comprim

Inrosire a extremitatilor (maini, picioare, nas, urechi) din cauza frigului. degeratura obisnuita nu trebuie confundata cu degeratura grava, accidentul acut grav care rezulta in urma expunerii la un frig intens (la alpinisti, de exemplu). In general, declansate de un timp rece si umed, degeraturiie afecteaza mai ales femeile si copiii. Asociate adesea cu o acrocianoza (tulburare a circulatiei sangvine responsabila de o cianoza a extremitatilor), ele sunt consecinta concomitenta unei diminuari a debitului sangvin in arteriole prin vasoconstrictie si unei acumulari de sange in sistemul venos de intoarcere. Ea se caracterizeaza prin placi rosii-violacee, groase, reci, foarte dureroase. In scurta vreme, ele pot sa se complice cu fisuri, ulceratii sau basici care antreneaza o jena in activitate sau la mers. Tulburarile incep toamna si se opresc treptat primavara. Nu exista un tratament radical al degeraturilor; sunt recomandate baile calde si reci (fara temperaturi extreme) facute... [continuare]

Perforare a invelisului cutanat sau mucos cu un obiect ascutit (ac, aschie), vegetal sau animal. Diferite tipuri de intepatura - Diferitele tipuri de intepatura pot fi inventariate dupa originea lor: - lntepaturile de plante sunt provocate de catre spini (trandafir, salcam, cactus) sau de catre perii urticanti (urzica) - lntepaturile de animale sunt provocate de diferite tipuri de aparate de intepare: tepi (arici, pestele-vipera, porc de mare), ace sau tepuse, carlige sau celule vezicante. Tepusa poate sa se afle in fata (tantar, capusa) sau in spatele animalului (albina, viespe, scorpion). Serpii si paianjenii inteapa prin carligele lor. tratament - Bucatile de spin ramase in piele dupa ruperea lor trebuie sa fie indepartate. Acul de albina sau de viespe, atunci cand a ramas infipt in piele, nu trebuie scos cu degetele sau cu o penseta. Acest lucru ar provoca, de fapt, patrunderea totalitatii veninului ramas in sacii cu venin, doar o cantitate mica din veninul acestor saci... [continuare]

Planta bienala care creste din zona de campie si deal, pana in cea subalpina, iubitoare de lumina. Frunzele sunt mari, ca dimensiune si catifelate datorita unor peri de culoare galbena care le acopera. Florile sunt mari, galbene-aurii aranjate sub forma de spic lung. Fructul este o capsula. Planta infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile care se vor recolta pe masura infloririi si rareori frunzele. Planta contine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric. Lumanarica are proprietati expectorante, antitusive, antiinflamatoare, sudorifice, antiasmatice, antimicrobiene, antihistamice, antispastice, antivirale. Uz intern: - bronsita, astm, raguseala, laringita, angine, gastroenterinta, tuberculoza, traheita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - hemoroizi, degeraturi, furuncule, plagi atone – sub... [continuare]

Planta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Toporasii contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice.   Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Gheara diavolului face parte din familia Pedaliaceae si creste in teren nisipos, in conditii foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri in Africa de Sud si Zimbabue. Este o planta taratoare, cu radacini tuberoase, foarte puternice, din care ies radacinile secundare. Tulpina sa este acoperita de frunze , ce cresc opozite, alcatuite din 3-5 lobi, de culoare verde, cu nuante de gri, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea are forma de trompeta, colorata pe margini in nuante de la roz la violet - purpuriu, iar spre centru este galbuie si infloreste in decembrie - februarie. Fructul sau spinos are o forma aparte, de la care i se trage si numele, este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu doi spini centrali mari si 2 randuri laterale de 12-16 brate acoperite de tepi. Aceste brate si spini sunt mult mai mari, mai lungi decat fructul in sine. Semintele sale sunt alungite si de culoare neagra. Ghiara diavolului contine... [continuare]

