fitoterapie

Planta este caracteristica zonelor temperate din Eurasia, Africa de Nord si America de NOrd. In tara noastra apare ca flora spontana in locuri umede, mlastinoase, pe marginea lacurilor, a locurilor inundabile de la ses pana in zonele subalpine. Piperul baltii creste in tufe, atinge inaltimea maxima de 60 cm, are tulpina dreapta si rosiatica. Frunzele sale sunt lanceolate, au un gust iute pregnant. Florile cresc in inflorescenta asemanatoare spicului de grau si sunt roz  sau albe. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recomanda a fi recoltata in lunile iulie- septembrie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: acizi, tanin, rutina, quercetrina, acizii formic, malic, valeranic, vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozida, cvercitrozida, remnazinsicarina, metropersicarina, oxilometilantrachinone, glicozizi, substante amare. Principalele calitatii ale acetei plante sunt: diuretic, antiscorbutic, hemostatic in... [continuare]

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Este o planta originara din America de Nord si Asia, dar este raspandita si in Europa. In tara nostra poate fi intalnita la margini sau raristi de paduri, formand tufisuri, mai ales in Dobrogea si Banat. Scumpia este un arbust mare, are frunzele alternante, ovale si lungi, avand marginea dreapta. Florile sunt grupate in panicule, sunt gri- galbui si par pufoase, dand aspect de fum in jurul plantei. Planta infloreste in luna iunie. Dintre elementele chimice din compozitie amintim: taninuri elagice, gumi-rezine, mircetina, glicozid- fustinozidul, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: febrifuga, hemostatica, antiinflamatore, cicatrizanta, antivomitiva, stimuleaza pofta de mancare, antidiareica. In fitoterapie se utilizeaza  frunzele si coaja, ce trebuiesc recoltate astfel: coaja atunci cand da frunza, iar frunzele in momentul infloririi.     Uz intern:   - afectiuni gastrice, afectiuni hepatice, afectiuni intestinale, alergie,... [continuare]

Planta este originara din Europa centrala, dar apare si in Rusia. In Romania este intalnita ca flora spontana prin locuri umede si umbroase, in taieturi de padure din zona montana. Planta erbacee ce are in pamant rizomul carnos din care pornesc mai multe radacini. Tulpina ajunge pana la 1 m inaltime, frunzele sunt moi, intregi, lanceolate, ovale, dispuse altern. Florile sunt solitare, putine ca numar si sunt violacee sau brun –roscate. In fitoterapie se folosesc rizomii ce trebuie recoltati primavara sau toamna. Printre componentele chimice constituente se numara: atropina, belaradina, hiosciamina, scopolamina, scopina tropica. Principalele calitati ale acestei plante sunt: sedativ nervos, antiasmatic, narcotic in bolile de ochi, dilata pupila. Uz intern: - dureri nevralgice, boli de inima, reumatism, impotenta, astm. Efecte adverse: - Este o planta toxica. Se recomanda utilizarea preparatelor farmaceutice rezultate din prelucrarea ei si sub supraveghere... [continuare]

Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. In Romania s-a renuntat la cultivarea sa pe scara larga si este mai ales intalnit in gradini si sere. Are o inaltime maxima de pana la 40 de cm, creste singur sau mai multe plante grupate. Frunzele au culoarea verde intens, sunt alcatuite din 3 lobi, zimtate pe margini si cu nervuri proeminente. Florile sunt mici, albe, au 5 petale si la o planta se intalnesc 3-7 flori. fructele denumite capsuni sunt carnoase, foarte parfumate, de culoare rosie, avand seminte vizibile pe suprafata lor. Dintre elementele chimice din componenta plantei amintim: hidrati de carbon, protide, saruri minerale, fragarol, substante uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrina, citrol, tanin, zaharuri, polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom. Principalele sale calitati sunt: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, reduce colesterolul, alcalibizant al sangelui, reminalizant. In... [continuare]

