Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

cultivarea in vitr

Leguma

Din Dictionar Termeni

Vegetala comestibila cultivata de om, care reprezinta principala sursa de vitamine si intr-o mai mica masura, de minerale. [continuare]

Faza grava si tardiva a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (H.I.V.1 si H.I.V.2). sida este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobandite echivalentul in limba engleza este AIDS. H.I.V.1 si H.I.V.2 distrug unele globule albe, anume limfocitele T4 sau CD4, care constituie baza activa a imunitatii antiinfectioase. Aceasta distrugere provoaca in consecinta o deficienta a sistemului imunitar. Numele de sida, sau de SIDA declarata, se da formelor majore ale acestei deficiente imunitare: scaderea numarului de limfocite T4 sub 200 pe milimetrul cub de sange - numarul normal al acestora fiind intre 800 si 1000. O persoana seropozitiva la h.i.v. (al carei sange contine anticorpi specifici indreptati impotriva virusului hiv, ceea ce dovedeste infectarea sa cu acest virus) nu prezinta in mod obligatoriu semnele bolii. Ea este totusi purtatoare de virus si deci susceptibila sa il transmita. Istoric - Izolat in 1983 la Institutul Pasteur din Paris de catre echipa... [continuare]

Tuberculoza

Din Dictionar Termeni

boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie, mycobacterium tuberculosis sau bacilul koch. Se apreciaza ca, actualmente, exista in lume aproximativ 10 milioane de persoane atinse de tuberculoza - trei sferturi dintre acestea in tarile lumii a treia -, din care jumatate ar fi contagioase. Incepand de prin 1995, se constata o stagnare in tarile dezvoltate, daca nu chiar o recrudescenta a bolii, cauzata se pare de extinderea SIDA, dar si de pauperizarea unui segment crescand al populatiei. Contaminare - Omul este in acelasi timp rezervorul si agentul transmisiei bacilului. Doar un pacient la care s-a identificat prezenta bacililor, prin examenul direct al expectoratiilor, este contagios. El inceteaza sa mai fie contagios dupa a treia saptamana de tratament. Contaminarea se face prin intermediul picaturilor de saliva care contin bacilul, propulsate atunci cand bolnavul vorbeste, stranuta sau tuseste. Boala mult mai rara, tuberculoza cu mycobacterium africanum, care se... [continuare]

Yucca este foarte asemanatoare cu palmierii, originar din deserturile Americii de Nord si de Sud dar care poate fi cultivata si intretinuta si in ghiveci. Exista mai multe specii de Yuca (aproximativ 40) dintre care cele mai cultivate si apreciate sunt: Y. Filamentosa, Y. Elephantipes, Y. aloifolia, Y. Glorisa.  In functie de variatate yucca poate sa seprezinte sub forma de arbust, cu tulpina solida, groasa, chiar trunchi bine reprezentat sau poate sa apara ca o rozeta de frunze la nivelul suprafetei pamantului din ghiveci. Frunzele sunt lanceolate, verzi sau chiar verde-inchis cu margini fin dintate, dispuse in forma de rozeta ( Y. aloifolia). In general florile se desfac la inceputul toamnei sub forma unor ciorchini verticali sau grupuri dese de inflorescente alb-galbui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza in special radacina dar sunt recoltate si utilizate si florile, semintele si frunzele. Planta contine vitamine A, B2, C, minerale fier, mangan,... [continuare]

Maslin (olea europea)

Din Plante medicinale

Maslinul este un arbore originar din Siria si zonele de litoral din Asia Mica, foarte raspandit in Grecia. In Romania s-a incercat cultivarea lui in sere. Maslinul este un pom mic, care area trunchiu; si ramurile noduroase la maturitate, frunzele au o culoare speciala specifica de gri-verde (oliv). Florile sunt albe, asezate in grupuri de 15- 30 pe un racem si apar vara. fructele (maslinele) sunt drupe verzicare si cad din copac toamna tarziu, au in interior un sambure dur. Dintre elementele chimice constitutive ale maslinei enumeram: apa, vitaminele a, B, C, E, F, saruri minerale, materii azotate, grase, ulei, substante extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier, magneziu, protide, celuloza, etc. Principalele calitati: asigura o buna digestie, laxativ, asigura drenajul biliar, purgativ, emolient, antidot al otravilor, colagoga, stimuleaza functionarea ficatului, scade colesterolul, ajuta la inmuierea keratozelor, vindeca leziuni si diferite rani. In... [continuare]

