comprim

Tehnica chirurgicala care consta in punerea cap la cap a doua organe cavitare (de exemplu, stomacul si intestinul subtire) sau a unui organ cavitar (colon, ureter) cu pielea. In acest ultim caz, termenul de stomie desemneaza atunci prin extensie si rezultatul interventiei, adica orificiul de curgere a materiilor fecale sau a urinei. Diferite tipuri de stomie - Stomia consta de cele mai multe ori in deschiderea unui segment de intestin la nivelul pielii: atunci se vorbeste de ileostomie daca este vorba de ileon (ultima parte a intestinului subtire) sau de colostomie daca este vorba despre colon. Aceasta ultima interventie se poate practica pe oricare segment al colonului: care se numeste cecostomie atunci cand cecumul este imbinat cu pielea, colostomie transversa atunci cand este vorba despre colonul transvers si colostomie stanga daca este vorba de colonul stang sau de colonul descendent. O colostomie poate, de asemenea, sa priveasca ureterele, dupa ablatia vezicii, o derivatie a... [continuare]

Substanta toxica, in general lichida, fabricata de anumite organisme. Organismele care isi injecteaza veninul prin intepatura sau prin muscatura sunt denumite veninoase. Acestea sunt in special animale, dar exista si plante veninoase, ca urzicile. animalele (broastele raioase) si plantele (beladona, cucuta), care nu-si injecteaza veninul lor sunt zise otravitoare, ca de exemplu ciupercile. Pericole ale veninurilor - Unele veninuri sunt foarte putin toxice (urzici, tantari, pureci, tauni, furnici); altele sunt extrem de toxice (cobrele, serpii coral din America de Sud cu inele succesive negre, galbene si rosii, etc.). Cu toate acestea, un venin cunoscut ca putin toxic poate fi foarte periculos daca antreneaza un edem al cailor respiratorii (risc de moarte prin asfixie) sau o reactie alergica generalizata (soc anafilactic). Aceste doua riscuri exista in principal in caz de intepatura - mai ales de intepaturi multiple - de himenoptere (albine, viespi). Actiunea distrugatoare... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este intalnita in Europa si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania creste ca flora spontana in zonele de deal si subalpine, pe pajisti.Norocelul are tulpina inalta de pana la 80 cm, rosiatica. Frunzele sunt alterne, carnoase, cu nervuri bine evidentiate. Florile crec grupate in inflorescenta, in varful tulpinii si au culoarea roz. Elementele chimice care intra in componenta plantei sunt: acizi grasi- omega-3,  vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, E, ulei volatil, clorofila, alcaloizi, substante minerale, mucilagii, rezine. Principalele calitati ale plantei sunt: antiinflamatorie, astringenta, cicatrizanta, hemostatica, antimicrobiana, vitaminizanta. In fitoterapie este utilizat intreaga planta. Mai poate fi folosit decoctul si la spalatul parului deoarece confera rezistenta si stralucire podoabei capilare.   Uz intern:    - cancer de diferite localizari, hemoroizi -  sub forma... [continuare]

Trandafirul este o planta raspandita pe toate continentele si este cultivata inca din antichitate. Trandafirul creste si spontan (de exemplu macesul), dar este mai ales cultivat in parcuri si gradini, ca planta decorativa. Tulpina poate ajunge pana la 120 cm (la speciile cataratoare poate depasi 2 m), este ramificata si acoperita cu spini. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si la unele specii marginile inteapa. Florile au diverse culori si cresc fie solitare, fie grupate in inflorescente (mai ales la speciile cataratoare). Dintre elementele chimice constitutive amintim:  ulei volatil, geraniol, citronelol, derivati flavonici, quercitina, coloranti antocianici, cianina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: antidiareic, antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent, extern- decongestiv, dezinfectant. In fitoterapie sunt folosite petalele florii. De asemenea din petale se fac dulceturi si gemuri. Extractele de petale se folosesc si in industria... [continuare]

Planta are frunze paroase si doua tipuri de tulpini (sterile si florifere). Florile sunt albe sau trandafirii. Acestea se ramifica in partea superioara si se termina cu mici capitule care contin 4-6 flori, cu fructe de tip achena. Este des intalnita, creste din campie, margini de drum, pana in regiuni subalpine. coada soricelului infloreste din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in timpul infloririi (lunile iunie-septembrie) inflorescentele si partea aeriana a plantei. coada soricelului este cunoscuta pentru calitatile sale ca remediu fitoterapeutic antiseptic, febrifug, diaforetic, antiinflamator, hepatic, diuretic. Planta contine urmatoarele principii active: borneol, pinen, ulei volatil, valerianic, limonen, cariofilen, achilicina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, alcool etilic si metilic. Uz intern: - florile, planta cu inflorescente - anorexie, nevroza, epilepsie, astm bronsic, bronsite, rinite, rinosinuzite, alergii, colici, ulcere, boli ale... [continuare]

