comprim

Ligamentele si tendoanele

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Oase si articulatii

Va rog sa-mi spuneti ce tratamnet trebuie sa fac pentru o entorsa la genunchi , pe care o om in urma unei loviri de catre o masina pe trecerea de pietoni. Durerea puternica este in partea laterala-interioara si cu temperatura . Pina acum am stat la pat , cu comprese reci si ercitii usoare. Cu stima Elena. [continuare]

Intepatura viespe

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Alergii

Acum 1 zi si jumatate am fost intepata de o viespe la degetul mare de la picior.Am fost la farmacie am cumparat fenistil gel pe care la-m aplicat de 4 ori pe zi (inclusiv comprese cu gheata si tratamente babesti: varza su hrean). Piciorul este foarte umflat nu se desumfla si ma doare foarte tare, nu ma mai pot incalta decat cu papucii sotului de masura 42 iar eu port 38,ce poat face.Sunt din provincie si nu avem in zona aceasta farmacii(avem farmacie la 3 sate departare si au program scurt) iar in Bucuresti ajung abia maine ,ce as mai putea face sa se desumfle piciorul? [continuare]

Masea de minte

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Estetica dentara

Buna..am maseaua de minte foarte stricata,ieri am simtit ca ma sacaie un pic si azi dimineata m-am trezit ca ma doare rau gatul,maxilarul,nu pot sa imi deschid gura numai un pic,ma doare foarte tare cand inghit si simt un ganglion in gat.Va rog daca puteti sa imi raspundeti ce tratament as putea sa iau ca sa imi treaca durerea de gat si ganglionul?la medic nu pot sa merg fiindca nu pot sa imi deschid gura ca ma doare rau!!!ce comprese as putea sa imi pun la gat?astept raspuns!!! [continuare]

Mastita la san

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Afectiuni ale sanilor

buna seara. sunt o femeie disperata care a nascut acum o luna. in maternitate am facut rana la ambii sani si am ajuns in imposibilitatea de a mai alapta. De atunci ma mulg in continuu si ii dau copilului laptele cu biberonul.Recent am fost diagnosticata cu mastita iau tratament cu oxacilina,insa eu vreau sa intrerup laptele.M-i s-a prescris Brocriptin. iau 1 pe zi intrucat ma simt destul de rau. Intrebarea mea este daca mai trebuie sa ma mulg daca iau brocriptinul pt a scapa de lapte si in cazul in care nu mai tre sa ma mulg daca afecteaza mastita pt a putea scapa de operatie.va rog ajutati-ma. Ce fel de comprese trebuie sa pun pe sani pt a scapa de durerile mastitei(reci sau calde?) si de lapte ? [continuare]

Remediu in cazul umflaturilor la frunte din cauza soarelui

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Prim ajutor

Buna ziua. Am stat o zi intreaga la plaje si nu mi-am dat seama de consecinte ca urmare a acestui fapt mi sa umflat fruntea si a doua zi mi-a tras si la ochi umflatura. Nu am nici o simtoma, nu ma doare , nu am stari de voma si am baut multe lichide si comprese la capa da tot nu imi trece am aproape 24 de ore cu umflaturile si nu stiu ce sa fac poate puteti voi sa ma ajutati. Va multumes Iuliana [continuare]

Febra 38,-38.5 si 39.3

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Gripa

buna ziua. am o problema ... de 3 zile am febra dar nu asta ma intriga ci cum se manifesta... deci la inceput am simtit o usturime in gat asa ca am baut un ceai si mia trecut... seara am facut putina febra si ieri noapte am transpirat abundent dar nu am fost asa ingrijorat pentru ca am mai patit si alta data la o raceal sa transpir si sa am 38-39 de grade febra. totusi ieri dimineata simteam ca nu mai am nimik si am iesit din casa ... in juma de ora am facut 39.3 . bun deci am luat algocalmin antibiotice paracetamol si sumetrolin. cam in 2 ore a trecut febra (binenteles cu comprese si frectii) am ramas cu o febra constanta de 38-38.5 . ieri dupa amiaza din noua 39.3 si iar frectii si comprese si iar cam dupa 2 ore imi trece febra si desigur transpiratie foarte abundenta. aseara in sfarsit imi scazuse temperatura la 37.5 si ziceam ca am scapat cand pe la 10 mi se moaie picioarele si simt iar ca ma iau frigurile si iar 39.3. am continuat sa iau antibiotice si restul medicamentelor... [continuare]