Planta este originara din Africa Tropicala si Arabia pe soluri calcaroase. Boswellia carterii este un arbust ce poate ajunge pana la 4 m inaltime,  cu frunzele alternante ce cresc spre varful crengilor, fiecare frunza este de fapt alcatuita din cate 10 perechi de frunzulite ovale, serate, cu codite scurte. Florile sunt albe sau roz deschis si cresc la subsuara frunzelor in raceme mai scurte decat frunzele. Pentru a se extrage rasina se recomanda sa se efectueze incizii longitudinale pe trunchi si sa se cojeasca scoarta. Seva cea mai buna este data de arbustii tineri. Rasina este alba atunci cand este proaspata, de consistenta laptelui si se solidifica rapid formand mici formatiuni ca niste pietricele, de culoarea chihlimbarului. Cele mai importante substante chimice din compozitia acestei plante sunt: gumirezine, uleiuri eterice, substante amare. Principalele calitati ale acestei plante sunt: astringenta, sedativa, stimulativa, tonica. In fitoterapie se utilizeaza rasina gumanta... [continuare]

Macesul este un arbust inalt, cu tulpina acoperita de spini cu varful curbat. Planta multianuala, creste pe dealuri, la marginea padurilor, fanetelor sau pe marginea drumurilor. Frunzeles sunt dintate. Florile au culoare roz sau alba, formate din cinci petale. La maturitate, in receptaculul plantei formeaza se in interior, fructele de maces (achene) care au culoare portocaliu inchis sau rosie. Planta infloreste in luna iunie. fructele se recolteaza incepand din luna august pana in septembrie, inainte de venirea toamnei, cand fructele isi schimba culoarea in rosu-portocaliu. Fructele contin o cantitate mare de vitamina c. In scop fitoterapeutic se folosesc fructele, florile si frunzele. Macesul contine acid dehidroascorbic, vitamina a, vitamina b1, vitamina B2, vitamina P, vitamina K, acid nicotinic, compusi terpenici, acizi citric si malic, apa, zaharuri, proteine, minerale, vitamina E, vitamina PP. Uleiul din semnintele de macese contine acizi esentiali, lecitine,... [continuare]

Alunul este un arbust din familia betulaceelor. creste prin padurile de fag, de ulm, de stejar, in amestec cu arborii de baza sau la margine, sub forma de tufisuri, in zona alpina si subalpina. Poate fi intalnit si pe pajisti. Aria de raspandire – de la campie pana la munte, frecvent in zona dealurilor. Poate creste pana la cinci metri inaltime. Florile sunt sub forma de matisori, iar frunzele, aproape ovale, au un petiol de unu-doi centimetri. fructele (alunele) sunt achene si seamana cu ghinda sau chiar cu jirul si se grupeaza cate doua – patru la un loc. Alunul infloreste din luna februarie pana in aprilie. Valoare terapeutica au nu numai alunele, ci si frunzele, coaja sau ramurile arbustilor tineri. Importanti in terapie sunt si matisorii de alun. fructele contin: azotati, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier, cupru, sulf, sodiu, vitaminele a si B, materii grase. Alunele de padure sunt, datorita aceste compozitii de exceptie, puternic nutritive si cu valoare energetica... [continuare]

Trifoiul apartine familiei Leguminosae si face parte din flora spontana din Europa, Asia si unele regiuni din Africa. In Romania este foarte des intalnit in flora spontana prin fanete, pasuni, raristi de padure, livezi, buruienisuri de coasta, mai frecvent in regiuni de deal si munte, dar este si cultivat pe arii extinse. Trifoiul rosu are radacina puternica, pivotanta, bine dezvoltata, lunga de pana la 100 cm, cu numeroase ramificatii. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor. Tulpina sa este dreapta, inalta de 30-70 cm si creste in grupuri de cate 2-5 bucati la un loc. Frunzele sunt trifoliate, cu codite lungi, cele de la baza plantei sunt usor paroase, celelalte au pe suprafata o pata mai deschisa la culoare. Florile au forma globuloasa, sunt de culoare violacee spre roz, mai deschise la baza, iar inflorescenta ajunge pana la 2-3 cm diametru. Infloreste... [continuare]