Este o planta aromata originara din zonele tropicale ale Americilor si din partea de nord a Caraibilor. Frunzele sale sunt indentate, sunt colorate verde palid si au fata inferioara acoperita cu perisori si atunci cand sunt strivite emana un miros asemanator musetelului. Florile sunt galben- portocalii cu cinci petale, foarte parfumate. fructele contin multe seminte minuscule. Principalele componente chimice ale plantei sunt: taninuri, rasini, guma, alcaloizi, flavonide, ulei volatil, damianina (principiu amar), arbutina, tetrafilina, beta-sisterol. Principalele proprietati ale plantei sunt: afrodisiaca, are actiune de stimulare a secretiei de testosteron, antidepresiva, anxiolitica, diuretica, laxativa, suprima tusea. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si tulpinile, care se recolteaza vara, in timpul infloririi. De asemenea in Mexic, planta este ingredientul unui lichior traditional. Uz intern: - impotenta masculina, hipoactivitate sexuala (mai ales la barbati),... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Face parte parte din familia Passifloraceae si este originala din America de de Nord, Brazilia si insulele Bermude. Este o planta agatatoare, ce poate ajunge pana la 12 m lungime, are tulpini si ramificatii simple, prevazute cu carcei, filiforme, de culoare verde inchis. Frunzele sunt digitate sau lobate si lucioase. Florile sale sunt albe, mari - ajung pana la 6 cm diametru, parfumate, au centrul colorat in roz sau purpuriu si apar la capatul frunzelor, infloresc vara. Fructul este de culoare portocalie, cat un ou de porumbel si se zbarceste atunci cand e copt. Fructele sunt comestibile si aromate, au un aspect neted, au pulpa galbena, gelatinoasa si sunt bogate in vitamina C. Dintre componentele chimice ale plantei amintim: alcaloizi, alfalanina, apigenina, crizina, acid citric, izovitexin, kaempferol, loturina, leucina, orientina, acid pasifloric, pasiflorina, pectina, acizi fenolici, fenilamina, prolina, pronasina, quercetin, sambunigrin, saponarina, saponaretina,... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei. In Romania poate fi intalnita pe campii,  pajisti, la liziera padurilor, dar este si cultivata ca planta decorativa. stevia de munte are in pamant un rizom carnos si ramificat. Tulpina creste pana la un metru inaltime, este puternica si ramificata la varf. Frunzele sunt mari, palmate, alcatuite din trei pana la sapte lobi, crestate pe margini si comestibile. Florile sunt grupate in inflorescenta umbeliforma si sunt albe sau roz pal. Dintre substantele chimice continute de planta amintim: protide, emodine, acid oxalic, mici cantitati de grasimi, vitamina C, saruri minereale. Principalele calitati ale Steviei sunt: astringenta, antianemica, depurativa, digestiva, laxativa, diuretica, purgativa (in functie de doza), remineralizanta. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si radacina. Uz intern: - afectiuni hepatice, atonie digestiva, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie,  hemoptizie, hemoragii... [continuare]

Arborele de chinina este originar din America de Sud. Poate atinge inaltimi de pana la peste 20 m. Frunzele sale sunt lungi, eliptice, rosiatice pe fata interioara. Florile sunt colorate in roz stralucitor si cresc grupate in inflorescente in varful ramurilor. Stratul extyern al scoartei este maro- cenusiu, iar cel interior este maro- rosiatic. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: alcaloizi - chinina si chinidina (5- 15% din scoarta), taninuri (8%), chinovina amara. Cele mai importante calitati ale arborelui sunt: antispastic, antiaritmic, stimuleaza apetitul, tonic, antibacterian. In fitoterapie este utilizata scoarta arborelui, ce trebuie recoltata toamna, de pe copacii mai batrani de 6 ani. Extrasul de chinina este folosit si in industria bauturilor alcoolice (bitter) si a bauturilor racoritoare (apa tonica). Uz intern: - anorexie, crampe musculare, malarie, epuizare nervoasa si fizica, raceala, stari febrile, indigestie, aritmii cardiace – sub... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Planta este originara din Mongolia si unele zone ale Chinei. Astragalusul creste pana la 1 m inaltime, are tulpina paroasa si o radacina puternica si laptoasa. Frunzele sunt alcatuite din cate 12-18 perechi de foliole verzi, mici si alterne. Florile cresc grupate in varful tulpinii, sunt albe si se aseamana cu cele ale fasolei. Printre compusii chimici din radacini se numara: saponine, flavonide, polizaharide, fitosteroli, aminoacizi, triterpentine, seleniu, zinc, magneziu, crom, cumarine. Principalele proprietati ale atragalusului sunt: antioxidant, hepatoprotector, stimuleaza imunitatea, tonic, adaptogen, antihipertensiv, hemostatic. In fitoterapie se utilizeaza radcinile, ce trebuiesc recoltate toamna, de la plante cu varsta mai mare de 4 ani. Uz intern: - raceli, infectii persistente, adjuvant in cancer (mai ales dupa tratamentele cu chimioterapie), boli cardiace, boli renale, probleme de motilitate a spermatozoizilor, hipotiroidie, combate virusii hepatitici B si C,... [continuare]