Secara (secale cereale)

Din Plante medicinale

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Graul (triticum vulgare)

Din Plante medicinale

Graul este cultivat mai ales ca aliment, dar si ca planta medicinala. Radacina graului este lunga, frunzele sunt lineare, iar inflorescenta este un spic compus. Fructul graului este o cariopsa de culoare bruna si forma ovala. Planta este cultivat si creste mai ales in zonele de campie si stepa, la noi in tara. Graul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul (boabele). Planta contine: apa, lipide, proteine, glucide, fibre, saruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, zinc, fosfor, cobalt, siliciu, iod, vitamina a, vitamina b, vitamina E, vitamina k, vitamina d, fermenti. Planta are calitati mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii. Graul este folosit si in industria alimentara si panificatie. Uz intern: - boli hepatice, renale, boli gastrointestinale, hipovitaminoze, stari febrile, dispepsie, acnee, convalescenta, tuse, afectiuni cardiace, tulburari neurovegetative, obezitate, sterilitate, afectiuni... [continuare]

Mielareaua (vitex agnus-castus)

Din Plante medicinale

Mielareaua este un arbust cu miros aromatic, cultivat in tara noastra ca planta medicinala sau decorativa. Poate ajunge la inaltimea de 4 metri, are frunze digitate, opuse, petiolate, foliolele lanceolate, verzi inchise pe partea superioara si cenusii pe cea inferioara. Florile sunt violete sau palid liliachii, foarte rar albe, mici, dispuse in inflorescenta cimoasa, frumos mirositoare. Infloresc in lunile iulie-septembrie. fructele sunt drupe globuloase. In scop fitoterapeutic se recolteaza fructele si frunzele. Planta contine doi compusi specifici vitexina si vitexinina, si alte substante cum ar fi: steroli, uleiuri volatile, esentiale, oxizi monoterpenici, glicozizi iridoizi, monoterpene, alcooli monoterpenici, substante flavonoide. Are actiune tonica, oftalmica, sedativa, stomahica, afrodisiaca asupra femeilor si anafrodiziaca asupra barbatilor (in manastiri era folosita ca mirodenie pentru a calma instinctele sexuale ale calugarii). Are de asemenea capacitatea de a... [continuare]

Vetrice (chrysanthemum vulgare)

Din Plante medicinale

Planta face parte din flora spontana europeana, dar este intalnita si in Siberia. In Romania poate fi intalnita in zone insorite si umede de pe pajisti, terenuri virane, pe langa garduri sau poate fi cultivata ca planta decorativa. Tulpina plantei poate atinge chiar si un metru inaltime si este ramificata si neteda. Planta creste in tufe cu aspect rotunjit. Frunzele sunt lobate si adanc crestate pe margini. Florile cresc in varful tulpinilor, sunt mari si de culoare galbena. Printre elementele chimice continute de planta se numara: ulei volatil bogat in intuiona, substante amare, flavonoizi, gumirezine, acizi organici-malic, tanacetumolic, eteri enolitici. Principalele proprietati ale plantei sunt: purificatoare, emenagoga, vermifuga. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi: din iunie pana in septembrie.   Uz intern: - afectiuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac, amenoree -  sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Catina alba (hippophae rhamnoides)

Din Plante medicinale

Catina alba este un arbust fructifer spinos care poate atinge o inaltime de 2 pana la 5 metri. creste in zone deluroase si in regiuni mlastinoase, in zone pietroase si nisipoase. Ramurile au spini si muguri de dimensiuni reduse, acoperiti de par albicios care au gust amarui. Florile au culoarea galbena. Arbustul face fructe doar dupa 4-5 ani de la cultivare. fructele sunt mici si rotunde, de culoare galben-portocalie. Arbustul infloreste in lunile aprilie si mai, iar fructele se recolteaza in luna august sau septembrie. Fructul este bogat in vitamina c, contine si vitaminele a, B1, B2, B6, B9, E, potasiu, fosfor, betacaroten, celuloza, fier, sociu, calciu, uleiuri complexe, zaharuri, pectine, celuloza, proteine, acizi organici, polifenoli, flavonoide, proteine. Catina este una dintre fructele cu cele mai multe polivitamine. Uz intern: - fructele - ulcere, boli hepatice, urticarie, tulburari circulatorii, alergii, boli reumatismale, ateroscreloza, anemie, diaree,... [continuare]

