decoct de ciulin

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Planta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide. Lucerna are radacina de 1-2 metri. Florile au culoare albastru-violet. Fructul este o pastaie rasucita in spirala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, recoltata la inceputul infloririi. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie. Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli, pigmenti, izoflavone, cumestrol, Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante. Lucerna este atat planta medicinala, alimentara dar si furajera. Uz intern: - anemie, hipocalcemie, hipercolesterolemie, metrorargie, diabet, stimularea secretiei lactate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Planta anuala de cultura, intalnita in zone cu climat bland si umed. Radacina este fasciculata, se prelungeste aerian cu o tulpina cilindrica de pana la 1.3 m inaltime care prezinta frunze ce au lingula triungiulara, urechiuse dezvoltate ce inconjoara tulpina. Inflorescenta apare in iulie-august, sub forma de panicul, care se transforma in fructe cariopse, concrescute cu paleele. Planta contine celuloza, proteine, grasimi, substante extractive neazotate, minerale (calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu, sulf, magneziu, mangan, clor, iord, zinc, fluor, arsenic) si vitamine A, B1, B6, b12 continute in coaja care din pacate se pierde in procesul de prelucrare. Cariopsele contin: 13.7 % apa, 10.4% fibre, 2.3% lipide, 5.8% proteine, 73.7% glucide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele de orez decorticate partial sau integral (orezul cargo – orezul curatat de prima lui invelitoare, de pleava, apoi orezul semi-complet care a suferit o prima prelucrare si orezul alb sau... [continuare]

Troscotul face parte din familia Polygonaceae si este o planta ierboasa raspandita in tara noastra. creste chiar si in cele mai neprielnice locuri, pe poteci, intre dalele de pe drumuri, intre pietrisul terasamentelor de cale ferata, pe terenuri virane,  in culturi, atat la campie cat si in zonele deluroase. Radacina sa este pivotanta, tulpina este ramificata, intinsa pe pamant, dar nu este taratoare, acoperita pana la varf cu frunze. Frunzele sale sunt mici, alternante, netede, ovale si au codita scurta. Florile apar la subsuara frunzelor, grupate cate 2-4, sunt de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Infloreste din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, ce trebuie culese in momentul infloririi. Troscotul contine: avicularozida, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmenti flavonici, ceruri, mucilagii, saruri minerale, siliciu etc. Planta are efect: hipotensiv moderat, astringent, antidiareic,... [continuare]

Gheara diavolului face parte din familia Pedaliaceae si creste in teren nisipos, in conditii foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri in Africa de Sud si Zimbabue. Este o planta taratoare, cu radacini tuberoase, foarte puternice, din care ies radacinile secundare. Tulpina sa este acoperita de frunze , ce cresc opozite, alcatuite din 3-5 lobi, de culoare verde, cu nuante de gri, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea are forma de trompeta, colorata pe margini in nuante de la roz la violet - purpuriu, iar spre centru este galbuie si infloreste in decembrie - februarie. Fructul sau spinos are o forma aparte, de la care i se trage si numele, este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu doi spini centrali mari si 2 randuri laterale de 12-16 brate acoperite de tepi. Aceste brate si spini sunt mult mai mari, mai lungi decat fructul in sine. Semintele sale sunt alungite si de culoare neagra. Ghiara diavolului contine... [continuare]

Macesul este un arbust inalt, cu tulpina acoperita de spini cu varful curbat. Planta multianuala, creste pe dealuri, la marginea padurilor, fanetelor sau pe marginea drumurilor. Frunzeles sunt dintate. Florile au culoare roz sau alba, formate din cinci petale. La maturitate, in receptaculul plantei formeaza se in interior, fructele de maces (achene) care au culoare portocaliu inchis sau rosie. Planta infloreste in luna iunie. fructele se recolteaza incepand din luna august pana in septembrie, inainte de venirea toamnei, cand fructele isi schimba culoarea in rosu-portocaliu. Fructele contin o cantitate mare de vitamina c. In scop fitoterapeutic se folosesc fructele, florile si frunzele. Macesul contine acid dehidroascorbic, vitamina a, vitamina b1, vitamina B2, vitamina P, vitamina K, acid nicotinic, compusi terpenici, acizi citric si malic, apa, zaharuri, proteine, minerale, vitamina E, vitamina PP. Uleiul din semnintele de macese contine acizi esentiali, lecitine,... [continuare]