Leziune alterativa a tegumentelor sau mucoaselor provocata de agenti externi, fizici sau chimici care produc coagularea proteinelor si pun in libertate proteazele cu actiune litica asupra hematiilor, aparand ca urmare fenomene nervoase si stare de intoxicatie. Arsurile de gradul intai - Arsurile de gradul intai afecteaza epidermul si se manifesta printr-o roseata, uneori urmata de o descuamare. Ele pot antrena o febra usoara. Insolatia este o arsura de acest tip. Tratament - Durerea poate fi calmata prin aplicarea de comprese reci sau cu apa curenta proaspata. Arsurile de gradul intai sunt tratate eventual prin aplicarea de creme grase si calmante si pansate pentru a evita infectarea lor. Flictenele (basici continand plasma) pot fi excizate chirurgical. Aceste arsuri se vindeca repede, in general in mai putin de trei saptamani. Arsurile de gradul al doilea - Arsurile de gradul al doilea pot fi superficiale (afectarea epidermului si o parte a dermului, crutand insule de... [continuare]

1. Aplicare pe o plaga a compreselor mentinute cu bandaje sau cu banda adeziva si destinate sa protejeze leziunea, acoperita astfel, de socuri si de infectie 2. Material utilizat pentru protejarea si ingrijirea unei plagi. Exista diferite feluri de pansamente care exercita, in functie de caz, o actiune cicatrizanta, absorbanta, dezinfectanta sau compresiva. Pansamentul uscat - Acest pansament se caracterizeaza prin utilizarea de comprese neimpregnate, mentinute printr-o banda adeziva si care acopera o plaga simpla, curatata in prealabil cu ajutorul unei comprese sterile imbibata intr-un produs antiseptic. Pansamentul umed - Acest pansament poate fi de doua feluri. - Pansamentul alcoolizat este constituit din comprese imbibate in alcool, in general de 70, si acoperite cu un strat gros de vata si apoi de un bandaj. Acest pansament provoaca o vasodilatatie locala si o actiune antiinflamatorie si calmanta. El se aplica indeosebi pe panaritii si pe plagile foarte... [continuare]

Lemnul cainesc este un arbust originar din Europa si Asia de Vest, face parte din flora spontana, dar poate fi si cultivat. In Romania este cultivat pentru a impiedica eroziunea solului, ca si gard viu sau ca arbust decorativ, dar creste si ca flora spontana in padurile din zona de campie si deal. Acest arbust poate ajunge pana la inaltimi de 3 m, are lujeri verzui sau brun- verzui,desi si stufosi, care in momentul ruperii emana un miros neplacut. Frunzele sunt alungite, inguste, au culoarea verde lucios si pot ramane verzi in iernile blande. Florile arbustului sunt alb- galbui, iar fructele sunt moi, mici si negre, cresc in ciorchine. Dintre principalele elemente chimice compuse de plante amintim: tanin, vitamina C glicozidul ligustrina si ligulina. Principalele sale proprietati sunt: astringent, antidiareic, antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, detersiv, laxativ. In fitoterapie se folosesc mladitele tinere si frunzele. Uz intern:  - diaree,  metroragii,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Planta medicinala de dimensiuni reduse, intalnita in stufarisuri si la marginea padurilor. Frunzele sunt late, zimtate, iar florile au culoare roz, alba sau purpurie. Fructul este reprezentat de patru nucule. Mirosul plantei este placut. Dumbravnicul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele. Planta contine glucide, cumarine, uleiuri volatile, fitol, etc. Dumbravnicul are efect antiseptic, anticoagulant, diuretic, depurativ, emenagog, astringent, imunostimulator.   Uz intern:   - boli gastrointestinale, convalescenta, oboseala fizica, anxietate, insomnii, afectiuni ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, flebita, embolie, adjuvat in tumori maligne - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, degeraturi, contuzii, ulcere cutanate si atone, furuncule - sub forma de spalaturi locale, comprese. [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate atinge chiar si inaltimea de 50 cm. Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele si bulbotuberii. fructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate, inainte sa sa se deschida. Bulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, zaharoza, tanin. Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata.     Uz intern: - psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca, bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie.   Uz extern: - leziuni precanceroase,... [continuare]

Planta este erbacee anuala, intalnita cel mai adesea in zone nisipoase, din zona de stepa pana la padurile de stejar, la ses, la marginea drumurilor, in lunci. Tulpina inalta de pana la 200 cm, usor catifelata, prezinta mici peri stelati cu frunze dispuse altern, limb subrotund, baza cordata si varf acuminat, crenat-serat, lung petiolat. Florile au petale galbene usor mai mari decat sepalele. Fructul se prezinta sub forma de capsula cu peri ce contine cate trei seminte in fiecare loja. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, in special muguri, fructe si seminte. Planta contine: in radacina taninuri (catechina, epicatechina), pigmenti flavonoidici (cianidina, delfinidina, mircetina, quercetina); in frunze kampferol, quercetina, rutina; in seminte proteine, lipide, acizi grasi (acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic), glucide, celuloza. Are actiune diuretica, febrifuga si astringenta. Planta este utilizata si in in... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]