Iarba mare este o planta ierboasa, din flora spontana, face parte din familia Compositae, dar poate fi cultivata foarte usor. In tara noastra apare in preajma apelor, in fanete umede, pe langa paraie si la marginea padurilor, in zona de deal si munte si infloreste din iunie pana in septembrie. Creste inalta pana la 150 cm inaltime, are tulpina puternica, dreapta, acoperita cu perisori si este ramificata in partea superioara. Frunzele sunt mari, lanceolate, cu margini dintate, cu nervuri bine evidentiate, de culoare verde intens pe partea superioara si albicioase pe verso datorita perilor si sunt asezate altern pe tulpina. Florile sunt mari, de culoare galben intens, depasesc 5 cm in diametru, au petale subtiri, aciforme- tubuloase. Rizomii (radacina) sunt lungi (30-50 cm), foarte puternice, ramificate si au un miros placut, balsamic. In fitoterapie sunt utilizati rizomii, ce trebuiesc colectati in lunile septembrie-octombrie sau primavara devreme - martie, aprilie. [continuare]

Lichenul de prun este o planta simbiotica, se formeaza mai ales pe arborii foiosi si este creste in zonele cu climat temperat din Europa si in America. La noi in tara este intalnit in padurile de foioase, dar mai ales pe stejari, iar in livezi se dezvolta pe pruni. Este un lichen tufos, de marime medie, corticol, erect sau pendul, are culoarea cenusie sau oliv inchis si ramificatiile talului elastice si moi. Talul este mai inchis la culoare pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara. Dintre substantele chimice continute se numara: lichenina, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic, acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcina, oxalat de calciu, oxalat de potasiu, vanilina, lactone, substante triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside, depsidonel, esteri fenolici, cloratranarina, ulei volatil (care se formeaza abia la 6 luni dupa culegere). Principalele proprietati sunt: emolient, calmant, stimuleaza secretiile... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Limba boului este planta din flora spontana din regiunile cu clima temperata din Europa. La noi in tara apare ca flora spontana prin pasuni, fanete uscate, pe marginea semanaturilor, padurilor, drumurilor, de la campie pana in regiunea montana, dar este cultivata uneori in gradini. Planta poate ajunge pana la inaltimi de 1 m, este acoperita cu perisori aspri, frunzele sunt ascutite la varf, iar florile hermafrodite sunt de culoare albastra sau roz. Lastarii tineri, florile si frunzele sunt comestibile, avand gustul asemanator cu cel al spanacului. Frunzele uscate au un puternic parfum de mosc.substantele chimice care intra in alcatuirea plantei sunt: alantoina, acid salicilic, consolidina, colina, mucilagii, substante minerale, ulei volatil, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, emolienta, antiscorbutica, diaforetica, antibiotica, emolienta, antigutoasa, anticanceroasa, antiinflamatorie, cicatrizanta, expectoranta, digestiva, usor analgezica. In... [continuare]

Perisorul este o planta din flora spontana specifica Europei. In romania este intalnita in paduri, la liziera padurilor, in locuri umede. Planta are tulpina dreapta, inalta de 60 cm. Frunzele dispuse bazal sunt mari, cu nervuri proeminente, iar cele tulpinare sunt mici si sesile. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta sub forma piramidala si sunt mici si albe, infloresc in iulie- august. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei. Printre elementele chimice continute se numara: arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substante pectice, mucilagii, rezine, substante minerale, celuloza. Principalele calitati ale plantei sunt:  diuretica, astringenta, antidiareica, dezinfectanta,  antihemoragica datorita tanoizilor si pentru lizarea calculilor renali, vulnerara.   Uz intern: - afectiuni renale,  diaree, hemoragii interne, hidropizie, litiaze urinare - infuzie de planta maruntita.   Uz extern: - contuzii, ... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Macrisul iepuresc este o palnta din flora spontana din regiunile cu clima temperata. In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus. Este o planta de talie mica mica ce are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor placut. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime, principii sulfurate, saruri minerale, vitamina C.Principalele calitati ale Macrisului iepuresc sunt: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot in intoxicatii cu arsen si mercur. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si radacinile (crude sau uscate). Uz intern: - astenie de primavara, avitaminoze, boli hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificila, dureri de piept, febra, inapetenta, intoxicatii cu metale grele, scleroza in placi -... [continuare]