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Cervana face parte din familia  Labiate si creste ca flora spontana in Europa si Asia. In Romania este intalnita in zonele umede, pe marginea raurilor, in lunci. Planta are in pamant un rizom, infloreste din iunie pana in septembrie, tulpina este dreapta, neramificata. In dreptul nodurilor cresc frunzele, opuse, crestate pe margini. Florile sunt mici si albe si apar la subsuara frunzelor. Planta contine urmatoarele substante: acizi organici, componente fenolice, acid rosmarinic, acid cafeic, acid colorogenic, acid elagic, flavone, uleiuri esentiale.Principalele sale proprietati sunt: actioneaza asupra hormonului tireotrop, diminueaza sau inlatura actiunea unor hormoni gonadotropi, inhiba metabolismul iodului, de asemenea deversarea tiroxinei in tiroida, calmeaza tusea, cicatrizanta, diuretic, nervin. In fitoterapie este utilizata partea aeriana (proaspata sau uscata) si trebuie recoltata inainte de inflorire.   Uz intern: - afectiuni tiroidiene... [continuare]

Planta medicinala care are flori albastre globuloase. Albastrelele cresc in zonele de campie si de deal (mai ales pe langa lanurile de cereale), dar si in zone cu clima uscata si ajung la maturitate incepand cu luna iulie pana in septembrie. Au o durata de viata de 1-2 ani. De la aceasta planta se utilizeaza in mod special florile. Planta este acoperita de peri micuti care ii ofera in aspect matasos. In ciuda numelui, florile plantei sunt atat albastre dar si alb-roz. Florile se vor recolta doar cand sunt integral deschise. Albastrelele au proprietati calmante, hidratante, astringente, antiinflamatoare, bacteriostatice, emoliente. Se utilizeaza mai ales in boli ale pielii si in cosmetica, dar si pentru alte afectiuni. Pentru ca efectul albastrelelor sa fie evident, in scop cosmetic, acestea trebuie utilizate sub forma de comprese, zilinic timp de 10-15 minute timp de 2-3 luni. In scop medicinal se vor utiliza doar florile plantei. Uscarea florilor se va face intinzandu-le... [continuare]

Planta este originara din Europa si Asia, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si Africa de Sud. In tara noastra poate fi intalnita in zone apropiate de mlastini, pe terenuri umede, pe marginea drumurilor sau pe langa garduri. Planta este inalta de pana la 60 cm, tulpina este dreapta si acoperita cu perisori. Frunzele sunt sunt lobate, rotunjite la varf si crestate pe margini si raspandesc un miros neplacut. Florile cresc grupate in inflorescente bogate, sunt galbene si infloresc din iunie pana in noiembrie. Printre elementele chimice continute se evidentiaza un numar foarte mare de alcaloizi: iacobina, otosenina, retrosina, senecionina, acetilerucifolina. Toti acesti alcaloizi sunt toxici pentru rumegatoare, mai ales cai si vite. toxina continuta de planta distruge ficatul animalelor, ducand la moarte. Principalele calitati ale plantei sunt: verzicanta, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Cercetarile recente au aratat ca alcaloizi din... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Planta bienala de cultura care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, cu tulpina dreapta si cilindrica. Florile sunt mici, de culoare galben-auriu arajate in forma de umbele. fructele au culoare cenusie, sunt ovale, alungite, aromate cu gust dulceag si patrunzator. In scop medicinal se folosesc fructele si radacina plantei. fructele contin ulei volatil (anetol) ulei gras, substante proteice, zaharuri. fructele de fenicul se folosesc si in gastronomie dar si in industria alimentara pentru aromatizarea preparatelor. Fructele de fenicul au efect carminativ, antispastic, galactogog, antiinflamator, sedativ, antiseptic, sudorific, expectorant. Uz intern: - fructele - colici abdominale, dispepsie, astm bronsic, bronsite, meteorism abdominal, enterocolita, stimularea secretiei lactate, frigiditate, impotenta sexuala, insuficienta pacreatica, laringite, faringite - sub forma de infuzie, pulbere - radacina - edeme - sub forma de infuzie Uz extern: - fructele -... [continuare]

