ale lecitinelor. Lecitinele intra in compozitia chimica a mai multor tesuturi. Aproape 60% din lipidele plasmei sanguine si 40% din acelea ale hematiilor sunt formate din compusi de lecitina. Lecitina este stimulanta a nutritiei, activeaza schimburile azotate si favorizeaza fixarea fosforului - are actiune favorabila in anemii, covalescenta, neurastenie, tulburari de crestere. [continuare]

Reactia determinata de fixarea unui anticorp pe un antigen situat pe suprafata eritrocitelor, in urma careia se produce alipirea, agregarea eritrocitelor purtatoare ale antigenului respectiv. [continuare]

Totalitate a structurilor care asigura fixarea si sustinerea dintelui pe maxilare. [continuare]

strabism divergent. Defect al paralelismului axelor vizuale, caracterizat printr-o deviatie a axei unui ochi in raport cu celalalt si asociat cu o tulburare vizuala. strabismul este o afectiune deosebit de frecventa care afecteaza, in principal, copiii in primii lor ani de viata. Diferite tipuri de strabism - strabismul convergent, ori esotropia (deviatia ochiului spre interior), este observat in mod curent la copiii mici. El se intalneste in cazuri de anizometropie (diferenta de refractie intre cei doi ochi, ceea ce antreneaza o diferenta de marime intre imaginile percepute cu fiecare ochi), in caz de hipermetropie puternica, de paralizie partiala a unui muschi oculomotor sau de boala nevizibila a globului ocular (cataracta, retinoblastom, ptozis). - Strabismul divergent, ori exotropia (deviatia unui ochi spre exterior), este mai putin frecvent. El afecteaza copiii mai mari sau adultii si rezulta adesea dintr-o miopie puternica sau dintr-o pierdere mai tarzie a vederii. [continuare]

Deplasare a epifizei superioare a femurului sau a capului femural, provocata de o anomalie de crestere a cartilagiului de conjugare. Atata vreme cat dureaza cresterea femurului, epifiza sa este separata de partea mediana a osului printr-o zona cartilaginoasa deosebit de fragila, astfel incat o dereglare care perturbeaza cresterea poate antrena o deplasare a capului femural in afara lacasului sau. epifizioliza este o boala rara care apare la copiii de varste cuprinse intre11 si 14 ani. Cauzele sale, prost cunoscute, sunt indeosebi de ordin hormonal. Bolnavul schiopateaza si poate adesea sa simta dureri acute in zona inghinala. radiografia arata clar alunecarea capului femural in raport cu colul femural. tratamentul epifiziolizei este de cele mai multe ori chirurgical: el consta in fixarea capului femural la col, in general printr-o miscare elicoidala. Ea trebuie facuta cat mai rapid posibil, deoarece complicatiile bolii pot fi grave: necroza cartilagiului cu contracturi... [continuare]

produs cosmetic care protejeaza pielea impotriva radiatiilor solare. Filtrele solare sunt clasificate dupa tipurile de radiatie pentru care ele sunt active. - Filtrele cu banda scurta protejeaza mai ales de ultravioletele B (U.V.B.). - Filtrele cu banda larga sunt active fata de ultravioletele A (U.V.A.) si ultravioletele B (U.V.B.). Produsele puse in comert pot asocia mai multe substan!e. Efectul lor global este indicat prin coeficientul de protectie, care nu este definit in practica decat pentru U.V.B. Acest coeficient este raportul dintre durata de expunere fara a suferi insolatie si folosind produsul si durata de expunere fara a suferi insolatie si fara a folosi produsul. Astfel, aplicarea unei creme avand un coeficient impotriva U.V.B. egal cu 3 la un subiect la care, fara a folosi produsul, face o insolatie dupa 20 de minute de expunere permite, teoretic, aceluiasi subiect sa ramana expus 20 x 3 = 60 minute fara a suferi insolatie. Aceste cifre raman totusi doar... [continuare]

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Izma infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Izma are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Izma este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - frunze, planta intreaga - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Arbust cultivat mai ales in zonele submontane si deluroase. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui la exterior si rosie spre interior, dispuse in ciorchini. Planta infloreste in lunile aprilie sau mai, iar fructele sunt coapte si pot fi recoltate in lunile iulie si august. fructele au forma sferica, gust placut, aromat, dulce-acrisor si culoare neagra. Contin proteine, glucide, acizi organici, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, carotenoizi, vitamine din grupul B (B1, B2, si B6), vitamina c in cantitati mari, vitamina pp, flavonoizi, acizi organici, antocianine, pectine, taninuri, ulei esential. Frunzele contin raninuri, ulei esential, saruri de potaziu, vitamina C, rutozizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. fructele au proprietati deuprative, sudorifice, stomahice, antiinfectioase si cicatrizante. Uz intern: - fructe - anemie, surmenaj, insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, pneumonie, gastrita, hipertensiune... [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Aceasta varietate de scai este flora spontana si este raspandit in Europa de Sud. In Romania se dezvolta pe pasiunile uscate. Tulpina este aproape globulos ramificata si albicioasa, de altfel ca intreaga planta. Frunzele sunt rigide, sectate si spinoase. Florile sunt mici, albe, cresc grupate in inflorescente in varful tulpinilor si sunt inconjurate la baza de frunzulite mici si tepoase si infloreste vara tarziu. fructele sunt mici si acoperite de spini. In fitoterapie este utilizat rizomul ce se recomanda a fi recoltat in perioada infloririi plantei. In componenta plantei se gasesc urmatoarele substante: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic, cantitati mici de ulei volatil, poliine - felcarinona. Principalele proprietati ale plantei sunt: diuretic, vezicala, tonic, colagog si emenagog.   Uz intern:   - anorexie, balonari abdominale, blenoragie, diaree, dureri de stomac,  excitabilitate nervoasa, litiaze vezicale sau urinare,... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Compozitie Substanta activa: calcitonina sintetica de somon. Actiunea ei biologica este exprimata in unitati internationale (UI). O unitate corespunde unei cantitati de 0,2 g de substanta. Actiune terapeutica Reglarea homeostaziei minerale si a metabolismului osos. Indicatii Osteoporoza: stadiile precoce si avansate ale osteoporozei de postmenopauza; osteoporoza de varsta; osteoporoza secundara, ex. provocata de terapie cu corticosteroizi sau de imobilizare la pat. In aceste cazuri, Miacalcic-ul este asociat cu o administrare corespunzatoare de calciu si vitamina D, in functie de nevoile individuale, pentru a preveni pierderea progresiva de masa osoasa. Dureri in oase asociate cu osteoliza si/sau osteopenie. Boala Paget osoasa (osteitis deformans), in special la pacienti cu: dureri osoase; complicatii neurologice; turnover osos crescut in oase, reflectat in nivelul crescut al fosfatazei alcaline in ser si al excretiei hidroxiprolinei urinare; extinderea progresiva a... [continuare]