Chimionul este o planta medicinala bienal care creste in regiuni de munte sau regiuni deluroase, in zone cu umiditate ridicata. Pentru a se dezvolta armonios si a produce fructe aromate are nevoie de lumina si caldura, de mult soare. Tulpinile sunt ramificate, florile sunt mici de culoare rosie sau alba. fructele sunt achene arcuite, cu forma de semiluna, oval-alungita, de culoare bruna-cenusie. Florile se recolteaza in luna iulie, cand fructele au deja o coloratie bruna. Pentru a nu se scutura fructele, se recomanda ca recoltarea sa se faca rapid. Mirosul acestora este aromat ca si gustul, de altfel. Fructele contin ulei volatil format din carvona, limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, lipide, substante albuminoide, substante minerale, amidon, glucide, rezine, tanoizi etc. Chimionul este galactogog, antispastic, astringent, antimicrobian. Datorita aromei sale, chimionul se utilizeaza si in alimentatie in preparatele culinare. Important este sa se faca distinctia dintre... [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Aceasta varietate de scai este flora spontana si este raspandit in Europa de Sud. In Romania se dezvolta pe pasiunile uscate. Tulpina este aproape globulos ramificata si albicioasa, de altfel ca intreaga planta. Frunzele sunt rigide, sectate si spinoase. Florile sunt mici, albe, cresc grupate in inflorescente in varful tulpinilor si sunt inconjurate la baza de frunzulite mici si tepoase si infloreste vara tarziu. fructele sunt mici si acoperite de spini. In fitoterapie este utilizat rizomul ce se recomanda a fi recoltat in perioada infloririi plantei. In componenta plantei se gasesc urmatoarele substante: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic, cantitati mici de ulei volatil, poliine - felcarinona. Principalele proprietati ale plantei sunt: diuretic, vezicala, tonic, colagog si emenagog.   Uz intern:   - anorexie, balonari abdominale, blenoragie, diaree, dureri de stomac,  excitabilitate nervoasa, litiaze vezicale sau urinare,... [continuare]

Planta este raspandita in Europa, Asia si nordul Africii. In Romania poate fi intalnita in fanete si pasuni montane, unde creste in palcuri. Dintre elementele chimice din compozitia plantei subliniem: alcaloizi specifici-protoveratrina, veratramina, acid chelidonic si veratric, acetic, butiric, alfa-metil-butiric, tiglic, angelic, ulei gras, rezine si amidon. Planta are in pamant un rizom tuberculiform, din care creste tulpina ce este rotunda, striata si poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele sunt mari, sesile, ovale, cu nervuri groase. Florile sunt alb-galbui, cresc grupate intr-o inflorescenta mare, racemoase si sunt hermafrodite. Fructul este o capsula. Principalele proprietati ale plantei sunt: excitanta al secretiilor gastrice si biliare, expectoranta, antiparazitara externa, hipotensiva vasodilatatoare, depresoare cardiaca si respiratorie. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in iunie, inainte sa infloreasca planta. Extractul din rizom are si... [continuare]

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Face este specifica zonelor din emisfera nordica (din Europa pana in zona arctica). In Romania creste in zonele umede, mocirloase, in rigole si unde se gaseste lemn umed, se dezvolta luxuriant la umbra, de la ses pana la zona subalpina. Poate fi si cultivata, desi se recomanda precautie la manevrarea unor cantitati mari de planta. Este o planta erbacee, ce creste pana la 80 de cm inaltime, frunzele sunt rotunjite, seamana la forma cu un rinichi, au margini usor zimtate si sunt ceroase. Florile sunt galbene, au 5 petale, infloresc primavara devreme- aprilie pana in luna iulie. Radacina este un rizom ramificat. Contine substante toxice si iritante: protoanemonina, saponine, coline si flavonine. In fitoterapie se folosesc rizomul si partea aeriana. Calitatile sale sunt laxativ, purgativ, antireumatic. Uz intern: - adjuvant in constipatii cronice asociate sau nu cu retentie hidrica, in raceli - sub forma de decoct. Uz extern: - dureri reumatismale... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]