Planta medicinala cataratoare pe arbori (liana lemnoasa), iubitoare de umiditate care creste la marginea padurilor, in zona de campie sau deal, mai ales. Tulpina hameiului este acoperita de peri aspri. Florile sunt de doua tipuri: flori femele de culoare galbena-verzuie si flori mascule care au forma de ciorchine de culoare brun deschis. fructele sunt conuri sau achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile femele si conurile de culoare galben-verzuie (fructele femela). Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. Recoltarea se face in timpul infloririi. Hameiul contine ulei volatil, ester valerianic, lupulina, humulona, rezint, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene. Planta are actiune bacteriostatica, antispastica, diuretica, antiseptica, sedativa. Uz intern: - blenoragie, rahitism, convalescenta, anemie, inapetenta, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, guta, litiaze, eczeme, herpes,... [continuare]

Planta din flora spontana din Europa, Afrivca de Nord, Asia si bazinul Marii Mediterane. In Romania este intalnita in tot lantul carpatic, la altitudini de 600-800 m, in paduri de fag sau amestec. Planta are in pamant un rizom tarator, din care creste tulpina subtire, lipsita de frunze si neteda. Frunzele sunt lobate in cinci si fiecare lob, la randul lui este crestat; frunzele cresc numai la baza.Florile sunt umbelule mici si globuloase, de culoare alba si infloresc din mai pana in septembrie. fructele sale sunt tepoase si apar toamna. Printre principalii constituenti chimici ai plantei se numara: saponizide (sanicula), rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic, ulei volatil, lipide, acizii organici: rozmarinic, siringina. Principalele calitati ale sanisoarei sunt: astringenta si antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei ce trebuie recoltata din mai pana in iulie.   Uz intern:   - afectiuni gastro-intestinale, ameteli, anorexie,... [continuare]

Marul este un arbore fructifer care poate atinge chiar si 15 metri inaltime, cultivat in tara noastra in majoritatea formelor de relief. Frunzele sunt mari ca dimensiune, cu peri pe partea interioara. Florile sunt de culoare roz pal, cu miros placut. Arborele infloreste in luna aprilie sau in luna mai. fructele difera ca forma si culoare in functie de soi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul recoltat la maturitate, dar si frunzele. Marul contine lipide, proteine, glucide, pectine, amidon, celuloza, sorbitol, apa, zaharuri, saruri de potasiu, sodiu, calciu, siliciu, mangan, clor, acid fosforic, fier, magneziu, brom, arsenic, mangan, cupru, cobalt, tanin, vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina A. Marul are proprietati antiinflamatorii, laxativ, dezinfectante, tonic muscular, nervin, depurativ, diuretic, antireumatic, uricolitic, sedativ, hipocolesterolemiant, antiseptic intestinal si gastric. Uz intern: - boli hepatice, constipatie, obezitate, astenie... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Zmeurul face parte din familia Rosaceae si este specific zonelor de clima temperata. In tara noastra creste ca flora spontana, preferand locuri umbroase, adancuri si luminisuri de padure, coaste stancoase, tufisuri dese, taieturi de fag si brad, din zone deluroase si montane, pana la altitudini de 2000 m. De asemenea este si cultivat in tara noastra pentru fructele sale, in gradini sau plantatii intensive. Zmeurul este un arbust cu lastari taratori, prevazuti cu ghimpi drepti asemanatori unor ace, tulpinile sale sunt arcuite la varfuri, simple sau ramificate, ajung pana la 2 m lungime. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori. Florile sunt mici, albe, cu 5 petale, sunt grupate in raceme. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. fructele se numesc zmeura si sunt polidrupe rosii, suculente, aromate, dulci-acrisoare. Alte utilizari: din zmeura se extrage... [continuare]

