elixir din flori de soc

bacterie a tubului digestiv al omului. Facand parte din familia enterobacteriaceelor, escherichia coli constituie 80% din flora aeroba a tubului digestiv al omului sanatos. De asemenea, este germenele cel mai frecvent responsabil de infectiile la om si indeosebi agentul principal al infectiilor urinare. Aceasta bacterie se afla, de asemenea, la originea diareei calatorilor, cunoscuta sub denumirea "tourista". Sinonim : Escherichia coli. [continuare]

Pochivnicul este o planta din flora spontana originara din zonele cu clima temperata din Europa. In Romania este intalnita in padurile de foioase si conifere din zonele montane. Este o planta scunda si are rizomi taratori; intraga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt in numar de 2 sau 3, au forma de inima, sunt puternic striate si au o culoare verde intens. Intre frunze se dezvolta floarea, care este mica si rosie- negricioasa, are 3 petale carnoase. Printre constituientii chimici se numara: 1% ulei volatil,  asarina (alcaloid), un glicozid scindabil sub influenta emulsinei, acid ascorbic, vitamina B1, areasarona, aldehida asadilica, metileugenol, acetat de bornil, sesquiterpene, diasarona, tanin catehic, zaharuri reducatoare, rezine, fitoncide cu actiune antibiotica, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt:  expectorant, emetic, diuretica, antibiotica. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si rizomul. [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in unele zone din Africa si Siberia. In tara noastra aceasta planta se dezvolta in zone mocirloase, pasuni sau terenuri virane. Tulpina este dreapta, lipsita de frunze, acoperita cu perisori fini si poate atinge pana la 80 cm inaltime. Frunzele sunt dispuse sub forma de rozeta bazala si sunt acoperite cu perisori fini. Florile au 4 petale, sunt violacee, mai rar roz si cresc grupate intr-o inflorecenta globulara in varful tulpinii. Infloresc din iunie pana in octombrie. Cea mai importanta componenta chimica se afla in partile aeriene si este taninul. Principalele calitati ale plantei sunt: astringenta, dezinfectanta, poate fi folosita ca antidot in diferite forme de intoxicatii accidentale, emenagoga, emolienta, diuretica, febrifuga. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si florile, ce se recolteaza in septembrie.   Uz intern:   - diaree,  hiperaciditate gastrica, metroragii, tuse, stari febrile - sub... [continuare]

Este o planta din flora spontana din Europa si Asia. In Romania poate fi intalnita in zonele de campie si deal. creste sub forma de arbust, ce poate ajunge la 1,5 m inaltime. Frunzele emana un miros neplacut de burduf de capra atunci cand sunt zdrobite. Frunzele sunt alcatuite din 6-8 perechi de foliole ovale, ascutite la varf, de un verde stralucitor. Florile cresc in inflorescente in varful tulpinilor, au forma de fluture si sunt albe sau roz. Infloresc din iulie pana in septembrie. Semintele se dezvolta in pastai lungi, care atunci cand se coc se rasucesc eliberandu-le.  Dintre substantele chimice continute cele mai importante sunt: alcaloidul galegina, crom, tanin, flavonide. Principalele calitati ale Ciumaraei sunt: combate deficitul de absobtie a glucozei, scade glicemia, reduce apetitul, diuretica, amelioreaza constipatia cronica, antibacteriana, antiinflamatoare, febrifuga. In fitoterapie se utilizeaza florile, ce trebuiesc recoltate in iulie-septembrie. Uz intern: [continuare]

Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Narcisa este o planta ce creste de obicei pe pajisti, pasuni, paduri, malurile raurilor sau cultivata in gradini. Infloresc primavara, si in cazuri rare toamna sau iarna. Frunzele lungi, bazale, inguste sau cilindrice, ca dimensiune 15-75 cm. Florile apar fiecare pe cate o tulpina fara frunze, in grupuri de 10-12, fiecare floare cu cate sase petale albe (la alte specii sunt galbene sau chiar verzi), corolele sunt rosii, portocalii sau roz. Sunt parfumate (foarte putine specii de narcise sunt fara parfum). Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bulbii. Planta se recolteaza din luna februarie pana in luna aprilie. Planta contine: narcisina, alcaloizi, glicozide ale izometonului, alcaloizi (licorenina, gelatina, licorina, narcisidina) care sunt foarte toxice, acizi organici. Florile si bulbii au efecte calmante, linistitoare, emoliente, dezinfectante, antiseptice, sedative, nervine, tahicardice, nevroza... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este intalnita in Europa si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania creste ca flora spontana in zonele de deal si subalpine, pe pajisti.Norocelul are tulpina inalta de pana la 80 cm, rosiatica. Frunzele sunt alterne, carnoase, cu nervuri bine evidentiate. Florile crec grupate in inflorescenta, in varful tulpinii si au culoarea roz. Elementele chimice care intra in componenta plantei sunt: acizi grasi- omega-3,  vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, E, ulei volatil, clorofila, alcaloizi, substante minerale, mucilagii, rezine. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatorie, astringenta, cicatrizanta, hemostatica, antimicrobiana, vitaminizanta. In fitoterapie este utilizat intreaga planta. Mai poate fi folosit decoctul si la spalatul parului deoarece confera rezistenta si stralucire podoabei capilare.   Uz intern:    - cancer de diferite localizari, hemoroizi -  sub forma... [continuare]

Planta din flora spontana din Europa, Afrivca de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane. In Romania este intalnita in tot lantul carpatic, la altitudini de 600-800 m, in paduri de fag sau amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire, lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase, de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si apar toamna. Printre principalii constituenti chimici ai plantei se numara: saponizide (sanicula), rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic, ulei volatil, lipide, acizii organici: rozmarinic, siringina. Principalele calitati ale sanisoarei sunt: astringenta si antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei ce trebuie recoltata din mai pana in iulie.   Uz intern:   - afectiuni gastro-intestinale, ameteli, anorexie,... [continuare]

Rotunjoara face parte din flora spontana din Europa, Canada, America si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania planta poate fi gasita pe la marginea padurilor, tufisuri sau livezi. Rotunjoara este o planta ierboasa si taratoare, ce nu creste mai inalta de 30 de cm. Frunzele sunt reniforme si au marginile crenate. Florile sunt albastrea sau violete, dispuse cate 2-6 la subsuara frunzelor si infloresc din martie pana in mai. Planta contine urmatoarele substante chimice: substante amare, substante grase, saponozide, tanin, ceruri, rezine,  colina, ulei volatil. Principalele calitati ale rotunjoarei sunt: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic, antilitiazic, behic, emolient, vermifug, cicatrizant, de asemenea  normalizeaza tranzitul intestinal, limiteaza si ajuta la eliminarea calculilor, stimuleaza pofta de mancare, vindeca ranile, ajuta la vindecare in cazul bolilor hepatice, renale si splenice. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.  [continuare]

busuiocul cerbilor este o planta inrudita cu menta si face parte din flora spontana din Europa, Asia de Vest, dar si Nordul Africii. Este o planta iubitoare de soare, prefera solurile umede. creste pana la 30 de cm in inaltime, are tulpina in patru muchii, ramificata la baza, cu frunzele dispuse la baza nodurilor, de obicei in perechi opuse. Frunzele sunt ovale, usor dintate. Florile sunt de culoare roz-violaceu si cresc la baza frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele contin uleiuri volatile care se emana o aroma mentolata, proaspata, daca sunt sfaramate. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, care se recolteaza atunci cand jumatate din flori sunt inflorite. Perioada de inflorire este iulie- septembrie. Planta este foarte bogata in uleiuri volatile (pulegona, mentona, piperitona) si tanin. Planta are efect carminativ, diaforetic, emenagog (stimuleaza menstruatia), usor sedativ. Busuiocul... [continuare]

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Ghimpele face parte din flora spontana din Europa. In Romania creste la marginea drumurilor si in terenuri neingrijite, pe langa garduri.Este o planta inalta de pana la 20 cm, ramurile sunt fibroase, frunzele de la baza sunt trifurcate, iar cele tulpinale sunt alungit romboidale, dar aparate de cate 3 spini lungi, foarte ascutiti, iar florile sunt verzui, ca niste gheme mici si infloresc in iunie- septembrie. Fructele sunt prevazute cu carlige si sunt usor de raspandit, agatandu-se de blana animalellor.Dintre elementele chimice cele mai importante ale plantei sunt: ulei esential, saruri de acizi grasi, calciu si potasiu, acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei volatil, beta- sitosterol. Principalele proprietati ale sale sunt: decongestiva ferma in adenomul de prostata, aperitiv, diuretic, antiinflamator, anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaza peretii venelor. In fitoterapie este utilizata... [continuare]