Coada vacii este o planta din flora spontana din regiunile de clima temperata din Europa, in unele zone din Africa si Asia. In Romania este intalnita in solurile nisipoase din zonele montane. Planta poate creste pana la un metru inaltime, frunzele sale au dintisori mici si sunt acoperite de perisori galbeni. Florile sale sunt mari, galbene si infloresc in iulie - august. In componenta chimica a plantei intra urmatoarele substante: mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi, fitosteroli, substante minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, calmanta, antihistaminica, antimicrobiana, emolienta, expectoranta, fluidifica secretiile bronhice, diaforetica, sudorifica. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi. Uz intern - astm, bolile vezicii urinare, bronsite, cataruri intestinale, cataruri urinare, dureri de stomac, dureri de piept, inflamatii acute bronhice,... [continuare]

Mirtul este o planta aromatica, intalnita adesea ca planta ornamentala. Se prezinta sub forma unui arbust a carui inaltime maxima este de cinci metri. Isi are originile in zona mediteraneana si face parte din familia mirtaceelor. Mirtul are frunze alungite, groase, carnoase, foarte frumos mirositoare. Florile sunt mici, albe. Fructul de mirt este o nuca. In scop fitoterapeutic se frunzele sau chiar toate partile acestei plante. Planta contine mirtol, cineol, tanin, eucaliptol, acid cafeic, saponozide. Are actiune tonica, balsamica, antiseptica, dezinfectanta, astringenta, hemostatica. Mirtul este din ce in ce mai des intalnit in preparatele cosmetice si in cele de intretinere a gurii. pastele de dinti cu ierburi si plante medicinale si aromatice, printre care si mirtul, au devenit deja obisnuinta. Lotiuni farmaceutice si produse de infrumusetare din domeniul cosmetic utilizeaza extractele din mirt pentru a catifela pielea, tinand cont de actiunea antiseptica si... [continuare]

Este o planta originala din bazinul Marii Mediterane si face parte din familia Capparidaceae, se dezvolta in zone stancoase.  In Romania se cultiva numai in sere. Caparisul este un arbust catarator foarte ramificat si bogat, ce poate ajunge pana la 2 m inaltime.Tulpinile sunt verzui pana la nuante de ruginiu, au frunze carnoase, alternante, lucioase si ovale cu nervuri proeminente. Florile sunt de culoare roz sau alba, placut parfumate, iar staminele sale cresc foarte lungi si sunt violacee. Fructul se numeste capera si impreuna cu  mugurele nedeschis se folosesc  ca si condimente. In fitoterapie se folosesc radacinile si mugurii, dar si frunzele proapete. Planta contine o mare cantitate de quercetina si rutin- bioflavonida (un antioxidant puternic). Principalele sale calitati sunt antioxidant, antiinflamator, analgezic, antihelmitic, antihemoroidal, depurativ, emenagog, expectorant, tonic amar, stimuleaza functiile hepatice. Uz intern: - infectii... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Planta face parte din familia  Equisetaceae si creste ca flora spontana in Europa, Africa de Sud si America de Sud. In tara noastra este intalnita in zone cu soluri umede, mlastinoase, langa rigole, pe malurile raurilor. Barba ursului are in pamant un rizom ramificat, din care creste  tulpina dreapta, nu mai inalta de 60 cm, cu suprafata perfect neteda ce este terminata cu un spic sporifer. Ramificatiile (intre 6 si 12 per nod) au in sectiune 5 muchii si lacula interioara goala si pornesc de la nodurile aparute din loc in loc pe tulpina. Elementele chimice intalnite in aceasta planta sunt: oxizi de siliciu, saponina, flavonozide, triaminaza (distruge vitamina b din organism), compusi azotati, alcaloizi toxici (palustrina, palustridina). Principalele sale calitati sunt: cicatrizant, dezintoxifiant extern.   Uz extern: - ascita, edeme, rani, umflaturi, afectiuni dermatologice -  sub forma de bai, comprese cu infuzie, cataplasme cu planta... [continuare]