Splinuta este o planta des intalnita in Europa, face parte din familia Ranunculaceae. In Romania creste  pe pajisti luminoase, livezi, la marginea padurilor, pe terenurile bogate în calcar. Planta are tulpina paroasa, creste pana la 100 cm inaltime. Frunzele sunt ovale, ingustate la varf, dispuse altern, dintate pe margini. Florile se formeaza in ciorchini, sunt de culoare galbena-albicioasa din cauza perilor caliciului. Nu au miros, iar gustul este slab astringent. Infloreste in lunile iulie-octombrie. Splinuta contine urmatoarele substante: uleiuri, taninuri, substante amare, saponozide, azulene, acizi, flavonozide (cumarina). Planta are proprietati: astringente diuretice expectorante, colagoge, antiinfectioase, antidiareice, calmante, cicatrizante, antihemoragice. In scop fitoterapeutic sunt folosite florile. Se culege lujerul in timpul infloririi, intre iulie si octombrie, preferabil de la plante care inca nu au inflorit.   Uz intern:... [continuare]

Planta medicinala anuala care creste in zone deluroase pana la zona subalpina, mai ales in Transilvania. Tulpina este fie simpla, fie ramificata. Florile au cinci petale inegale ca dimensiune, colorate diferit: doua dintre acestea sunt de culoare violeta (diverse nuante), doua dintre ele sunt galben deschis, iar alta este galbena cu dungi de culoare inchisa. Acestea nu au miros. Fructul este o capsula. Trei frati patati infloreste din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partile aeriene ale plantei. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine mucilagii, principiu amar, saponozide triterpenice, flavonoide, carotenoide, vitamina c, tanin, betacaroten, ulei volati. Planta are calitati depurative, emoliente, expectorante, antiinflamatoare, antireumatice, diuretice. Uz intern: - tuberculoza, tuse, boli reumatice, eczeme, psoriazis, herpes, bronsite, afectiuni urinare (poliurie, cistita), edeme, hemoragii,... [continuare]

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Planta este originara din Europa si face parte din familia Primulaceea. In tara noastra este intalnita frecvent ca flora spontana in poieni, tufisuri, paduri, zavoaie, depresiuni umede, lunci, atat in zonele de campie cat si in zonele de deal. Este o planta taratore, ce se inmulteste rapid. Tulpinile sale ajung pana la 1 m lungime. Frunzele sunt mici, ovale si cresc opus in perechi. Florile sunt de culoare galbena si au cinci petale.Dintre substantele chimice continute enumeram: saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraza, silicati, saruri minerale, etc. Principalele sale calitati: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic, analgezic si hipotermizante, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in mai-iulie. Uz intern:  - afectiuni hepatice, diaree, dizenterie, dureri diverse,  hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoza,  leziuni in special de... [continuare]

Rotunjoara face parte din flora spontana din Europa, Canada, America si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania planta poate fi gasita pe la marginea padurilor, tufisuri sau livezi. Rotunjoara este o planta ierboasa si taratoare, ce nu creste mai inalta de 30 de cm. Frunzele sunt reniforme si au marginile crenate. Florile sunt albastrea sau violete, dispuse cate 2-6 la subsuara frunzelor si infloresc din martie pana in mai. Planta contine urmatoarele substante chimice: substante amare, substante grase, saponozide, tanin, ceruri, rezine,  colina, ulei volatil. Principalele calitati ale rotunjoarei sunt: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic, antilitiazic, behic, emolient, vermifug, cicatrizant, de asemenea  normalizeaza tranzitul intestinal, limiteaza si ajuta la eliminarea calculilor, stimuleaza pofta de mancare, vindeca ranile, ajuta la vindecare in cazul bolilor hepatice, renale si splenice. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.  [continuare]

Micsunelele ruginite sunt plante originare din Europa si sunt foarte raspandite ca plante ornamentale.In Romania este intalnita in locuri luminoase, insorite, cu umiditate medie sau este cultivata cu scop ornamental. Tulpina plantei ajunge pana la 45 cm inaltime, frunzele sunt paroase, lanceolate sau liniar lanceolate, ascutite, intregi, uneori ondulate. Florile sunt mari, dispuse in ciorchine spre varful ramurilor, portocalii- aramii, foarte parfumate si infloresc din martie pana in iunie. Dintre substantele chimice continute de planta enumeram: cherotoxina, cheirozidina, tanin, mirozina, saruri minerale, ulei volatil, acizi grasi, glicozide. Principalele calitati ale Micsunelelor sunt: laxative, diuretice, cardiotonice, antiseptice, antiinflamatoare, antivirale, emenagoge. In fitoterapie se utilizeaza  plantele recoltate in timpul infloririi si semintele. Uz intern: - afectiuni renale, afectiuni circulatorii cu edeme, cicluri menstruale intarziate, constipatie,... [continuare]