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]

Planta cu frunze dintate, intalnita in locuri umbroase si umede, mai ales in paduri si livezi. fructele, ca si tulpina, sunt paroase. Florile, aflate in capatul unei codite lungi, au cinci petale, de culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se folosex radacina si rizomii, dar si partea aeriana in perioada de inflorire (varfurile). Varfurile se recolteaza in lunile mai si iunie. Radacinile se recolteaza in luna septembrie, cel tarziu in octombrie. Cerentelul contine taninuri, ulei volatil, geina, substanta bactericida care determina mirosul de cuisoare specific rizomilor plantei. Planta are actiune aseptica, antidiareica si astringenta. Din frunze de cerentel se pot face salate cu gust acrisor si cu un bogat continut de vitamina c.   Uz intern: - radacina si partea aeriana in perioada de inflorire - dizenterie, enterite infectioase, diaree, febra tifoida, hemoroizi, adjuvant in sangerari uterine,... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Planta medicinala sau ornamentala, care creste in mod special la umbra arborior mari. Planta cu frunze lungi si lucioase, flori albe de forma unor clopotei. Florile au miros placut. Lacramioara contine agliconi, saponozide, kampferol, acizi organici, amide, acizi fenolici, ulei volatil, glicozide, substante amare. In scop medicinal se utilizeaza frunzele recoltate inainte de inflorire, incepand cu lunile aprilie sau mai. Lacramioara are efect cardiotonic, nervin. Planta este utilizata si in industria parufumurilor.   Uz intern: - boli cardiace, nevralgii, manifestari neurovegetative cardiace, insuficienta aoritica, mitrala, infarct miocardic, ameteli, dureri de cap, hipotensiune arteriala, palpitatii, cefalee, gripa, pneumonie – sub forma de infuzie, decoct.   Contraindicatii: - Consumul de frunze de lacramioara se recomanda doar cu avizul medicului, autoterapia nu este... [continuare]

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Aceasta planta este originara din Mexic si America de Sud. Ignama este o planta mare, agatatoare, cu radacini dense si carnoase (rizomi cu diametrul de 10 cm) si tulpini incolacite, ce pot ajunge pana la 6 m lungime. Frunzele sunt colorate in verde intens, au forma de inima si cresc in dreptul nodurilor de pe tulpini cate patru, sunt netede pe partea superioara si rugoase pe cea inferioara. Florile cresc sub forma de manunchiuri axilar frunzelor si sunt verzi galbui. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: saponine steroidiene (dioscina si gracilina), tanini, fitosteroli, amidon si diosgenina. Principalele proprietati ale ignamei sunt: calmeaza durerile reumatismale, antispastica, antiinflamatoare, colagoga. In fitoterapie se utilizeaza rizomii. Extractul acestei plante este utilizat si in industria cosmetica in componenta cremelor antirid. Uz intern: - reumatism, colici, artrite, colon iritabil, crampe musculare, dismenoree, Alzhaimer, scleroza... [continuare]