Forma de prezentare Concentratie pentru solutie perfuzabila 10 mg/ ml; ct. x 1 fl. x 5, 15 sau 45 ml. Indicatii Cancer ovarian avansat, de origine epiteliala. Dozare si mod de administrare Adulti cu functie renala normala: 400 mg/m2 in perf. i.v., 15-60 de minute. terapia nu va fi repetata decat dupa patru sapt. La pacientii cu factori de risc doza initiala va fi redusa cu 20-25%. Se va efectua hemoleucograma saptamanal. La pacientii cu afectare renala dozele se stabilesc in functie de clearance-ul de creatinina. Copii: Dozele se ajusteaza in functie de regimul ales si de rezultatele monitorizarii hematologice. Contraindicatii Afectiuni renale severe. Mielosupresie severa. hipersensibilitate la carboplatina sau la alti compusi de platina. sarcina si lactatie. Este contraindicata folosirea de echipamente ce contine aluminiu. Atentionari Tratamentul se va face numai cand pot fi luate toate masurile adecvate controlului eventualelor complicatii ca: mielosupresie (in... [continuare]

Compozitie Flacon continand tripsina cristalizata din pancreasul de bou 50 mg (1 u. Anson), sub forma de pulbere liofilizata pentru prepararea de solutie destinata uzului extern (cutie cu 1 flacon tripsina si 1 fiola cu 10 ml solvent). Actiune terapeutica Enzima proteolitica - aplicata local lichefiaza si curata coagulii si tesutul necrozat. Indicatii tratament adjuvant in plagi si ulcere necrotice, abcese, fistule, arsuri si inaintea transplantelor. Doze si mod de administrare Solutia se aplica local, imbibata in comprese sterile sau prin irigatie continua, picatura cu picatura; tesuturile cu pH acid (sub 6) se iriga in prealabil cu o solutie slab alcalina. Reactii adverse Uneori senzatie de arsura la locul aplicarii; rareori reactii alergice. Contraindicatii Plagi recente, plagi pe cale de epitelizare, suprafete sangerande, carcinoame ulcerate; alergie la tripsina; prudenta in caz de leziuni tuberculoase. [continuare]

Forma de prezentare: Solutie externa cu extract de Chamomillae flos 95,881g (azulene 0,037g) cutie x 1 fl. x 100 ml Indicatii: Uz intern: folosit traditional ca adjuvant pentru tratamentul simptomatic al unor tulburari digestive functionale - distensie epigastrica, flatulenta, digestie lenta, tulburari dispeptice. Uz extern: folosit traditional in aplicatii pe piele ca antiinflamator, emolient, antipruriginos si cicatrizant in caz de fisuri, ragade si intepaturi de insecte; in aplicatii locale pe mucoasa bucala sau faringiana in scop antiinflamator, analgezic si antiseptic; in aplicatii locale in afectiuni vaginale inflamatorii si pruriginoase. Doze si mod de administrare: Uz intern: 1/2 lingurita de solutie la o ceasca de apa calda. Uz extern: sub forma de comprese, gargara si irigatii vaginale - 1/2 lingura de solutie la 1 l de apa. [continuare]

Indicatii: Solutie apoasa pentru antisepsia mucoaselor si a ranilor: - spectru larg de actiune - fara efecte secundare sistemice, fiind sigur din punct de vedere toxicologic - compatibilitate buna cu mucoasele si cu pielea - nu contine fenoli, compusi organici ai mercurului, iod - indicat la imbaierea intregului corp la pacientii cu MRSA - la copii, copii mici si copii nascuti prematur poate fi folosit fara restrictii Pentru tratamentul antiseptic repetat, pe termen scurt al mucoaselor si a pielii adiacente, inainte de proceduri de diagnosticare si interventii chirurgicale: - in zoan ano-genitala, a vaginului, vulvei, glans penisului, de ex. preoperator inainte de interventiile vaginale, urologice, proctologice, si la gravide si inaintea masurilor de diagnosticare in zona urogenitala; inaintea consultatiilor vaginale si transvaginale; inaintea manevrelor pre-, intra-, si postnatal; pentru spalaturile vaginale postoperator si postnatal; inaintea introducerii unui sterilet;... [continuare]