Este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania se intalnesc ca buruiana in culturile de grau si cartof, pe terenuri virane, la marginea drumurilor si pe pasuni, de la campie pana in zona de deal. Pintenasul are tulpina bogat ramificata, creste pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt fidate, cu lacinii liniare si lungi. Florile sunt pintenate anterior, au culoarea albastru- indigo, dispuse in inflorescente de tip racemos si infloresc in iulie- august. Dintre elementele chimice continute se evidentiaza:  delfinina, un glicozid al camferolului, alcaloizii: decozina, lictonina, delzalina, dalfelatina, saruri minerale, pigmenti. Principalele proprietati ale plantei sunt: analgezica, fertilizanta, hemostatica, hipotensiva, bradicarizanta, laxativa. In fitoterapie se utilizeaza florile. Uz intern: - afectiuni renale, afectiunile vezicii biliare, astm bronhic, hipertensiune, guta,  sterilitate femei (este un bun fertilizant) -  sub forma de infuzie, decoct,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana, dar este intalnita si in Siberia. In Romania poate fi intalnita in zone insorite si umede de pe pajisti, terenuri virane, pe langa garduri sau poate fi cultivata ca planta decorativa. Tulpina plantei poate atinge chiar si un metru inaltime si este ramificata si neteda. Planta creste in tufe cu aspect rotunjit. Frunzele sunt lobate si adanc crestate pe margini. Florile cresc in varful tulpinilor, sunt mari si de culoare galbena. Printre elementele chimice continute de planta se numara: ulei volatil bogat in intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici-malic, tanacetumolic, eteri enolitici. Principalele proprietati ale plantei sunt: purificatoare, emenagoga, vermifuga. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi: din iunie pana in septembrie.   Uz intern: - afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, amenoree -  sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Volbura apartine familiei Convolvulaceae si face parte din flora spontana din Europa si Asia. In Romania este intalnita in intreaga tara, in zona de campie si de deal, ca buruiana de culturi, pe pajisti, pe marginea drumurilor, etc. Rochita- randunicii este o planta erbacee, cu tulpina rasucita, cataratoare sau taratoare, care poate ajunge pana la 2 m lungime. Radacina este lunga si subtire, de culoarea alba. Frunzele sunt ovale sau sagitate, au codita lunga, dispuse in spirala, cu marginea ondulata.  Florile au forma de palnie, sunt albe sau roz pal si se disting pe suprafata lor 5 dungulite subtiri violacee,  sunt placut mirositoare si infloresc din mai pana in septembrie. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, care trebuie smulsa impreuna cu radacinile, in lunile aprilie- mai. Planta contine urmatoarele substante: rezine de natura glicozidica, convolvulina, jalapina, tanin, vitamina c, substante minerale. Proprietatile sale curative sunt:... [continuare]

Priboiul este o planta din flora spontana din Europa. In Romania este intalnit in locuri pietroase, umede, racoroase, umbrose, pe soluri calcaroase din regiunea montana si subalpina. Planta creste sub forma de tufa,are in pamant un rizom puternic cu care se fixeaza, ajungand pana la inaltimea de 80 cm, tulpinile sunt subtiri. Frunzele au culoarea verde intens si sunt adanc crestate, alcatuite din cinci lobi, palmate. Florile cresc in varful tulpinii, deasupra frunzelor si sunt de culoare magenta. Dintre substantele chimice din componenta plantei subliniem: ulei volatil cu cca 50% germacrol, substante minerale si organice. Principalele proprietati sunt: astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si trebuie recoltata in mai si iunie. Proboiul  mai este utilizat si in industria parfumurilor pentru uleiurile sale volatile.   Uz intern:   - afectiuni renale, angine herpetice, cataracta, congestie cerebrala,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august. Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei... [continuare]