Oregano este o planta din flora spontana, dar este si cultivat, din Europa (mai ales in zonele mai uscate). In Romania este cultivat in sere, dar si in gospodarii. Oregano are tulpina lemnoasa dreapta, ramificata, inalta de pana la un metru, rosiatica si in patru muchii. Frunzele sale sunt ovale, ascutite, cresc in perechi si sunt acoperite de perisori foarte fini. Florile cresc grupate in manunchiuri rotunde in varful tulpinilor si au culoarea roz- stacojie si sunt parfumate. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: flavonide, uleiuri esentiale, timol, carvacrol. Cele mai importante calitati ale Oreganului sunt: antispastic, antiseptic, tonic, stimulativ, antifungic. In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene ale plantei, ce se recomanda a fi recoltate la inceputul lunii iulie, cand apar primele flori. Pe langa uzul medicinal, aceasta planta este un condiment foarte apreciat si aromat. Uz intern: - infectii bacteriene si fungice (foarte eficient in... [continuare]

Planta face parte din flora spontana europeana si apartine familiei Liliaceea. In Romania este intalnit ca flora spontana in zonele cu paduri de foioase, atat in regiunile de campie, cat si in cele montane. In pamant prezinta un bulb de pana la 8 cm diametru, acoperit cu solzi. Planta creste pana la 1 m inaltime si are flori purpurii, a caror petale prezinta puncte de culoare visinie, grupate in inflorescente care pot ajunge si pana la 20 de flori. Tulpina are o culoare rosiatica, frunzele sunt lanceolate, cele superioare sunt dispuse altern. Substantele chimice componente sunt insuficient studiate, dar practica empirica a demonstrat ca aceasta planta are puternice proprietati cicatrizante, diuretice, emenagoge, emoliente si vulnerare. In fitoterapie este folosit mai mult bulbul, dar si petalele florilor. De asemenea intra in compozitia numeroaselor produse cosmetice pentru combaterea ridurilor si estomparea cicatricilor. Uz intern: - boli... [continuare]

Compozitie Pulvis obtinut din inflorescentele plantei matricaria chamomilla L. - musetel, familia Asteraceae. Actiune terapeutica Antiseptic, antispastic, antiinflamator, cicatrizant datorita uleiului volatil bogat in azulene. Indicatii Uz intern - se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinali, diareei, infectiilor renale, astmului bronsic si in boli de ficat. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratia, ceea ce face sa scada febra. Uz extern - se utilizeaza in tratamentul unor eczeme, ulceratii, rani purulente, leucoree, hemoroizi, conjunctivite, stomatite, abcese dentare, laringite. In cosmetica se utilizeaza ca emolient, antiseptic si decongestiv in tratarea tenurilor inrosite; tonic capilar. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani pe zi. Uz extern - comprese, spalaturi vaginale, bai de ochi, gargara. Cosmetica - se aplica comprese cu infuzie pe tenurile inrosite sau iradiate; pentru... [continuare]

Compozitie Florile plantei coada soricelului - Achillea millefolium L., familia Compositae, continand ulei volatil (0,1 - 0,4%) a carui compozitie include : azulene, alfa si beta-pinen, camfen, cineol, camfor, limonen, mentol, linalol, geraniol, substante flavonoidice, aminoacizi. Actiune terapeutica Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este folosit sub forma de infuzie ca stomahic, hemostatic, antiinflamator, coleretic-colagog. Indicatii Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni dupa cum urmeaza: Uz intern: anorexie, dispepsii, colici gastrice, gastrite, enterocolite, diskinezie biliara, colica hepatica, insuficienta hepatica, bronsite, rinite, rinosinuzite, cistite, dismenoree. Uz extern: abces dentar, arsuri, plagi suprainfectate, eczeme umede, ulcere varicoase, hemoroizi. Cosmetica : calmarea tenurilor iritate. Mod de administrare Uz intern : 2 - 3 cani de infuzie 1%. Uz extern: - abcese dentare: infuzie 1%, se tine in gura 2 -... [continuare]