Planta erbacee bienala sau trienala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Bulbul este alungit, iar tulpina este groasa, de culoare alba. Frunzele sunt lungi, cu varf ascutit. Florile au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza bulbul si semintele. prazul contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, saponine vitamine (C, PP, B6), substante minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu). Prazul are efect antiinflamator, antiseptic, carminativ, hipotensiv, stomahic, diuretic, expectorant, hipogliceminant, tonic, vasodilatator. Planta are aroma si gust specific Prazul se foloseste in gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mancaruri si salate.   Uz intern:   - gripa, angina, afectiuni cardiace, arterite, astm bronsic, bronsite, traheite, laringite, guta, convalescenta, constipatie, sterilitate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Aceasta planta face parte din familia Lycopodiaceae, se aseamana cu muschiul de pamant si este vesnic verde. Este o planta din flora spontana, ce creste in Europa si America de Nord, in unele tari fiind ocrotita de lege. In Romania se gaseste la altitudini de peste 600 de metri, la liziera padurilor sau in padurile de conifere. Nu suporta lumina directa a soarelui, prefera umbra deasa, racoarea si solurile umede. Are vrejuri lungi, ce ajung pana la 1- 2 m lungime. Din aceste vrejuri cresc tulpinite lungi de 7-10 cm, moi la pipait, ramificate, cu frunze liniare, ascutite la varf, moi si dese ca niste solzisori, care se termina cu un fir alb, lung. Cand are varsta de patru ani, pe aceste vrejuri apar 2-3 pistiluri lungi, galbui cu polen, ca niste spice - florile, care infloresc din iulie pana in septembrie . Contine urmatoarele substante: clamatina, anatina, licopodina, clavatoxina, nicotina, substante de natura flavonica, triterpenica, minerale, iar sporii contin:... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Urechelnita creste ca flora spontana in Europa. In Romania este gasita in zone calcaroase, dar este si cultivata ca planta ornamentala (in unele zone rurale este cultivata pe acoperisurile caselor). Este o planta ce creste de la 10 cm pana la 60 cm inaltime, are tulpina ramificata spre varf. La baza tulpinii cresc frunzele carnoase, groase si foarte suculente, dispuse sub forma de rozeta si au varfurile colorate in maron. Florile cresc in varful tulpinii, sunt dispuse corimbiform si au culoarea roz; infloresc in perioada iulie-august. Cele mai importante substante chimice din compozitia plantei sunt alacaloizii si acidul malic. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatoare, cicatrizanta, antibiotica, sucul se poate folosi si la disparitia petelor si pistruilor, astringenta, sedativa, diuretica, antispasmodica, hemostatica, elimina viermii intestinali. In fitoterapie sunt folosite frunzele, florile si tulpina si se recolteaza in perioada infloririi. Uz intern:   [continuare]

Este o planta originala din bazinul Marii Mediterane si face parte din familia Capparidaceae, se dezvolta in zone stancoase.  In Romania se cultiva numai in sere. Caparisul este un arbust catarator foarte ramificat si bogat, ce poate ajunge pana la 2 m inaltime.Tulpinile sunt verzui pana la nuante de ruginiu, au frunze carnoase, alternante, lucioase si ovale cu nervuri proeminente. Florile sunt de culoare roz sau alba, placut parfumate, iar staminele sale cresc foarte lungi si sunt violacee. Fructul se numeste capera si impreuna cu  mugurele nedeschis se folosesc  ca si condimente. In fitoterapie se folosesc radacinile si mugurii, dar si frunzele proapete. Planta contine o mare cantitate de quercetina si rutin- bioflavonida (un antioxidant puternic). Principalele sale calitati sunt antioxidant, antiinflamator, analgezic, antihelmitic, antihemoroidal, depurativ, emenagog, expectorant, tonic amar, stimuleaza functiile hepatice. Uz intern: - infectii... [continuare]