Roscovul (ceratonia siliqua)

Din Plante medicinale

Arbore care se cultiva in zone cu temperaturi ridicate, la noi in tara. Roscovul este originar din regiunea mediteraneana. Fructele au forma de pastaie, de aproximativ 20 cm, de culoare roscata, cu gust dulce, aromat, comestibile. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, recoltate in momentul coacerii. Roscovul contine amidon, tanin, celuloza, maltoza, fructoza, lipide, saponine, zaharuri, mucilagii, pectine, proteine, acizi organici, substante minerale, steroli, acizi grasi. Are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant, antidiareic dar si rol de absorbtie a toxinelor microbiene. Uz intern: - diaree, gastrita, dizenterie, tuse enterocolita si dispepsie infantila, tuberculoza – se consuma fructul ca atare sau sub forma de pulbere de fructe. [continuare]

Turta (carlina acaulis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Sfecla rosie (beta vulgaris)

Din Plante medicinale

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Nucsoara (myristica fragrans)

Din Plante medicinale

Arbore foarte inalt (poate atinge spre 20 metri intaltime), intalnit in tara noastra doar cultivat. Scoarta are culoare verzuie. Frunzele sunt verde inchis, ovale, de dimensiuni mari. Florile sunt mici, in forma de clopotel si au culoare galbena. Fructul este rotund, are diverse culori de la maro deschis pana la roscat, in functie de soi si contine un sambure destul de mare. In scop fitoterapeutic sunt utilizate semintele care au culoare cafenie si forma ovala. Are proprietati calmante, afrodisiace, sedative, tonice. Nucsoara este utilizata ca si condiment in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare, avand gust dulce, picant. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de greata, tuse, paraziti intestinali, tulburari de erectie, apetit scazut, nevralgie, insomnie - sub forma de infuzie, decoct, macerat. Uz extern: - halena - sub forma de gargara. Efecte adverse: - Supradozajul poate duce la iritatii. [continuare]

Cuisoare (syzygium aromaticum)

Din Plante medicinale

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Lintea (lens culinaris)

Din Plante medicinale

Planta alimentara dar si medicinala cultivata la noi in tara. Lintea este acoperita de peri desi. Funzele sunt paripenat compuse. Florile sunt de culoare alba. Fructul este o pastaie cu seminte comestibile. Semintele variaza ca dimensiune si culoare in functie de soi (culoarea variaza: portocaliu, rosie, maro, verde). Lintea infloreste din luna mai pana in luna iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Lintea contine fibre, proteine, amidon, glucide, lipide, calciu, sodiu, magneziu, mangan,  fosfor, fier, vitamina a, vitamina b, vitamina c. Planta are calitati galactogene, tonice.  Este utilizata in gastronomie, intrand in componenta preparatelor culinare.   Uz intern:   - convalescenta, stimularea lactatiei, dispepsie, efort intelectual, astenie, boli hepatie, anemie feripriva, afectiuni gastrointestinale, hipercolesterolemie, boli cardiace - sub forma de fiertura, faina.   Uz extern: - abcese, plagi - sub forma de cataplasma. [continuare]

Galbenele (calendula officinalis)

Din Plante medicinale

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Boldo (peumus boldus)

Din Plante medicinale

Este un arbust originar din Chile, care este cultivat si in Italia si Africa de Nord (mai ales in Maroc). Boldo poate atinge pana la 5 m inaltime si este verde tot timpul anului. Frunzele sale sunt aspre si casante, verzi- cenusii si emana un miros de camfor atunci cand sunt strivite. Florile cresc grupate in buchetele in varful crengilor si sunt de culoarea galben- pal. fructele sunt mici, negre si lucioase, sunt comestibile si foarte bogate in zaharuri. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: uleiuri volatile - ascaridol, cineol si camfor, flavonide, antioxidanti, alcaloizi - boldina. Principalele proprietati ale arbustului sunt: antioxidant, antitumoral, vermifug, colagog. In fitoterapie se utilizeaza frunzele si scoarta (din care se extrage boldina). In america Latina frunzele sunt folosite ca si condiment alimentar. Uz intern: - litiaza biliara, afectiuni hepatice, afectiuni gastrice, afectiuni digestive, sifilis, gonoree, aerofagie,... [continuare]