Macrisul iepuresc este o palnta din flora spontana din regiunile cu clima temperata. In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus. Este o planta de talie mica mica ce are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor placut. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime, principii sulfurate, saruri minerale, vitamina C.Principalele calitati ale Macrisului iepuresc sunt: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot in intoxicatii cu arsen si mercur. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si radacinile (crude sau uscate). Uz intern: - astenie de primavara, avitaminoze, boli hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificila, dureri de piept, febra, inapetenta, intoxicatii cu metale grele, scleroza in placi -... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Planta se intalneste in zonele de munte, de unde si denumirea ei. Prefera climatul umed si racoros si infloreste din luna iunie pana in august. Florile sunt de culoare galbena. Sunt utilizate in scop medicinal dar si cosmetic, florile fara codite (rareori radacinile sau restul plantei). Se recolteaza in momentul infloririi. arnica montana are in componenta siliciu in cantitati mari, camfor, kaliu, calciu, taninuri. Florile contin ulei volatil, colina, alcooli triterpenici si substante colorate. Principiile active din flori au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, cicatrizante si antifungice. Sub forma de uleiuri eterice are rol antiinflamator si dezinfectant. Uz intern: - florile - pneumopatii, bronsite, tuse convulsiva, cistite, pielonefrite, retentie urinara, hemoragii uterine - sub forma de tinctura, laringite - sub forma de gargara, greata, boli ale sistemului nervos, astenie, arterioscreloza, miocardita, boli reumatismale, parazitoza, tabagism, dizenterie. [continuare]

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Dalacul face parte din flora spontana din Europa si apartine familiei Liliacee. In Romania creste in padurile de foioase, padurile de lunca si locuri umede. In pamant are un rizom lung si ramificat, din care pleaca tulpina dreapta de 10-30 cm lungime, pe care cresc  4 frunze ovale si sensile. Floarea este verzuie, unica in varful tulpinii, iar fructul este o baca albastra. Dintre substantele continute de planta amintim: saponozide, paridina, peristyphinina. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele. Principalele sale calitati: antisudorifica, antispasmodica. Datorita saponidelor continute poate fi folosit si ca vomitiv, dar se impune atentie datorita toxicitatii palntei.  Uz intern: - alienatie mintala, epilepsie, intoxicatii, spasme, transpiratii excesive, tulburari de circulatie, tuse convulsiva, ulcer varicos -  sub forma de infuzii slabe.   Efecte adverse: - Planta este toxica! Nerespectarea dozelor poate duce la intoxicatii... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Ce este Act-O-Vital(TM) si pentru ce se utilizeaza Indicatii - Osteoartrita posttraumatica, sinovita din osteoartrita, poliartrita reumatoida inclusiv poliartrita reumatoida juvenila, bursita acuta si subacuta, epicondilita, tenosinovita acuta nespecifica, artrita gutoasa acuta, artrita psoriazica, spondilita anchilopoietica. - Anumite cazuri de lupus eritematos sistemic (si nefrita lupica), cardita reumatismala acuta, dermatomiozita sistemica/polimiozita, poliarterita nodoasa, sindrom Goodpasture. - Pemfigus, eritem multiform sever, dermatita exfoliativa, dermatita buloasa herpetiforma, dermatita seboreica severa, psoriazis sever, mycozis fungoides. - Astm bronsic, dermatita de contact, dermatita atopica, boala serului, rinita alergica sezoniera sau perena, reactii de hipersensibilitate la medicamente, reactii urticariene posttransfuzionale, edem laringian acut neinfectios. - Herpes zoster oftalmic, irita, iridociclita, corioretinita, uveita posterioara difuza si coroidita,... [continuare]

Ce este Dopamine si pentru ce se utilizeaza Indicatii Dopamina este indicata pentru corectarea tulburarilor hemodinamice din starile de soc, de exemplu: - insuficienta cardiaca, asociata infarctului miocardic acut (soc cardiogen) - soc dupa traumatisme - infectii grave (soc toxico-septic) - in timpul operatiilor pe cord deschis - scadere marcata a tensiunii arteriale. Mod de administrare Doza trebuie ajustata individual! Viteza perfuziei depinde de severitatea socului, de raspunsul la tratament si de reactiile adverse. Doza trebuie stabilita individual pentru a se obtine efectul dorit. In timpul tratamentului parenteral prelungit si ori de cate ori starea pacientului o impune se recomanda in plus corectarea volemiei si efectuarea de teste de laborator la intervale periodice, pentru a monitoriza electrolitii serici, echilibrul acido-bazic si functiile hepatica si renala. DOPAMIN ADMEDA 200 se administreaza strict intravenos, in perfuzie continua cu debit constant... [continuare]