Compozitie Partile aeriene inflorite ale plantei Hypericum perforatum L., familia Hyperaceae, pulvis contin ulei volatil, derivati polifenolici (hiperazida), rutozid, cvercetol, acid ascorbic, saruri minerale. Actiune terapeutica Este cicatrizant, antiinflamator, colagog, antiseptic, astringent, antidepresiv. Indicatii Uz intern - se utilizeaza in hepatite acute si cronice, colite, colicistite si ulcer, diaree, diskinezie biliara, stari depresive usoare (menopauza si persoane de varsta inaintata). Uz extern - sub forma de bai si cataplasme are proprietatea de a calma durerile, cicatrizeaza ranile indeosebi in arsuri. Contraindicatii Nu are. Mod de administrare Uz intern - 3 cani pe zi. Uz extern - bai, comprese, cataplasme, gargara. [continuare]

Ce este Ceaiul de musetel si pentru ce se utilizeaza Indicatii Antiseptic, antispastic, antiinflamator, cicatrizant datorita uleiului volatil bogat in azulene. Uz intern - se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinali, diareei, infectiilor renale, astmului bronsic si in boli de ficat. In raceli si gripa, ceaiul de musetel provoaca transpiratia, ceea ce face sa scada febra. Uz extern - se utilizeaza in tratamentul unor eczeme, ulceratii, rani purulente, leucoree, hemoroizi, conjunctivite, stomatite, abcese dentare, laringite. In cosmetica se utilizeaza ca emolient, antiseptic si decongestiv in tratarea tenurilor inrosite; tonic capilar. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani pe zi. Uz extern - comprese, spalaturi vaginale, bai de ochi, gargara. Cosmetica - se aplica comprese cu infuzie pe tenurile inrosite sau iradiate; pentru tonifierea parului se fac spalaturi ale parului cu infuzie concentrata. [continuare]

Compozitie Sulfatul de vinblastina, USP este sarea unui alcaloid obtinuta din Vinca rosea Linn, florile unei plante medicinale comune - brebenocul (mai cunoscut sub numele de Catharanthus roseus G Don). Inainte, numele generic a fost de vincaleucoblastina, abreviata VLB. Este un agent oncolitic statokinetic. Tratarea in vitro cu acest preparat opreste cresterea celulelor la nivelul de metafaza. Dovezi chimice si fizice indica formula empirica a vinblastinei ca fiind C46H58N4O9H2SO4 si ca este un alcaloid dimeric continand atat indol, cat si dihidroindol in parti egale. Forma de prezentare: Fiolele de vinblastina contin 10 mg (0,011mmol) de vinblastina, sub forma liofilizata, fara excipienti. Cand se adauga solutie de clorura de sodiu inainte de injectare, pH-ul solutiei rezultate variaza intre 3,5-5. Proprietati farmacodinamice: vinblastina este un agent oncolitic, care actioneaza prin legarea sa de proteinele microtubulare din fusul mitotic si, prin oprirea mitozei la... [continuare]

Compozitie ingrediente: iarba de urzica din cultura ecologica. Ceaiurile sunt ambalate in pungulite transparente de lux. Un pachetel contine 50g de planta uscata. Actiune terapeutica si indicatii Depurativ de baza , diuretic cu eliminare masiva de acid uric, declorurant, expectorant si antitusiv, antidiabetic, astringent ( antidiareic si antihemoragic ), tonic general, tonic capilar, cicatrizant. Extern: ulcer varicos; stomatite, gingivite. Doze si mod de administrare Intern: infuzie ( 1 lingura la cana), 2-3 cani/zi. Extern: decoct concentrat, spalaturi locale, comprese. [continuare]