Usturoiul (allium sativum)

Din Plante medicinale

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Micsunelele ruginite sunt plante originare din Europa si sunt foarte raspandite ca plante ornamentale.In Romania este intalnita in locuri luminoase, insorite, cu umiditate medie sau este cultivata cu scop ornamental. Tulpina plantei ajunge pana la 45 cm inaltime, frunzele sunt paroase, lanceolate sau liniar lanceolate, ascutite, intregi, uneori ondulate. Florile sunt mari, dispuse in ciorchine spre varful ramurilor, portocalii- aramii, foarte parfumate si infloresc din martie pana in iunie. Dintre substantele chimice continute de planta enumeram: cherotoxina, cheirozidina, tanin, mirozina, saruri minerale, ulei volatil, acizi grasi, glicozide. Principalele calitati ale Micsunelelor sunt: laxative, diuretice, cardiotonice, antiseptice, antiinflamatoare, antivirale, emenagoge. In fitoterapie se utilizeaza  plantele recoltate in timpul infloririi si semintele. Uz intern: - afectiuni renale, afectiuni circulatorii cu edeme, cicluri menstruale intarziate, constipatie,... [continuare]

Castan comestibil (castanea sativa)

Din Plante medicinale

Castanul comestibil este originar din sudul Europei si Asia Mica. In Romania este cultivat in livezi specializate (mai ales in judetul Maramures) sau pe marginea drumurilor. Este un arbore ce poate atinge inaltimi de 20-35 m, cu trunchil gros, ce poate atinge chiar si 2 m diametru. Frunzele sale sunt lungi, lanceolate si adanc crestate. Florile sale sunt monosexuate, dispuse pe niveluri diferite - cele masculine in partea superioara, iar cele feminine in partea inferioara a arborelui. Castanul comestibil infloreste la inceputul lui iulie. toamna se formeaza intre 3 si 7 fructe independente- castanele - protejate de o manta tepoasa, ce se coc in octombrie. Mantaua se deschide progresiv si astfel sunt expuse fructele, care au o placuta culoare maroniu-castanie si care sunt comestibile. Dintre componentele chimice amintim: uleiuri, protide, hidrati de carbon, vitaminele: B1, B2, C, E, saruri minerale, tanin, castalina, castalgina, vascalina, vescalgina, alcool... [continuare]

Roinita (melissa officinalis)

Din Plante medicinale

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Stanjenel (iris germanica)

Din Plante medicinale

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Ceapa (allium cepa)

Din Plante medicinale

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Schinel (cnicus benedictus)

Din Plante medicinale

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Idflu

Din Medicamente

Ce este IDflu si pentru ce se utilizeaza Indicatii Profilaxia gripei la adulti cu varsta de 60 de ani si peste, in special la cei care prezinta un risc crescut de complicatii asociate. La utilizarea IDflu trebuie avute in vedere recomandarile oficiale. Mod de administrare Adulti cu varsta de 60 de ani si peste: 0,1 ml. Populatia pediatrica IDflu nu e recomandat copiilor si adolescentilor cu varsta sub 18 ani, neexistand suficiente date de siguranta si eficacitate Mod de administrare Imunizarea trebuie realizata pe cale intradermica. Zona recomandata de administrare este regiunea deltoidiana. Atentionari si precautii Contraindicatii Hipersensibilitate la substantele active, la oricare dintre excipienti sau la orice reziduuri, cum sunt cele din oua (ovalbumina, proteine de pui de gaina), neomicina, formaldehida si 9-octoxinol. Imunizarea va fi amanata la subiectii cu stari febrile sau infectii acute. Precautii Similar tuturor vaccinurilor injectabile, tratamentul si... [continuare]