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Planta anuala, cu flori de culoare galbena, care creste pe orice fel de teren bogat in umiditate. In scop fitoterapeutic se exploateaza partea aeriana a plantei si semintele recoltate inainte sau in timpul infloririi. Semintele se recolteaza in momentul in care culoarea lor devine maronie. Mararul este un remediu folosit in cazul bolilor sau proceselor inflamatorii, stimuleaza lactatia, este antispastic, antimicrobian si carminativ. Mararul contine flavonoide, ulei volatil (carvona) fitoestrogeni si fitonutrienti, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru, vitamina B3, vitamina C cu efect antioxidant asupra organismlui. Este o planta cu aroma intensa, care se utilizeaza intergral in gastronomie, ca ingredient si condiment.   Uz intern: - seminte - meteorism abdominal, colici abdominale, stimularea secretiei lactate, inflamatii ale aparatului urinar, sindrom de colon iritabil, dispepsie, cistite,... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si apartine familiei  Crassulaceae. In tara noastra este flora spontana, intalnita pe pajisti, locuri nisipoase si pietroase. Frunzele sunt simple, au marginile netede si sunt suculente; cresc opus pe tulpinile numeroase si au o placuta nuanta de verde deschis. Tulpinile nu sunt mai inalte de 30 de cm si sunt taratoare. Florile sunt galbene, au forma stelata si cresc in inflorescente, deasupra frunzelor, in varful tulpinii. Infloreste in primavara. Dintre elementele chimice constitutive amintim: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii,  acid formic, alcaloizi, flavone. Principalele calitati sunt:  ajuta la vindecarea cancerului, a bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive, febrifuge. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, recoltata din mai pana in iulie. Uz intern: - stari febrile - sub forma de infuzie. Uz extern: - acneea rozacee, bataturi,... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jneapanul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jneapanul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in zona de deal si munte. Florile sunt galbene, iar fructul este o achena. Frunzele sunt late si mari ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori florile. Podbalul infloreste in lunile februarie sau martie. Recoltarea se face din luna aprilie pana in iunie. Planta contine taninuri, mucilagii, principii amare, flavonoide, ulei volatil, caroenoizi, inulina fitosterine, saruri minerale. Podbalul are actiune antispastica, expectoranta, secretolitica, antiinflamatoare, antiasmatica.   Uz intern: - frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - frunze - tabagism.   Uz extern: - frunze - dermatoze ale pielii capului,... [continuare]

Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, coroana stufoasa intalnita in zona de campie si deal, pe marginea apelor, prin lunci, depresiuni, zavoaie.Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde. Fructul este o capsula, acoperita cu peri desi. Salcia infloreste in luna aprilie sau mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii). Salcia contine amidon, proteine, lipide, tanin, rezine, celuloza, amidon, substante minerale, glicozizi fenolici, vitamine. Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.Salcia se utilizeaza si in industria producatoare de fibre textile. Uz intern: - febra, boli reumatice, hemoptizii, diaree sanguinolenta, guta, gripa, bronsita, insomnie, anxietate, fobie, hemoragii interne,... [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Prospect produs: L-THYROXIN 25 Berlin-Chemie Afisare pentru tiparire L-THYROXIN 25 Berlin-Chemie , comprimate levotiroxinum Compozitie: 1comprimat L-Thyroxin 25 Berlin-Chemie contine: 25 mcg levotiroxina sodica. Indicatii: Hipotiroidie de orice etiologie; toate formele de carenta de hormoni tiroidieni; dupa o strumectomie, ca profilaxie a recidivei; gusa benigna eutiroidiana, medicatie de sustinere, in timpul administrarii de antitiroidiene, din cursul unui tratament destinat unei hipertiroidii, dupa obtinerea statusului eutiroidian (nu si in caz de sarcina); tratament supresor si substitutiv al unei guse maligne (in mod special dupa strumectomie); test de supresie tiroidiana. Contraindicatii: Hipertiroidii exceptie medicatia de sustinere in timpul administrarii de antitiroidiene, infarct miocardic recent; angor pectoris sau infarct miocardic la bolnavi hipotiroidieni si in varsta; miocardite; disfunctii corticosuprarenaliene... [continuare]

Compozitie Pulbere din inflorescenta cu bractee a speciilor Tilia tomentosa Moench. si/sau Tilia cordata Mill. i/sau Tilia platyphyllos Scop. - familia Tiliaceae , continand ulei volatil, substante mucilaginoase, flavonoide, tanin, saponine. Actiune terapeutica Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant), sudorific, antipiretic. Indicatii Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta; uz extern - congestia usoara a tegumentului; gargara - in faringo-amigdalite. Doze si mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese... [continuare]