Dafinul sau laurul este un arbust cu frunze verzi tot timpul anului, face parte din familia Lauraceae si este original din bazinul Mediteranean. In Romania este planta de cultura sau crescut in ghiveci, este folosit ca arbust ornamental sau pentru a fi folosit ca si condiment. Creste destul de lent si ajunge pana la maxim 9 m inaltime. Frunzele sale sunt ondulate pe margini, ovale, au o culoare de verde intens, cele mature capata un luciu specific si sunt aromate daca sunt sfaramate. Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si produc un fruct de forma unei bobite ovoidale de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Frunzele si fructele contin ulei volatil - bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) sesquiterpenica de tip gremacranolodic (costunolida). Din frunze se extrage untul de dafin (oleum lauri), intrebuintat la... [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Schizandra este o planta originara din China si Japonia, iar la noi in tara, se intalneste doar ca planta de cultura. Schizandra este planta lemnoasa cataratoare, prefera zonele umbroase, iar fructele sale au toate cele cinci arome la un loc: dulce, sarat, acru, amar si iute. De aceea se numeste planta cu 5 arome. Semintele sunt amare si picante, restul aromelor regasindu-se in fructul in sine. fructele sunt de culoare rosu aprins si cresc in ciorchini. Frunzele sunt ovale si au nervuri bine evidentiate. In fitoterapie sunt utilizate fructele cu seminte. Acestea sunt bogate in peste 30 de tipuri de lignani (schizandrin, deoxischizandrin, gomisin, pregomisin etc), schizoandroli, fitosteroli, vitaminele c si E, dar si uleiuri volatile. Calitatea sa majora- este un excelent antioxidant, dar are si proprietati astringente si antiseptice. Este o planta adaptogena, adica efectele sale sunt in functie de necesitatile pacientului. Uz intern: - afectiuni renale, tonic... [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta anuala, iubitoare de umbra si umezeala.  Este o planta erbacee micuta, creste alaturi de alte plante in flora spontana. Tulpina este dreapta, de maxim 50 sm inaltime, se ramifica spre partea superioara, fiecare ramificatie avand in varf inflorescenta cu flori rosii (uneori albe). Fructul este o capsula plina cu seminte. Infloreste o perioada lunga de timp, din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se recolteaza partea aeriana a plantei in majoritatea cazurilor si cel mai adesea se administreaza sub forma de infuzie. Se mai utilizeaza si radacina sub forma de tinctura in tratarea anemiei Planta contine substantele specifice critaurina, critocentaurina, critricina, critosterina, lactone, flavone, xantone polisubstituite, triterpene, apoi saruri minerale, acid oleanolic, acizi fenolici, ulei volatil, fitosteroli, alcool cerilic, acid palmitic, acid stearic. Are actiune depurativa, detoxifianta, revigoranta,... [continuare]

Planta este erbacee anuala, intalnita cel mai adesea in zone nisipoase, din zona de stepa pana la padurile de stejar, la ses, la marginea drumurilor, in lunci. Tulpina inalta de pana la 200 cm, usor catifelata, prezinta mici peri stelati cu frunze dispuse altern, limb subrotund, baza cordata si varf acuminat, crenat-serat, lung petiolat. Florile au petale galbene usor mai mari decat sepalele. Fructul se prezinta sub forma de capsula cu peri ce contine cate trei seminte in fiecare loja. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, in special muguri, fructe si seminte. Planta contine: in radacina taninuri (catechina, epicatechina), pigmenti flavonoidici (cianidina, delfinidina, mircetina, quercetina); in frunze kampferol, quercetina, rutina; in seminte proteine, lipide, acizi grasi (acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic), glucide, celuloza. Are actiune diuretica, febrifuga si astringenta. Planta este utilizata si in in... [continuare]

Planta medicinala de dimensiuni reduse, intalnita in stufarisuri si la marginea padurilor. Frunzele sunt late, zimtate, iar florile au culoare roz, alba sau purpurie. Fructul este reprezentat de patru nucule. Mirosul plantei este placut. Dumbravnicul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele. Planta contine glucide, cumarine, uleiuri volatile, fitol, etc. Dumbravnicul are efect antiseptic, anticoagulant, diuretic, depurativ, emenagog, astringent, imunostimulator.   Uz intern:   - boli gastrointestinale, convalescenta, oboseala fizica, anxietate, insomnii, afectiuni ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, flebita, embolie, adjuvat in tumori maligne - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, degeraturi, contuzii, ulcere cutanate si atone, furuncule - sub forma de spalaturi locale, comprese. [continuare]