Compozitie ingrediente active: virus rubeolic viu atenuat (tulpina Wistar RA 27/3M) (1 000 CCID 50) (CCID 50 = culturi celulare doza infectanta 50%). Excipienti: albumina umana; lactoza; excipient pentru liofilizat. Diluent: apa pentru injectie q.s. 0,5 ml. Actiune terapeutica Vaccin cu virus viu atenuat impotriva rubeolei tulpina Wistar RA 27/3M, cultivat pe celule diploide umane. Indicatii Acest produs este un vaccin. imunizarea activa impotriva rubeolei incepand cu varsta de 12 luni la copii de ambele sexe. Inainte de aceasta varsta persistenta anticorpilor materni poate reduce raspunsul imun. vaccinarea este in special indicata fetelor de varsta pre- si postpubertala, cat si femeilor aflate la varsta fertilitatii. Acestea nu vor fi vaccinate decat daca nu sunt gravide si daca evita sarcina in urmatoarele 2-3 luni de la vaccinare (se prescriu anticonceptionale 2 luni). Doze si mod de administrare Se administreaza de preferinta intramuscular, dar si subcutanat.... [continuare]

Degetelul rosu este planta medicinala originara din Europa Centrala si America de Nord, In Romania este intalnit ca flora spontana in poieni, la margini de paduri sau in raristi, dar este si cultivat pentru extragerea digitalinei.Planta formeaza in primul an de vegetatie o rozeta bazala de 15- 20 frunze din care va iesi in al doilea an tulpina inalta de pana la 1,5 m. Frunzele de pe tulpina sunt dispuse altern, cele de la baza sunt petiolate, pe cand cele de pe tulpina sunt sesile, au nervuri proeminente si sunt mai deschise la culoare pe parte inferioara. Florile au forma de degetar, cresc grupate in ciorchine si au o placuta culoare rosu - purpurie. Planta contine: heterozidecardiotonice, flavonozide, saponozide de natura steroidica, saruri minerale (cupru, mangan, crom, nichel. bariu si strontiu), vitamina c, coline, acetilcoline si mucilagii. Calitatile sale terapeutice principale sunt: de cardiotonic - creste puterea de contractie a cordului, amelioreaza circulatia sangelui,... [continuare]

Norvir, capsule

Din Medicamente

Compozitie Ritonavir, compusul activ al norvir, se prezinta ca o pulbere alb-galbuie cu gust metalic amar. Este usor solubil in metanol si etanol, solubil in izopropanol si practic insolubil in apa. Denumirea chimica: acid 10-hidroxi-2-metil-5-(1-metil etil)-1-i2-(1-metil etil)-4-tiazol-3-6s, dioxo-8, 11-bis (fenil metil)-2,4,7,12-tetraaza tridecan-13.OIC, 5-tiazolil-metil ester. E 5S-(5R*, 8 R*, 10 R*, 11 R*). norvir este conditionat sub forma de capsule, fiecare continand 100 mg ritonavir, precum si sub forma unei solutii de uz oral, continand 80 mg ritanovir/ml. Actiune terapeutica norvir (ritonavir) este un inhibitor de proteaza activ in administrare orala asupra enzimelor tulpinilor hiv-1 si HIV-2. norvir este un inhibitor competitiv, peptidomimetic (analog de substrat) care se leaga de situsul activ al proteazei hiv si prin aceasta inhiba procesarea informatiei din locusurile gag si gag-pol ale genei responsabile de sinteza polyproteinei, avand drept rezultat... [continuare]

Intanza

Din Medicamente

Ce este Intanza si pentru ce se utilizeaza Indicatii Profilaxia gripei la adulti cu varsta de 60 de ani si peste, in special la cei care prezinta un risc crescut de complicatii asociate. La utilizarea INTANZA trebuie avute in vedere recomandarile oficiale. Mod de administrare Posologie: Adulti cu varsta de 60 de ani si peste: 0,1 ml. Populatia pediatrica INTANZA nu este recomandat la copii si adolescenti cu varsta sub18 ani, neexistand suficiente date de siguranta si eficacitate. Mod de administrare Imunizarea trebuie realizata pe cale intradermica. Zona recomandata de administrare este regiunea deltoidiana. Atentionari si precautii Contraindicatii Hipersensibilitate la substantele active, la oricare dintre excipienti sau la orice reziduuri, cum sunt cele din oua (ovalbumina, proteine de pui de gaina), neomicina, formaldehida si 9-octoxinol. Imunizarea va fi amanata la subiectii cu stari febrile sau infectii acute. Precautii Similar tuturor vaccinurilor... [continuare]

Pagina 4 din 14 (407 rezultate)

Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed

Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil

Alege medicul potrivit pentru: Analize medicale .