comprim

Priboiul este o planta din flora spontana din Europa. In Romania este intalnit in locuri pietroase, umede, racoroase, umbrose, pe soluri calcaroase din regiunea montana si subalpina. Planta creste sub forma de tufa,are in pamant un rizom puternic cu care se fixeaza, ajungand pana la inaltimea de 80 cm, tulpinile sunt subtiri. Frunzele au culoarea verde intens si sunt adanc crestate, alcatuite din cinci lobi, palmate. Florile cresc in varful tulpinii, deasupra frunzelor si sunt de culoare magenta. Dintre substantele chimice din componenta plantei subliniem: ulei volatil cu cca 50% germacrol, substante minerale si organice. Principalele proprietati sunt: astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si trebuie recoltata in mai si iunie. Proboiul  mai este utilizat si in industria parfumurilor pentru uleiurile sale volatile.   Uz intern:   - afectiuni renale, angine herpetice, cataracta, congestie cerebrala,... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august. Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Bubericul este o planta specifica Europei si Asiei. In Romania se intalneste mai ales in padurile de foioase, taieturi de padure, pajisti, pe langa garduri, tufisuri umede, de la campie pana la regiunile montane. Planta are in pamant o radacina ramificata, groasa, numita rizom. Tulpina creste  inalta de pana la 150 cm. Florile sunt de culoare bruna sau verzi, au forma de cupa, cresc pe toata tulpina, sub forma de inflorescenta grupata; frunzele sunt dintate, cresc opus. Parti folosite in fitoterapie : partile aeriene, ce trebuiesc recoltate in perioada infloririi si rizomii (se recomanda precautie la manevrarea acestora deoarece contin substante toxice). Componentele chimice cele mai importante sunt: saponine, flavono-glucozidul diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic, zaharoza, manitol, saruri minerale, hidroxibenzen. Principalele sale calitati sunt: astringent, hemolizant, antihelmetic, antifebril, cicatrizant.      Uz intern: [continuare]

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Menta infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Menta are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Menta este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli reumatice, prurit,... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Planta anuala, des intalnita in culturile cu cereale sau la marginea campurilor. Frunzele macului de camp sunt ovale si crestate,acoperite de peri aspri. Florile sunt unice in varful tulpinii, cu patru petale de culoare rosie, deseori cu o pata neagra in mijloc. In scop fitoterapeutic se utilizeaza petalele florilor, capsulele crude sau uscate. Macul de camp infloreste din luna mai pana in luna iulie. Recoltarea se va face dupa deschiderea florilor. Planta contine: alcaloizi, mucilagii, acizi organici, proteine, taninuri, saponine, principii amare, mucilagii, lipide, glucide. Macul are actiune expectoranta, emolienta, antispastica, sedativa si analgezica.     Uz intern:   - tuse convulsiva, tuse iritativa, bronsita, pneumopatii, febra, colici abdominale, faringite, pleurezie, laringita, rujeola - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - ulceratii, blefarite... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Ungurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]

Planta este originara din Europa, creste ca flora spontana si apartine familiei Caryophillaceae.In Romania planta este intalnita pe locuri nisipoase, bine aerisite, insorite din Dobrogea, sudul Munteniei si al Olteniei. Planta are in pamant un rizom gros, din care pornesc mai multe radacini brun- galbui, care pot ajunge pana la 2 m lungime. Tulpinile sunt inalte de pana la 1 m, sunt ramificate inca de la baza. Frunzele cresc opuse, sunt lanceolate, ascutite, cu margini drepte si 3 nervuri paralele. Florile sunt grupate in inflorescente, sunt mici si au culoarea alba. Elementele chimice ce intra in compozitia acestei plante sunt: saponozide de natura triterpenica, gipsogenina -identic cu cel din sapunarita, ulei volatil, zaharuri reducatoare, gume, substante grase, saruri minerale. Principalele sale calitati sunt: expectorant, depurativ, cicatrizant extern. In fitoterapie sunt utilizate radacina si rizomii, ce trebuie recoltate in perioada august- noiembrie. In industria... [continuare]

Siminocul este o planta raspandita in Europa si face parte din familia Compositae. In Romania  creste in flora spontana din zona de campie, prin locuri inerbate, nisipoase sau calcaroase. Tulpina florii este dreapta, neramificata, ajunge pana la 50-60 cm si este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt lanceolate, opozite, (cele de la baza sunt mai lungi) si sunt acoperite cu perisori fini, care le da un aspect catifelat si o nuanta gri-argintie. In varful tulpinii sunt florile galbene, grupate in capitule globuloase, cu diametrul de 5-6 cm si infloresc in lunile iunie- octombrie. Chiar dupa uscare planta isi pastreaza aspectul nemodificat. In fitoterapie se foloseste inflorescenta ce trebuie culeasa din iunie pana in octombrie. Planta este bogata in: substante amare, taninuri, flavonozizi, saponozide, apigenina, astragalina,coloranti, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, saruri minerale. Proprietatile sale curative sunt: activeaza secretia biliara,... [continuare]

Este un arbust originar din campiile si padurile nord- americane, fiind mai frecvent intalnit in apropierea coastelor nisipoase. Planta are in pamant un rizom din care se desprind radacini secundare. Rizomul are suprafata aspra, ridata si bombata, care acopera un miez fibros, galben- maroniu. Tulpina este inalta si ramificata. Frunzele sunt alcatuite din cate trei foliole, care sunt mici si rotunjite. Frunzele sunt verzi- albastrui, iar cand se usuca se inegresc. Florile cresc in varful celor mai inalte ramuri, au culoarea galbena si se aseamana cu cele ale fasolei. Principalele elemente chimice din compozitia plantei sunt: flavonide, alcaloizi, cumarine, polizaharide, glicozide, rasina, genisteina si bio- chanina A. Principalele proprietati ale plantei sunt: imunostimulator, imunomodulator, tonic limfatic, antiseptic. In fitoterapie este utilizat rizomul. Uz intern: - raceli, infectii ale aparatului respirator, faringita, sinuzita, probleme ale sistemului imunitar,... [continuare]

Planta medicinala care creste in soluri cu umiditate ridicata, in zona de campie. Tulpina este dreapta si inalta (poate depasi un metru). Frunzele au aspect catifelat si culoare verde-albicioasa. Florile au culoare alb sau roz. Fructul este format din mai multe achene. Planta contine flavonoide, tanin, mucilagii, aciziuroinici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine, betaina, minerale, ulei volatil. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si radacinile. Frunzele nalbei se recolteaza in al doilea an, inainte deinflorire. Radacinile se recolteaza in al treilea an, in perioada octombrie-noiembrie. Planta are efect expectorant, secretolitic, diuretic, antiinflamator, calmant. Uz intern: - florile - iritarea mucoaselor bucala sau faringiana (stomatite, faringite, glosite), infectii ale cailor respiratorii superioare - sub forma de infuzie, decoct. - radacinile - ulcer gastric, sindrom de colon iritabil, infecti ale cailor respiratorii... [continuare]

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

 Canepa codrului face parte din familia Asteraceae si este flora spontana in Europa. In Romania, asa cum spune si denumirea ei se gaseste in zona padurilor de deal si de munte. Planta creste pana la 150 cm inaltime, are tulpina de culoare rosiatica. Frunzele cresc opus si sunt alcatuite dintr-o grupare de 3 pe o codita. Tulpina se ramifica spre varf, unde se termina cu cate o inflorescenta rosie pe fiecare ramificatie. Dintre componentele chimice subliniem: substante amare (eupatorina, eupatoriupicrina), alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substanta de 300 de ori mai dulce ca zaharul), ulei volatil, empirina, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv-tonic, antihelmitic. In fitoterapie sunt utilizate partea aeriana a plantei, mai rar si radacina.     Uz intern:    - insuficienta hepatica,  constipatie, viermi intestinali – sub forma de infuzie sau decoct... [continuare]

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Planta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Violetele contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice.   Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli reumatice, tuse,... [continuare]

Rachitanul este o planta din flora spontana originara din Europa. In tara noastra se intalneste aceasta planta in locuri umede, mlastinoase, pe langa balti, prin tufisuri umede. Tulpina plantei este dreapta, simpla sau ramificata, inalta de pana la 2 m, cu baza in 4 muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, opuse, cele de pe ramuri sunt dispuse altern. Florile sunt grupate in inflorescente terminale si au culoarea rosie- violacee, sunt lungi si infloresc din iunie pana in septembrie. Dintre elementele chimice continute de aceasta planta se numara: galo-taninuri (5-10%), salicarina, hidroxid feric, substante de natura flavonoidica,  heterozide, orientina, pigmenti antocianici-diglicozide ale malvidolului si galactozide ale cianidolului, colina, glucoza, amidon, colina, un fitoncid cu activitate antibiotica, substante antibiotice, pectine, carotenoizi, substante minerale, urme de ulei volatil. Principalele calitati ale rachitanului sunt: antibiotic natural,... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, anuala, originara din Asia Mica, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale, alungite, carnoase de culoare verde deschis. Fructul este o achena. Spanacul contine saruri minerale (fier, sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, iod), vitamine (A, B, C), glucide, lipide, protide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si semintele. Are efect hipotensiv, nutritiv, remineralizant, afrodisiac, laxativ, hipoglicemiant. Spanacul se utilizeaza in gastronomie, in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, boli diabetice, afectiuni ale rinichilor, astenie fizica si psihica, anemie feripriva, tulburari de crestere, constipatie, rahitism, tuse, hemoptizii, convalescenta, scorbut - sub forma de infuzie, suc, consumat crud. Uz extern: - eczeme, ulceratii, arsuri - sub forma de comprese cu suc, cataplasma. Contraindicatii: - Se recomanda evitarea supradozajului in cazul reumatismului, artritei,... [continuare]

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Descriere Losec este indicat pentru tratamentul ulcerului duodenal, ulcerului gastric, esofagitei de reflux, refluxului gastroesofagian simptomatic; ulcer duodenal si gastric sau eroziuni asociate tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene (ains); eradicarea helicobacter pylori in ulcerul peptic; sindromul Zollinger -Ellison. Actiune terapeutica antiulceros Prescriptie medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni Forma farmaceutica comprimate filmate gastrorezistente Ambalaj Cutie x 1 flac. x 7 compr. film. gastrorez. [continuare]